Andrei Rusali

2015
Recapitularea electrofiziologiei
A fost odata o celula:

ATPase
 Miocitul
Milivoltajul intracelular

timp

Se odihneste comfortabil

-90 mV
Milivoltajul intracelular

timp

Triggerul depolarizarii
Intracellular millivoltage

Deschiderea
scurta si
rapida a time
canalelor de
Na
 Curent
Intracellular millivoltage

misterios

time

In: Na+
Milivoltajul intracelular

Echilibru intre intrarea Ca++

si iesirea K+

timp

In: Na+
 Cuplarea excitatiei cu contractia:
Intracellular millivoltage

Ca++ determina eliberarea actinei si miozinei

de sub inhibitia complexului troponinelor

time

In: Na+
Milivoltajul intracelular

Ca++ in; K+ afara

timp

In: Na+ Mai mult K+ afara;

Influxul de Ca++ se opreste
Milivoltajul intracelular

In: Ca++; afara: K+

timp

In: Na+ afara: K+

Resetarea canalelor de Na
 Celula pacemaker
Milivoltajul intracelular

Input lent de Na;

Potentialul de repaus e
mai putin negativ timp
intr-o celula pacemaker

-55
 Celula pacemaker
Intracellular millivoltage

time
Voltajul prag
-40
Milivoltajul intracelular

Influx de Ca++
timp
Intracellular millivoltage

. . . Eflux de K+

time
Intracellular millivoltage

. . . Si cand este time

negativa din nou,
se deschid cateva canale de Na
Potentiall de actiune miocardic
+40 1 2
PA
0
3
0
mV
4
4
-100

ECG
 PA ECG
Masurat in celula Masurat la suprafata
cardiaca pielii

Potential de repaus = Potential de repaus =

-90mV Linia izoelectrica

Depolarizarea = unde +/-

Depolarizarea = Faza 0
Repolarizarea = unda
Repolarizarea = Faza 3 T
Electrozii
membrelor:
Bratul Bratul
drept stang

Polaritate:
neutru
negativ
pozitiv

Piciorul Piciorul
drept stang
Derivatiile bipolare
nregistreaz activitatea electric a inimii n
plan frontal.

ECG este nregistrat ntre doi electrozi

exploratori (+ i -) plasai pe membre:
braul drept (R), braul stng (L) i piciorul
stng(F).
Derivatia DI:

Bratul Bratul
drept stang

Polaritate:
neutru
negativ
pozitiv

Piciorul Piciorul
drept stang
Derivatia DII:

Bratul Bratul
drept stang

Polaritate:
neutru
negativ
pozitiv

Piciorul Piciorul
drept stang
Derivatia DIII:

Bratul Bratul
drept stang

Polaritate:
neutru
negativ
pozitiv

Piciorul Piciorul
drept stang
Derivatiile unipolare
Sunt unipolare deoarece folosesc un singur electrod
explorator (pozitiv), plasat pe un membru, conectat cu centrul
inimii, considerat ca punct de referin (potenial nul).
Punctul de referin rezult prin conectarea celorlali doi
electrozi ntre ei.
Derivaia unipolar nregistreaz potenialul membrului
respectiv i este amplificat (a):
aVR - electrodul explorator este plasat pe braul drept;
aVL - electrodul explorator este plasat pe braul stng;
aVF - electrodul explorator este plasat pe piciorul stng.
Derivatia aVR:

Bratul Bratul
drept stang

Polaritate:
neutru
negativ
pozitiv

Piciorul Piciorul
drept stang
Derivatia aVL:

Bratul Bratul
drept stang

Polaritate:
neutru
negativ
pozitiv

Piciorul Piciorul
drept stang
Derivatia aVF:

Bratul Bratul
drept stang

Polaritate:
neutru
negativ
pozitiv

Piciorul Piciorul
drept stang
 Vedere in
plan frontal

aVR aVL

Derivatiile
membrelor
III II
aVF
RA rosu
RF negru
LA galben
LF- verde
Vedere in plan
transversal

V1 V2
V3 V4 V5 V6

Derivatiile
toracice
V1 - spaiul IV intercostal drept parasternal;
V2 - spaiul IV intercostal stng parasternal;
V3 - la jumtatea distanei dintre V2 i V4;
V4 - spaiul V intercostal stng, pe linia
medioclavicular (apexul);
V5 - spaiul V intercostal stng, pe linia axilar
anterioar;
V6 - spaiul V intercostal pe linia axilar mijlocie.
Anatomia unui ECG in 12 derivatii

