FMAM

Curs 3

Dr. Elena Andrus

Catedra de Hematologie SUUB
1. Chimioterapia principii si mod de administrare;
consecinte
2. Durerea in oncologie tratament si preventie
3. Ingrijirea pacientului cu varsaturi
4. Ingrijirea pacientului cu mucozita
5. Transfuzia de sange si produse de sange
6. Flebotomia
 Nursingul pacientilor cu
patologie hematologica
maligna comporta
anumite dificultati prin
particularitatea
specialitatii.

Hematologia este o
specialitate particulara
prin evolutia pacientilor :
rapiditatea agravarii sau
ameliorarii bolnavului
 Chimioterapia este un tratament specific,
izolat sau asociat altor metode terapeutice
pentru tratarea cancerului.

Chimioterapia poate avea doua efecte :

- efect citotoxic : distructie celulara prin
actiunea asupra nucleului celular
- efect citostatic : intarzierea cresterii
celulare blocand factorii de crestere
PRESCRIPTIA MEDICALA
Scrisa, datata, semnata de medicul prescriptor
Identitatea pacientului : nume, prenume
Greutate, talie, suprafata corporala
Numele comercial al produsului prescris trebuie sa figureze
in intregime
Dozajul scris si in litere . Posologia zilnica
Mod, calea de administrare si durata sa. Data si ora de
administrare
Tratamentele asociate : antiemetice, hidratare
Cronologia produselor
Numarul curei
Examenele necesare supravegherii toxicitatii produselor si
ritmul lor trebuie sa fie prescris
Orice modificarea a prescriptiei medicale initiale trebuie sa
faca obiectul unei noi prescrieri medicale precise datate,
semnate
 Indicaiile citostaticelor : leucemii, limfoame, mielom multiplu,
boala Hodgkin, unele colagenoze.
Definiie: Citostaticele sunt medicamente care opresc mitoza
celular, afectnd toate celulele organismului, nu doar pe cele
tumorale.
Chimioterapia depinde de tipul, localizarea i stadiul evolutiv al
tumorii.
Datorit mecanismelor diferite de aciune, frecvent, citostaticele se
administreaz combinat.
Schema de administrare o stabilete medicul.
Citostaticele se administreaz n cure la intervale de timp astfel ca
organismul s se regenereze.

Cile de administrare :
sub form de tablete pe cale oral ;
pe cale parenteral prin injecii IV, injecii intraarteriala, IM, SC ;
prin perfuzii IV ;
intracavitar prin instilaii intravezicale, n cavitatea pleural
 Echipament format din :
halate cu mneci lungi i manete
mnui de unic folosin,
impermeabile, care s
depeasc manetele;
masc facial pentru filtrarea
aerosolilor;
ochelari de protecie, care
protejeaz i faa de o
contaminare din lateral.
 Alte msuri de protecie :
pregtirea soluiilor perfuzabile se face ntr-o sal special far cureni
de aer, n spaiu linitit i nchis care nu trebuie folosit n alt scop
pentru bolnav i personal sanitar;
toate materialele necesare trebuie s fie aduse la locul de lucru ;
deeurile contaminate se strng n recipiente speciale ;
seringile i aparatele de perfuzii pregtite sunt etichetate pentru a nu
se produce confuzii;
n caz de contaminarea ochilor i pielii neinteionat se va spla bine cu
jet de ap ;
halatele se pun separat;
ochelarii se spal cu ap i spun ;
suprafeele contaminate se spal cu ap i spun apoi se dau cu
alcool;
la sfritul pregtirilor se spal minile.

