Universitatea de Medicina si Farmacie

"Gr. T. Popa" Iasi

INVESTIGATIILE PARACLINICE IN OBSTETRICA SI

GINECOLOGIE

2017

DR. ILEA CIPRIAN

 Universitatea de Medicina si Farmacie
"Gr. T. Popa" Iasi

INVESTIGATIILE PARACLINICE IN OBSTETRICA

2017

DR. ILEA CIPRIAN

 INVESTIGATIILE PARACLINICE IN SARCINA
Teste de sarcina
Cele mai cunoscute teste de sarcina -care folosesc fie mostre de urina, fie
probe de sange.
Modul dupa care functioneaza -testele de sarcina au un marker care
detecteaza prezenta unui anumit hormon ( gonadotropina). Acest hormon
se secreta numai in cazul in care femeia este insarcinata.
Testele de sarcin ce folosesc urina sunt de mai multe tipuri, n funcie de
modul de efectuare a lor:
-se recolteaz urina ntr-un recipient, dup care se introduce suportul cu
indicatori
-se pipeteaz cteva picturi de urin pe suportul de indicatori. Timpul de
ateptare pn la aflarea rezultatelor este variabil, fiind cuprins ntre 5 i
10 minute.
Pentru ca rezultatul testului s fie ct mai corect, se recomand citirea
indicaiilor de folosire i interpretare a rezultatelor.
Gonadotropina corionica umana (HCG) - un hormon de natura glicoproteica
produs in mod normal de placenta si in mod aberant de unele tumori cu celule
germinale,
-este alcatuit din doua subunitati diferite: alfa si beta ;

-Subunitatea alfa, constituita din 92 aminoacizi, este identica cu cea a

hormonilor LH, FSH si TSH.
-Subunitatea beta, ce contine 145 aminoacizi, este specifica pentru HCG;
deoarece testul are o sensibilitate inalta pentru beta-HCG nu exista riscul unei
reactivitati incrucisate.

-concentratia serica si urinara de HCG total creste exponential in cursul

sarcinii, dublandu-se la aproximativ 40-48 ore, atingand un maximum in
saptamanile 8-12. Productia hormonului scade progresiv in saptamanile 10-20
de sarcina, la valori de 1/5-1/20 din concentratia maxima, dupa care ramane in
platou pana la termen.
hCG - corp luteal- secretie progesteron
In iminenta de avort valorile HCG scad progresiv de la o
determinare la alta. Dupa un chiuretaj complet timpul de
injumatatire al concentratiei serice de HCG este de 1 zi.
In sarcina ectopica productia de HCG nu urmeaza paternul dintr-o
sarcina normala (dublarea valorilor se inregistreaza mult mai lent,
la 48 de ore).
 Teste de sarcina
teste imunologice i radioimunologice

> Testul de hemaglutinoinhibare. -detectarea nivelului gonadotrofinei corionice

umane (hCG), un hormon secretat de placent. Testul este folositor pentru
stabilirea diagnosticului de sarcin, la 6 sptmni de la data ultimei menstruaii
sau dup 2 sptmni de amenoree. Testul este recomandat pentru perioada
cuprins ntre 6 i 16 sptmni de gestaie, cnd valorile hCG sunt maxime,
tocmai pentru a se evita unele rezultate fals negative.
> Teste radioimunologice de sarcin sunt specifice subunitii beta a hCG, astfel
nct nu apar reacii ncruciate cu ali hormoni. Sunt utile pentru stabilirea
prezenei sarcinii de vrst gestaional mic, inclusiv a celei ectopice. Poate
detecta concentraii sczute ale hCG, putnd fi utilizat chiar cu 3-4 zile nainte de
data probabil menstrei.
La aproximati 7 zile dup concepie, n sngele matern este prezent hormonul
specific sarcinii HCG (hormonul corio gonadotrop). Pe prezena HCG n
snge se bazeaz testele de sarcin sangvine. Aproximativ 20% din HCG se
elimin urinar, pe acest fenomen bazndu-se testele de sarcin urinare
 Monitorizarea prenatal a femeilor gravide are drept scop
depistarea sarcinilor cu risc crescut astfel nct rata morbiditii
i mortalitii perinatale s fie ct mai redus