Tipuri de derivatii
I aVR V1 V4
II aVL V2 V5
III aVF V3 V6
Derivatiile membrelor Derivatiile toracice
Anatomia unui ECG in 12 derivatii

Vederea peretelui
inferior
Derivatiile II, III, aVF
- Privesc peretele inferior
- Privesc in sus de la niv. piciorului stang
Anatomia unui ECG in 12 derivatii

Vederea peretelui lateral

Derivatiile I si aVL
Privesc peretele lateral
Privesc inima dinspre bratul stang

*numite uneori si lateral inalte*

Anatomia unui ECG in 12 derivatii

Vederea peretelui lateral

Derivatiile V5 & V6
Privesc peretele lateral
Privesc inima dinspre peretele stang
toracic

*cunoscute si ca apicale sau lateral joase*

Anatomia unui ECG in 12 derivatii

Vederea intregului perete lateral

Derivatiile I, aVL, V5, V6
- privesc peretele lateral din doua perspective
diferite

Peretele
lateral
Anatomia unui ECG in 12 derivatii

Vederea peretelui anterior

Derivatiile V3, V4
Privesc peretele anterior
Privesc inima dinspre toracele anterior
stang
Anatomia unui ECG in 12 derivatii

Vederea septului intervetricular

Derivatiile V1, V2
- Privesc septul
- Vad inima de-a lungul marginilor sternale
Anatomia unui ECG in 12 derivatii

I Lateral aVR V1 Septal V4 Anterior

II Inferior aVL Lateral V2 Septal V5 Lateral

III Inferior aVF Inferior V3 Anterior V6 Lateral

ECG - Basic
ECG hartie milimetrica:
patratele de 1 mm
patrate de 5 mm
Viteza de derulare a hartiei:
25 mm/sec standard
Standardizarea:
10 mm/mV standard
Hartia ECG : Dimensiuni
5 mm

1 mm
Voltaj

0.1 mV

0.04 sec
0.2 sec

Frecventa
Etalonarea ECG
Standard La jumatate Dubla

Corecta Overdumping Overshooting

Viteza de derulare a hartiei
Componentele de baza ECG
Ce analizam la undele de pe ECG?

Voltaj!!
Ca amplitudine
in milivolti.
Baseline la 0mv

Timp!!
Durata in milisecunde
Unda P
corespunde depolarizrii atriale;
durata < 0,12 s (3 ptrate mici);
amplitudine < 2,5 mm (2,5 ptrate mici);
pozitiv n DI,DII, aVL, aVF, V3-V6;
totdeauna negativ n aVR;
variabil n DIII, V1,V2.
Intervalul PR
corespunde transmiterii impulsului de la nodul
sinusal la ventriculi;
se msoar de la nceputul undei P pn la
nceputul complexului QRS;
durat 0,12 0,21 s (3-5 ptrate mici);
segmentul PR este izoelectric.
Complexul QRS
corespunde depolarizrii ventriculare;
prima und pozitiv a complexului se noteaz R (sau r n
funcie de amplitidine); a doua und pozitiv (dac exist)
se noteaz R;
prima und negativ ce apare naintea undei R se noteaz
und q;
unda negativ ce urmeaz undei R se noteaz S (sau s n
funcie de amplitudine);
dac complexul este alctuit dintr-o singur und negativ,
aceasta se noteaz QS;
Complexul QRS
durat < 0,10 s;
durata undei q < 0,04 s; amplitudinea undei q <
25% din cea a undei R care o urmeaz;
amplitudinea undei R crete progresiv de la V1 la
V6, iar amplitudinea undei S scade progresiv de la
V1-V6, astfel R/S n V1 < 1 i R/S n V6 > 1
Segmentul ST
corespunde nceputului platoului potenialului de
aciune;
este cuprins ntre sfritul complexului QRS
(punctul J sau jonciunea) i nceputul undei T;
este in mod normal izoelectric.
Intervalul QT
corespunde depolarizrii i repolarizrii
ventriculare;
se msoar de la nceputul complexului
QRS pn la sfritul undei T;
durata normal variaz n funcie de
freven:
Unda T
corespunde repolarizrii ventriculare;
este asimetric cu panta ascendent mai lent, iar
cea descendent mai abrupt;
vrful este rotunjit;
are polaritate identic cu a complexului QRS;
ntotdeauna negativ n aVR.
Plan de interpretare al unei
electrocardiograme
verificarea etalonrii;

frecvena cardiac;

ritmul cardiac;

analiza morfologic i cronologic a traseului

ECG
Calcularea frecventei cardiace
Calcularea frecventei cardiace
300
FC =
No. de casute mari
dintre R-R