Atenie ! ! !
Femeile gravide, cele care alpteaz i persoanele sub 18
ani nu au voie s manevreze citostaticele !!!
 Per os
= purtarea manusilor
= niciodata nu trebuiesc sfaramate cp sau
deschise capsulele.
= risc de iritatie mucoasa data medicamentul este
deconditionat
= risc de greata sau varsaturi
Subcutanat
= utilizarea compresiei, limitarea strict a aplicatiei
la zona prescrisa
= clatire cu ser fiziologic
= risc de alterare cutanata
 Calea intravenoasa :
In caz de extravazare :
= preveniti medicul
= opriti injectarea lasand pe loc dispozitivul de perfuzie
= aspirati, daca este posibil, 3-5 ml de sange ptr a retrage maximul de
citostatic
= injectati antidotul produsului (daca el exista) sau 5-10 ml de clorura de
sodiu izotonica ptr a dilua medicamentul ( cu exceptia sol uleioase
risc de embolie)
= retrageti acul
= aspirati cu un ac scurt maximum de produs colectat subcutan
= ridicat membrul perfuzat cat mai sus
= aplicati comprese locale sedative la fiecare 2 ore - hidrocortizon
= supraveghere clinica pana la 48 ore apoi saptamanal timp de cel putin
6 saptamani
 Definiie cateterismul venos se defineste ca totalitatea
modalitilor prin care se asigur acces direct, disponibil n
permanen i de durat, la sistemul vascular al unui pacient .
Obiectivul cateterismului venos presupune instalarea unui tub de
plastic n lumenul venos, percutan sau prin denudare venoas.
Vena cateterizat poate aparine:
sistemului venos periferic (superficial sau profund),
una din venele cave - cateterism venos central.
Indicaiile cateterismului venos :
prelevarea repetat de snge de la bolnav pe parcursul unei
perioade mai lungi
administrarea rapid sau prelungit de perfuzii i/sau transfuzii
alimentaie parenteral
terapie intravenoas prelungit
msurarea presiunii venoase centrale i monitorizare
hemodinamic cu cateterul Swan Ganz
stimularea cardiac temporar sau permanent - hemodializ i
alte tehnici de epurare extrarenal (hemofiltrare, hemoperfuzie)
Cateter venos central (dublu / triplu lumen)
 Dup puncionare, se introduce un cateter care s ajung
ntr-o ven central, adic proximal de ultima valvul
venoas, ideal la distana de 1 cm de vrsarea venei cave
superioare in atriul drept (pentru cateterismul venos cav
superior) i imediat sub locul de vrsare al venelor renale
(n cazul cateterizrii venei cave inferioare).
Pentru aceasta se pot ataa catetere lungi, introduse prin
puncionarea venelor periferice (ale plicii cotului, vena
safen intern, vena femural), sau catetere scurte, cnd
accesul venos este n vecintatea venei cave (puncia
venei subclaviculare, venei jugulare interne sau externe,
trunchi brahiocefalic).
Se poate plasa cateterul la "jumtatea drumului dintre
periferie i vena cav superioar, cu vrful cateterului la
jonciunea dintre vena axilar i vena subclavicular,
apreciindu-se c astfel sunt preluate toate funciile unui
cateterism venos central.
 Camera implantabila ( porth a cath)

Definitie :
un rezervor de acces vascular central, implantat
sub piele, pentru injectarea medicamentelor .

Obiective :
- accesul rapid la sistemul vascular
- administrarea tratamentului in ambulator
- cresterea comfortului pacientului
- reducerea riscului infectios
 INDICATII
- prezervarea venelor
- injectarea si perfuzarea medicamentelor in
regim continuu
- chimioterapia anticanceroasa
- alimentatia parenterala
- prelevarea de sange

CONTRAINDICATII
- alergie la silicon
- tulburari de coagulare
- compresie vasculara
- hemofilie
 INFECTIA :
- asepsie riguroasa, utilizarea doar de materiale sterile
- dezinfectia pielii
- purtarea unei masti (atat de catre pacient cat si de asistent) ,
pacientul pe tot parcursul manevrarii cateterului va sta cu
capul intors
RISCUL DE RASUCIRE AL CAMEREI:
- inainte de manipulare, reperarea obligatorie a camerei intre
doua degete
- cand se introduce acul si de asemeni cand se scoate , nu se
elibereaza niciodata camera , este tinuta si reperata
permanent.
RISCUL DE EMBOLIE GAZOASA :
- mereu trebuie lucrat cu material curat
- mereu manipularea cu sistemul inchis (clampare)
 TROMBOZA VENOASA SAU OBSTRUCTIA CATETERULUI :
- inainte de injectare, trebuie sa ne asiguram de
permeabilitatea cateterului, sa verificam refluxul la fiecare
manipulare, dupa reflux sa se faca un lavaj abundent
- se umple o seringa cu ser fiziologic si se injecteaza :
daca apare rezistenta, exista o obstructie si se opreste
injectarea
- tot timpul trebuie a se clati abundent camera in
momentul debransarii, al bransarii si intre tratamente.
RISCUL DE EXTRAVAZARE :
- eliberarea produsului injectat in afara camerei cu difuzia
in tesuturile perivasculare