Investigaiile de laborator care sunt necesare n cursul unei sarcini normale

sunt urmtoarele:
Hemograma -efectuat imediat dup stabilirea diagnosticului de sarcin
(depistarea precoce a anemiei). ncepnd cu sptmna 21 trebuie repetat
hemograma la fiecare 4 sptmni, urmrindu-se n special valoarea
hemoglobinei. Conform recomandrilor din protocolul german cifra
hemoglobinei trebuie meninut peste 11.2 g/dl, iar conform
recomandrilor din SUA peste 10.5 g/dl.
Formula leucocitara/coagulograma
Grupul sangvin si factorul Rh trebuie efectuate ct mai rapid la ambii
parteneri pentru a identifica o posibil incompatibilitate de grup sangvin i
Rh i de a permite o corect monitorizare n timpul sarcinii.

Biochimie sanguina-uree, creatinina, acid uric , transaminaze hepatice,

bilirubina ,colesterol, trigliceride, ionograma, rezerva alcalina,etc
Biochimie sanguina-uree, creatinina, acid
uric , transaminaze hepatice, bilirubina
,colesterol, trigliceride, ionograma, rezerva
alcalina,etc

AgHBs /AcHVC-se determin

preconceptional/ ct mai aproape de
momentul naterii la pacientele cu risc
crescut fa de aceast infecie.
Examenul de urin -efectuat la fiecare 4 sptmni pentru a
depista o eventual infecie (fiind necesar n acest caz i
urocultura), posibilele pierderi de proteine, prezena de
glucoz. Sunt necesare investigaii suplimentare n vederea
diabetului zaharat i gestaional(TTGO/test OMS);
 Metoda:

Incepand cu 3 zile inainte de test trebuie aplicata o dieta de 150 g Hidrati de carbon/zi
.
Este contraindicat consumul de alcool.

Cu 3 zile inainte se intrerup medicamentele ce ar putea influenta testul ( contraceptive

orale, salicilati, diuretice).

Testul se face in conditii de repaus alimentar de cel putin 12 ore dar nu mai mult de 16
ore inainte de test, Este permis consumul de apa ( nu alte lichide).

Pe parcursul testului pacientul nu va efectua efort fizic si nu va fuma.

Initial se recolteaza o proba bazala de sange venos.

Apoi se ingera in timp de maxim 5 minute o solutie de glucoza anhidra dizolvata in

250 ml de apa.
Pentru adulti se dizolva 75 g glucoza anhidra.
 Examenul secreiei vaginale trebuie efectuat ori de cte ori
pacient prezint leucoree. Infecia gonococic contractat n
sarcin poate determina infecii neonatale/examenul
bacteorologic al lichidului amniotic

Testul Papanicolau -
 Determinrile antigenului Chlamydia n secreiile genitale sau n
urin fac parte, n unele ri, din programul de screening prenatal.
Infecia chlamidian congenital este produs de serotipul D-K i
evolueaz de obicei cronic i asimptomatic, aceasta crete riscul de
natere prematur i poate determina la nou nscut conjunctivit i
pneumonie
Cultur secreie genital pentru Streptococ de grup B.
5-30% din gravide sunt purttoare ale bacteriei, cu localizare vaginal i-sau rectal.
Cel mai frecvent, nou-nscutul dobndete infecia n momentul ruperii membranelor
sau la trecerea prin canalul cervical.
2 forme clinice de manifestare a infeciei neonatale: septicemie, cu debut precoce n
primele zile de via, meningit cu debut tardiv n decursul primelor luni. Pentru
prevenirea acestor complicaii, se recomand screeningul pentru Streptococul de grup B
(prin cultura secreiei genitale) la toate gravidele aflate n sptmnile 30-37 de sarcin