1500
FC=
No. de casute mici dintre R-R
Calcularea frecventei cardiace

6 SECUNDE
Axa electrica a QRS
Normal intre - 30 to +90
-30 la -90 deviatie axiala stanga

+90 la +180 deviatie axiala

dreapta (RAD)
Axa electrica a QRS

Predominant Predominat Echidifazic

pozitiv negativ
How To Check Axis in ECG
Criteriile de ritm sinusal
frecvena cardiac: 60-100/min;
ritm regulat (ciclurile P-P i R-R sunt constante);
fiecare und P este urmat de un complex QRS;
unda P este pozitiv n DII, aVF i negativ n aVR;
configuraia undei P este constant n fiecare
derivaie;
intervalul PR este constant i are durat cuprins
ntre 0,12-0,20s.
Boala cardiaca ischemica
Ischemie unda T

Leziune segment ST

Necroza unda Q
Segment ST Unda T
Subepicardic

Subendocardic
Unda T pozitiva, inalta

ie
e m
c h
Is
Unda T pozitiva, inalta

ie
m
l ie
ka
er
ip
H
Unda T pozitiva, inalta

ie
m
l ie
ka
er
ip
H
Supradenivelare ST

PA
Principalele cauze ale supradenivelrii
segmentului ST:
Pericardita
Anevrismul de VS RI
Repolarizarea precoce
Infarctul miocardic acutS
Spasmul coronarian (angina Printzmetal) sau
Sindromul Brugada
Infarctul miocardic acut - evolutie

Unda T ascutita Minute

Supradenivelare Minute - ore

ST

R amputat Ore-zile
Q

Negativarea T Zile

Q
Zile -saptamani
Normalizare T
Infarctul miocardic acut -
localizare
Derivaii Localizare Artera coronar
ECG cu IM obstruat
modificri
directe
V1-V4 Antero-septal a. descendent anterioar

DI, aVL, V5- Lateral a. circumflex sau a.

V6 coronar dreapt
DI, aVL, V1- Antero-lateral A. descendent anterioar
V6
DII, DIII, aVF Inferior a. coronar dreapt sau,
uneori, a. circumflex
V7-V9 Posterior a. circumflex sau a.
coronar dreapt
V3R-V5R Ventricul a. coronar dreapt
drept
Inferior
Infero-lateral si VD
Anterior intins
Lateral subacut (NLI)
Pericardita

Stadiu Aspect ECG

I Supradenivelarea segmentului ST cu concavitatea n sus
n toate derivaiile, exceptnd V1 i aVR

II Revenirea segmentului ST la linia izoelectric i

nceputul descreterii amplitudinii undei T
III Inversarea undei T

IV Revenirea la aspectul ECG normal

Pericardita
Repolarizarea precoce
Este un aspect normal, ntlnit mai ales la tineri.
Supradenivelarea segmentului ST de mic
amplitudine situat, mai ales, n V2-V5, cu
concavitatea n sus;

unda T este, de obicei, foarte ampl, simetric;

absena modificrilor n oglind

Repolarizarea precoce
 Este o afeciune genetic care afecteaz
canalele sodice ale celulelor cardiace
afectarea fazei 0 a potenialului de aciune.
Se asociaz cu risc crescut de moarte subit
Sindromul Brugada
cardiac prin FiV.
Aspect ECG:
aspect de BRD, cu ascensiunea punctului J i
supradenivelarea segmentului ST n V1-V3.
Sindromul Brugada
Subdenivelarea segmentului ST
Principalele cauze ale subdenivelrii segmentului
ST:
Sindrom coronarian acut fr supradenivelare de segment
ST (angina instabil i IMA fr supradenivelare de ST)
Imaginea n oglind a unui IMA cu supradenivelare de
segment ST
Medicamente (ex. digitala)
HVS sistolic
Hipopotasemie
Sindrom coronarian acut fr
supradenivelare de segment ST
Incarcarea digitalica
Hipertrofia ventriculara stanga
Hipokaliemia

U
Unda Q patologic
Principalele cauze ale undei Q patologice:
Sechele de infarct miocardic

Hipertrofie de sept interventricular

Embolie pulmonar

CMH
Unda Q patologic
n mod normal, exist unde q fiziologice
care corespund depolarizrii septale n
derivaiile stngi.

Unda Q este patologic atunci cnd:

are durat 0,04s;
amplitudine > 25% din unda R care o urmeaz.
 S1

Q3T3
Sechela IM