RISCUL DE DEPLASARE AL CATETERULUI

 Inainte de a fi administrat agentul citostatic, cateterul
este spalat cu sol glucoza 5% sau sol NaCl 0,9 %
cu 5 minute inainte. Aceeasi procedura va fi repetata
si dupa terminarea administrarii citostaticului.
Pacientul este informat ca, in caz de durere sau
discomfort, sa anunte imediat asistenta.
Pozitia exacta a cateterului este verificata prin
aspirarea sangelui. Abia apoi medicamenul va fi
administrat.
In cazul acuzelor pacientului, administrarea va fi
imediat stopata.Se va aspira cat de mult posibil din
citostaticul administrat, se opreste injectarea si va fi
chemat medicul.
 Pentru citostaticele cu potential de distrugere a
venei, in cazul in care infuzia > 1 ora ,
chimioterapia trebuie sa se administreze pe cateter!
Niciodata citostaticele nu vor fi adm pe ac , nici chiar
in situatia de bolus sau infuzie scurta trebuie
montata branula !
Trebuiesc evitate venele mici si fragile.
Branula nu va fi niciodata montata la bratul sau
piciorul cu limfedem sau probleme neurologice
(pareza, plegie, parestezii, etc)
Pentru citostaticele care trebuiesc adm in bolus ,
plasarea branulei trebuie sa sa faca pe antebrat si
nu pe mana. In cazul unei extravazari, tesuturile si
muschii din antebrat pot preveni invadarea
ligamentelor, nervilor si oaselor.
 1. MIELOTOXICITATE
1. Leucopenia = diminuarea nr de leucocite (globule albe) si
mai ales a neutrofilelor polinucleare ( Segm < 500 /mmc)
risc infectios major
Supravegherea temperaturii
Supravegherea aspectului cutanat : risc de septicemie
Supravegherea cavitatii bucale si dentitiei
Educarea pacientului : igiena riguroasa, urmarirea aparitiei
frison, cefalee
2. Trombopenia = diminuarea nr de tombocite risc major
de hemoragie daca plachetele < 50.000/mmc
Supravegherea semnelor hemoragice : hematurie, melena,
hematoame, purpura
Efectuare pansamente compresive la locurile de
venopunctie
 MIELOTOXICITATE

3. Anemia = diminuarea nivelului eritrocitar,

hematocritului si hemoglobinei (daca Hb < 10 g/dl)
Supravegherea semnelor anemiei : astenie,
dispnee, paloare, vertij
Conform prescriptiei medicale : transfuzie
Mese bogate in fier : ciocolata, carne rosie,
spanac, ficat
4. Scaderea imunitatii = diminuarea nivelului
limfocitelor T
Supravegherea temperaturii
Supravegherea starii cutanate risc de septicemie
ORGAN AFECTAT SIMPTOM

Inima palpitatii, tahicardie

Plaman dispnee

Rinichi edeme

Tub digestiv greata, anorexie

Piele paloare, reducerea elasticitatii

pielii, unghii friabile
Sistem imun infectii

Creier vertij, tinitus, cefalee, ameteli

tulburari de concentrare si
cognitive
Sistem genitourinar impotenta
 2. TULBURARI DIGESTIVE
Greata : poate apare si ca urmare a temerii si
angoasei in fata tratamentului
- antiemetice conform prescriptiei medicale
Varsaturile:
- risc de deshidratare : alimentatie parenterala
- risc de scadere ponderala
- ingrijirea cavitatii bucale
- antiemetice
Inapetenta (scaderea apetitului alimentar)
- risc de scadere ponderala
- trebuiesc favorizate alimentle pe care
pacientul le prefera
 2. TULBURARI DIGESTIVE
Alterarea gustului : gust metalic in gura
Disfagie : dificultate in inghitire
Balonari
Senzatie de usturime la nivelul stomacului
Constipatie sau diaree

3. ALOPECIA
caderea parului si a unghiilor
important de a informa pacientul asupra
reversibilitatii alopeciei
utilizarea de peruci
 50% din pacientii cu neoplazii prezinta, in cursul
evolutiei bolii, o simptomatologie dureroasa cu
intensitate variabila, ce poate atinge un procent
de 60-90% in faza terminala
Diagnosticul etiologic este primordial :
- cauzata insasi de afectiunea neoplazica(70%)
- cauzata de diferite tipuri de tratament (20%)
- o etiologie fara legatura cu neoplazia (10%)
 Invadarea tumorala ( 70%)
- invazie medulara
- obstructie limfatica
- ulceratia mucoaselor
- obstructia sau invazia structurilor vasculare
- compresia sau invazia structurilor nervoase

Diagnostic si tratament ( 20%)