Serologia pentru Listeria monocytogenes. infectia cel mai adesea n trimestrul

III de sarcin, datorit scderii imunitaii de tip celular - se poate transmite
transplacentar la ft- Listerioza congenital -n 70-80% din cazuri provoaca nasteri
premature -n restul cazurilor -moartea ftului n utern. Tratamentul precoce al bolii
previne infecia congenital.
Serologia pentru sifilis (VDRL i TPHA) se
efectueaz att la nceputul sarcinii, ct i n
trimestrul III. Forma cea mai obinuit de
sifilis activ la viitoarele mame este sifilisul
secundar -stadiu care poate rmne infecios
pn la 2 ani de la infecia primar.
pasajul transplacentar al treponemei este
posibil-gravitatea infeciei congenitale este
deosebit n cazul n care mama contacteaz
boala n primele dou luni de sarcin;

Serologie pentru HIV - cu acordul

pacientei la debutul sarcinii. Rata de
transmitere a infeciei la ft este de 25-50%.
 Diagnosticul infeciilor congenitale este deosebit de
important, datorit impactului pe care acestea l pot avea
asupra dezvoltrii ftului i nou-nscutului. Infeciile
dobndite n cursul sarcinii pot avea consecine deosebit de
grave, precum: avortul spontan, naterea prematur,
malformaii congenitale.

TORCH este acronimul pentru un grup de boli infecioase:

toxoplasmoza(T);
alte infecii (O) ex. sifilisul, hepatita B, infecia cu enterovirus, virusul
Epstein-Barr, virusul varicelo-zosterian, parvovirusul B19;
rubeola(R);
citomegaloviroza (C);
infecia cu virusul herpes simplex (HSV), care pot afecta femeia gravid i
pot determina infecia prenatal (congenital, dobndit in utero) a
embrionului/ftului sau perinatal a nou-nscutului, cu risc de avorturi,
moartea ftului in utero sau malformaii fetale.
 TORCH este acronimul pentru un grup de boli infecioase:

Anticorpii IgG i IgM pentru virusul rubeolei

Anticorpii IgG i IgM pentru citomegalovirus.
Anticorpii IgG i IgM pentru toxoplasm
Anticorpii IgG i IgM pentru virusul herpetic tip I i II.

Dei serologia pentru virusul rubeolei, citomegalovirus i Toxoplasm se

recomand a se efectua ct mai precoce n sarcin, cel mai corect ar fi ca acestea s
fie solicitate nainte de concepie (dac se urmrete o planificare a sarcinii),
pentru a se reduce erorile de interpretare care pot aprea n cazul obinerii unor
rezultate pozitive n cursul sarcinii
Screeningul prenatal pentru anomalii fetale.
Sindromul Down (trisomia 21) este cea mai frecvent aberaie cromozomial de tip
autozomal. n afar de factorii etnici i geografici prevalena sa este legat n special de
vrsta mamei. Pacientele peste 35 ani au un risc crescut de a dezvolta aceast
anomalie. Riscul individual de a nate un copil cu sindrom Down poate fi calculat att
n funcie de vrsta mamei ct i pe baza valorilor obinute la unul dintre cele 2 teste de
screening prenatal, efectuate fie n trimestrul I (dublu test), fie n trimestru II de
sarcin (triplu test). Pentru interpretarea rezultatelor este foarte important s se
cunoasc cu precizie vrsta gestaional (stabilit, cel mai corect, pe baza ecografiei).
Au indicaie pentru screening-urile prenatale n special pacientele peste 35 ani i cu
istoric familial pozitiv pentru anomalii fetale.
Dublul test include (11-14 s):
-determinarea markerilor serici PAPP-A si beta-HCG;

-calculul MoM (multiplu de mediana) pentru fiecare marker (se imparte valoarea
obtinuta la mediana corespunzatoare varstei gestationale);

-riscul biochimic de sindrom Down la nastere (calculat pe baza MoM corectat

pentru fiecare din cei doi markeri si a varstei materne la nastere);

-riscul de trisomie 18 la nastere (calculat pe baza MoM corectat pentru fiecare

din cei doi markeri si a varstei materne la nastere);