- proceduri de diagnostic si stadializare
- radioterapia ( mucozita, enterita, neurotoxicitate)
- interventii chirurgicale
- chimioterapia ( mucozita, neurotoxicitate etc)
 Simptome induse de cancer ( <10%)
- debilitate ( constipatie, spasme rectale etc)
- sdr. paraneoplazice

Fara legatura cu neoplazia sau

tratamentul antineoplazic
- infarct cardiac
- ischemie mezenterica
- alte
NIVELUL I = antialgice nonopioide ( Paracetamol /
aspirina sau AINS)
Paracetamol : utilizat la fiecare 4-6 ore, pana la o doza
maxima de 4 grame pe zi
posologia AINS depinde de dozaj si de caracteristicile
cinetice ale fiecarui produs
insa au un efect plafon iar efectele lor secundare
(gastrointestinale si hematologice) limiteaza utilizarea
lor de lunga durata

NIVELUL II = antialgice opioide slabe

codeina si dextropropoxyphene (in preparatele
comerciale adesea asoicate cu paracetamol)
clorhidrat de tramadol
NIVELUL III = antialgice opioide puternice
MORFINA
forma de eliberare rapida sau prelungita)
adm la fiecare 4 ore cu doze plecand de la 10 mg per
priza pana la 60 mg/zi
diferite forme de prezentare ( gelule, cp, sol buvabile)
FENTANYL( utilizat ptr. calea transdermica, patch)
HYDROMORPHONE (derivat semisintetic al morfinei)
putere analgezica de 7,5 x mai mare decat morfina
alternativa orala a morfinei indicata in caz de rezistenta
sau intolerata a acesteia
efectul apare dupa 2 ore si dureaza 12 ore
OXYCODONE ( derivat semisintetic al morfinei cu putere
analgezica de 2 x mai mare decat al morfinei)
 Morfina este folosita ca analgezic in durerea intensa
din neoplazii
Toate opiodele intretin reactii secundare:
- digestive
- depresie respiratorie
- depresia sistemului nervos central
Prescriptia morfinei este dictata de intensitatea durerii si
nu de durata sperantei de viata
Alte cai de administrare a morfinei
- intramusculara
- intravenoasa
- subcutana
- patch
- f rar intratecal sau intraventricular
 Folosirea de antiemetice si laxative
Inceperea tratamentului cu doze scazute la
persoanele in varsta (50% din doza normala)
Rotatia opiodelor : daca un opiod are multe efecte
adverse, se schimba cu un alt opiod ( pentru care se
calculeaza doza echivalenta)
Tratamentul etiologic al durerii pe cat posibil
In cazul pacientilor cu un tratament preexistent al
durerii care se prezinta cu o durere acuta , esential
este a intelege motivul pentru care durerea nu este
controlata de tratament:
- fie o noua cauza de durere ( tratata noua cauza)
- fie progresia durerii ( se creste doza +/- se
adauga un alt antialgic)
 Caracterizat prin sedare si depresie respiratorie
Un semn clinic util pentru depistarea unui
supradozaj = prezenta miozei
Antagonist opiode = NALOXONE
Se adm iv in doza de 0,1 mg la fiecare 2-3 min,
pana la o doza de 0,4 -2 mg
Sedarea nu reprezinta o indicatie pentru nalaxone
daca pacientul poate fi trezit si nu prezinta depresie
respiratorie.
In caz de febra , adm transdermica a fentanylului
trebuie sa se faca cu precautie , deoarece creste
riscul de supradozaj ca urmare a cresterii absorbtiei.
 Cel mai adesea simptome secundare
tratamentului chimioterapic sau iradierii

Potpune viata pacientului in pericol prin

deshidratare semnificativa si dezechilibru
electrolitic

Au un impact considerabil asupra calitatii vietii

Se clasifica in : acute, tardive , anticipatorii

 Acuta = apare in primele 24 h dupa
chimioterapie

Tardiva = apare dupa 24 h de la chimioterapie

si poate persista pana la 6-7 zile (cel mai
adesea dupa cisplatin, carboplatin,
ciclofosfamida ori doxorubicin)

Anticipatorie = apare inainte, in timpul si dupa

administrarea chimioterapiei daca controlul
emetic a fost ineficient
SLAB EMETOGEN MODERAT EMETOGEN INALT EMETOGEN
BLEOMICIN CFS < 750 mg/m CARBOPLATIN
ETOPOSIDE CFS orala CISPLATIN
GEMCITABINE IFOSFAMIDA CARMUSTINE
METHOTREXAT DOXO 20-60 mg/m CFS > 750 mg/m