-riscul de trisomie 13 la nastere (calculat pe baza MoM corectat pentru fiecare

din cei doi markeri si a varstei materne la nastere);
 Parametrii ecografici:
Varsta sarcinii;
Translucenta nucala (NT) este definita ca grosimea maxima a spatiului
subcutanat creat in mod normal in zona cervicala a fatului, unde se produce o
acumulare tranzitorie de lichid, in saptamanile 11-14 de sarcina;

Osul nazal fetal poate fi vizualizat ecografic in intervalul 11-13+6 saptamani de

sarcina. Mai multe studii au demonstrat ca lipsa de vizualizare a osului nazal in
aceasta perioada se asociaza cu un risc crescut de sindrom Down si de alte
aneuploidii
Interpretarea rezultatelor

Risc scazut: valoarea riscului calculat este sub cut-off-urile stabilite. Obtinerea
unui risc scazut nu ofera garantia absentei sindromului Down, trisomiei 18 sau 13.

Risc crescut: valoarea riscului calculat depaseste cut-off-urile stabilite. Obtinerea

unui risc crescut nu stabileste diagnosticul de trisomie 21, 18 sau 13, ci impune
necesitatea efectuarii unor investigatii suplimentare;
Sindromul Down (trisomie 21) reprezint o afeciune cromozomial (o afeciune
din natere, care este prezent la copil nc din momentul conceperii) cauzat de
prezena unui cromozom 21 suplimentar

Trisomia 18 este o boal cromozomial foarte

grav caracterizat printr-un sindrom
plurimalformativ datorat prezenei unui
cromozom 18 suplimentar. Majoritatea
embrionilor cu trisomie 18 sunt avortai
spontan n primele dou trimestre ale sarcinii.
Boala a fost descris de ctre Edwards.
Investigatia cunoscuta sub numele de triplu test include:
- determinarea a trei markeri serici materni: AFP, HCG si estriol
neconjugat;
- calculul MoM (multiplu de mediana) pentru fiecare marker (se imparte
valoarea obtinuta la mediana corespunzatoare varstei gestationale);

-corectarea MoM in functie de datele clinice materne (realizata de

programul Prisca-versiunea 4);

-- riscul de sindrom Down la nastere (calculat pe baza MoM corectat

pentru fiecare din cei trei markeri si a varstei materne la nastere);

-- riscul de defect de tub neural la nastere (calculat pe baza MoM corectat

pentru AFP si a varstei materne);

-- riscul de trisomie 18 la nastere (calculat pe baza MoM corectat pentru

fiecare din cei trei markeri si a varstei materne).
 pentru efectuarea testului integrat, care combina informatiile
furnizate de markerii serici efectuati in primul si in al doilea
trimestru de sarcina.

AFP- alfa-fato-proteina- este o proteina sintetizata in principal de ficatul fetal.

Concentratia AFP in cursul sarcinii creste progresiv, de la un nivel de 0.2 ng/mL
pana la aproximativ 250 ng/mL in saptamana 32 de gestatie

-Trisomie 21 - AFP scazuta, estriol neconjugatscazut, HCG crescut;

- Trisomie 18 - AFP scazuta, estriol neconjugatscazut, HCG scazut;
- Defecte de tub neural - AFP crescuta.
 Amniocenteza genetica-prelevarea de lichid amniotic in scopul
efectuarii cariotipului celulelor fetale existente in acest lichid.

Indicatii:
- Studii citogenetice in cazul cand rezultatele la triplul test( testul cvadruplu sau la testul integrat
)indica un risc crescut de trisomie 21, (sindrom Down), trisomie 18.
- Antecedente in familie sau copii cu defecte cromozomiale
- Avorturi spontane recurente.
- Translocatii echilibrate la unul dintre parinti.
- Varsta materna inaintata (peste 35 de ani).
- La cerere.