FLUDARABINA EPIRUBICIN < 90 mg/m CYTARABINA

> 1000 mg/m

VINBLASTIN IDARUBICIN DOXO > 60 mg/m

VINCRISTIN OXALIPLATIN MTX > 1000 mg/m

VINORELBIN METHOTREXAT DACARBAZINA

250 1000 mg/m

MITOXANTRONE < 15
mg/m
 CAUZE METABOLICE
- hipercalcemia
- insuficienta renala
- insuficienta adrenocorticala
DISFUNCTII NEUROLOGICE
- metastaze cerebrale cu hipertensiune craniana
- meningita
CAUZE GASTROINTESTINALE
- metastaze hepatice sau hepatite
- obstructii de cai biliare
- disfunctii pancreatice
- peritonite
- cancer gastric
ALTE CAUZE
- infarct miocardic
- insuficienta renala
 Daca varsaturile sunt moderate, fara complicatii:
- antagonisti orali ( sau intrarectal)de serotonina
- si / sau metoclopramid
- si / sau corticosteroizi
- verificarea evolutiei dupa 24 ore
Daca varsaturile sunt severe sau exista complicatii:
- spitalizare
- antagonisti de serotonina :
granisetron (Kytril): 3 mg x 1-2/ zi iv sau
ondansetron ( Osetron) : 8 mg x 1-2 / zi i.v.
- metoclopramid : 2 mg/ Kgc /zi i.v.
- corticosteroizi : prednisolon/ metilprednisolon : 1-2 mg/kgc /zi i.v.
- in caz de rezistenta : piv continua cu clorpromazin 25mg/ zi
 VERIFICAREA POTENTIALELOR COMPLICATII
- TA, diureza, creatinina, potasemia, alcaloza,
hematemeza

CAUTAREA CAUZEI ATUNCI CAND NU EXISTA

CHIMIOTERAPIE DECLANSATOARE
Examinarea clinica :
ex neurologic / abdomenului, TA / diureza

Teste sangvine :
teste hepatice, creatina, calcemia
 Mucozita este o problema importanta la pacientii ce
primesc chimioterapie sau radioterapie

Incidenta aparitiei este dependenta de modalitatile

de tratament :
10 - 40 % din pacientii ce primesc chimioterapie
Aproape toti cei ce urmeaza radioterapie craniana
si la nivelul gatului dezvolta mucozita
75 % din cei transplantati
 Mucozita este dureroasa, putand limita aportul
nutritional si afecta calitatea vietii.

Mucozita severa cu ulceratii extensive adesea

necesita alimentatie parenterala si utilizarea de
analgezice majore.

Mucozita poate compromite succesul terapiei ca

urmare a necesitatii de a reduce dozele
chimioterapice / radioterapice sau a temporizarii
acestora.
EVALUAREA scala WHO

GRADUL DESCRIERE

Grad O Fara manifestari

Grad 1 Durere / eritem

Grad 2 Eritem, ulceratii,dar posibila dieta solida

Grad 3 Ulceratii, necesita dieta lichidiana

Grad 4 Alimentatia orala nu este posibila

Ulceratii bucale
 FACTORI DE RISC

Severiatea mucozitei depinde de mai multi factori:

Chimioterapie sau radioterapie :
tipul, doza si programul chimioterapiei
administrarea concomitenta a radioterapiei

Caracteristicile pacientului :
- varsta tanara sau avansata se asociaza cu o
severitate mai mare a mucozitei
- sexul feminin prezinta un risc crescut
(neexplicat) de a dezvolta mucozita in special dupa
5-fluorouracil
 FACTORI DE RISC

un status nutritional sarac cu un deficit vitaminic si

proteic ce poate interfera cu regenerarea mucoasei
prin scaderea refacerii celulare
preexistenta unor afectiuni ale mucoasei bucale
( parodontoza sau proteze dentare)
xerostomia inaintea si in timpul tratamentului
fumatul
suscebilitatea genetica ptr metabolizarea unor
antimetaboliti ( MTX, 5-FU) - creste riscul de
toxicitate al acestor medicamente
1. IGIENA ORALA
- corectia igienei defectoase si tratarea oricarei
afectiuni dentare care ar putea fi o potentiala
sursa de infectie
- curatarea nontraumatica a dentitiei cu pasta de
dinti continand fluor
- in cazul unor afectiuni preexistente ale
mucoasei este de preferat doar utilizarea de
solutii de clatire
- mentinerea unei hidratari corespunzatoare a
cavitatii bucale
2. CRIOTERAPIA ORALA

- produce vasoconstrictie locala si prin asta

reduce temporar patrunderea citostaticulul la
nivelul celulelor mucoasei bucale

- pacientul va tine cuburi de gheata la nivelul

cavitatii bucale timp de 30 min , incepand cu
5 minute inainte de fiecare administrare de
citostatic
3. SUCRALFAT
- prin actiunea sa formeaza o foita protectiva la
nivelul ulceratiilor
4. AGENTI ANTIMICROBIENI
- cca 25-50 % din mucozite devin un important factor
al infectiei sistemice la pacientii neutropenici
- antimicrobiene topice, locale care sa reduca
colonizarea bacteriana, fungica sau virala a
orofaringelui :
- polymyxin B
- tobramicin
- amphotericin B, nistatin
 MANAGEMENTUL DURERII
- anestezice locale precum lidocaina / uneori morfina
local
- pacientii cu discomfort sever = necesita opioide
( adm oral, transdermic sau intravenos)
SUPORTUL NUTRITIONAL
- pacientii cu disfagie necesita nutritie parenterala
- uneori se impune montarea de sonda nazogastrica

Mucozita ramane o problema importanta in

managementul zilnic al pacientilor
oncohematologici.
 Produse trasfuzate:
Sange intergral
MER (masa eritrocitara)
CT (concentrat trombocitar)
PPC (plasma proaspata congelata)
CPP (crioprecipitat)

Respectarea compatibilitatii grupului de sange (izogrup

izoRh) !

In general premedicatie: antihistaminic (Claritine) +

HHC

nainte de efectuarea transfuziei se cere consimmntul

bolnavului n scris i se efectueaz probele de
compatibilitate !!!
Se aplic ca un tratament de urgen pentru:
corectarea anemiei;
ameliorarea strii generale a bolnavilor;
stimularea funciei hematopoietice a mduvei;
aport de factori ai coagulrii.
 Indicaii:
Anemie posthemoragic
Anemii severe (feriprive, megaloblastice etc.)
Leucemii acute
Hemofilie (perfuzie cu plasm i globin
antihemofilic F VIII)
Tulburari de coagulare (PPC, CPP)
Trombocitopenii secundare neoplaziilor
hematologice sau secundare chimioterapiei
(CT)
 Incompatibilitatea de grup n sistemul OAB:
manifestat sub forma ocului hemolitic
se ntrerupe transfuzia la apariia semnelor precoce (frison,
tahicardie, dispnee, cianoz, stare general alterat, dureri
lombare, retrosternale)
Transfuzarea unui snge alterat
Sange infectat cu germeni viruleni care provoac
frisoane puternice la 1-2 ore dup transfuzie ( se nclzete
pacientul cu pturi i se administreaz buturi calde, se
ncepe antibioterapie masiv, dup antibiograma sngelui
infectat)
Sange infectat cu virusul hepatitei epidemice, cu
plasmodiul malariei, spirochete sau brucele -
manifestrile apar dup trecerea perioadei respective de
incubaie; prezena substanelor piretogene provoac frison,
cefalee, febra
 Embolie pulmonar
cu cheaguri, manifestat prin agitaie,
cianoz, dureri toracice, tuse chinuitoare,
hemoptizie, febr
cu aer, manifestat prin alterarea brusc a strii
generale, cianoz, dispnee, tensiunea arterial
sczut, puls filiform; se iau msuri antioc de
ctre medicul anestezist-reanimator
Transfuzia sngelui nenclzit poate provoca
hemoliza intravascular, cu blocaj renal, oc
posttransfuzional, acidoz metabolic, stop
cardiac prin hipotermie !
 nfundarea aparatului cu cheag - se
schimb aparatul
sngele poate conine cheaguri sau
pelicule de fibrin ce se depun pe filtru
se schimb flaconul i perfuzorul
ieirea acului din ven
perforarea venei
coagularea sngelui venos refulat n ac
- se schimb acul
 Indicatii:
Poliglobulie secundara altor boli
(cardiopatii congenitale Tetralogia
Fallot)
Policitemia vera
Se efectueaz prin puncionarea venelor
de la plica cotului, ntr-un recipient
gradat; se menine garoul tot timpul
sngerrii.
La o sngerare se extrag 200 -250ml
snge (nu se depete 400ml).
Dup sngerare se desface garoul i se
administreaz ser fiziologic in cantitate
egal cu cea a sgelui extras.