Biopsia de vilozitati coriale este o investigatie invaziva prin intermediul careia se pot
diagnostica anumite anomalii cromozomiale ale embrionului-sindromul Down. Metoda
consta in obtinerea unor fragmente de vilozitati coriale, structuri de origine embrionara
(trofoblast), care sunt apoi utilizate pentru efectuarea unor teste ADN.
Avantajul major -poate fi efectuata inca de la o varsta gestationala mica, intre
saptamana 11-12 de sarcina, cu 4-6 saptamani inainte de varsta la care este posibila
efectuarea amniocentezei.
 Supravegherea ecografica a sarcinii

Ecografia -se adreseaz produsului de concepie, anexelor lui i organismului mamei.

-permite evidenierea activitii cardiace fetale, micrile active ale trunchiului i
extremitilor, micrile respiratorii.
-aprecierea tonusului muscular fetal, urmrirea micrilor peristaltice intestinale, a
produciei orare de urin.

Cele mai importante aplicaii ale ecografiei n supravegherea sarcinii:

Diagnosticul de sarcin
Diagnosticul de sarcin cu ajutorul ecografiei este posibil din sptmna a 4-a de
amenoree, prin punerea n eviden a sacului gestaional.
Diagnosticul de vrst gestaional /biometrie fetala
Diagnosticul de vitalitate ovular (de evolutivitate a sarcinii).
Proba c embrionul este viu, o reprezint evidenierea activitii cardiace i prezenei
micrilor active, n ecografia n timp real.
Diagnosticul ecografic al sarcinii multiple
Diagnosticul ecografic al sarcinii ectopice
Studiul morfofiziologiei fetale i diagnosticul principalelor malformaii fetale
 Testul non-stres (NTS) /cardiotocograma

-se efectueaza dupa saptamana 28 de sarcina pentru a evalua bataile

cardiace fetale, dar si evaluarea caracteristicelor contractiilor
uterine/reactivitatea fetala;
Cardiotocograma-utila in monitorizarea travaliului
 Universitatea de Medicina si Farmacie
"Gr. T. Popa" Iasi

INVESTIGATIILE PARACLINICE IN GINECOLOGIE

2016

DR. ILEA CIPRIAN

Examen bacteriologic al secretiei vaginale(cultura si antibiograma)-utila in
diagnosticul etiologic al leucoreei-frecvent consecinta unei vaginite sau
cervicite sau unei asocieri intre aceste doua (cervicovaginita).
 Testul Papanicolau (frotiul Papanicolau )

Testul Papanicolau este folosit cu scopul identificarii modificarilor celulare anormale

de la nivelul cervixului si pentru screeningul cancerului de col uterin.

teste Papanicolau anormale -infectii virale, papilomavirusul uman (HPV) bacterii, fungi
sau protozoare (Trichomonas)-cea mai frecventa cauza este infectia cu HPV.

Modificarile naturale ale celulelor din colul uterin (vaginita atrofica) aparute la
menopauza pot si ele da un test Papanicolau anormal. De regula modificarile celulare revin
la normal in mod spontan sau dupa ce infectia s-a vindecat de la sine sau in urma
tratamentului.

In unele cazuri, modificarile celulelor cervicale (din colul uterin) care dau un test
Papanicolau anormal si care nu sunt tratate pot evolua spre stadii precanceroase sau
canceroase.
 Testul Papanicolau (frotiul Papanicolau )

Rezultatul unui test Papanicolau poate fi influenat de existena

sngelui menstrual, infecii vaginale, folosirea n ultimele 48 de ore a
splturilor vaginale sau a altor produse precum spray-uri, creme,
ovule, spermicide, tampoane vaginale sau numrul insuficient de
celule recoltate.

De aceea este recomandat ca testul s fie programat n afara

perioadei menstruale, iar cel mai bun interval de timp este considerat
la 10-20 de zile dup prima zi a menstruaiei.

Pentru evitarea unor probleme n analiza i stabilirea rezultatului, se

recomand i abstinena pentru aceeai perioad.
 In cazul modificarilor celulare moderate sau severe, este necesara
continuarea evaluarii prin colposcopie si biopsie cervicala

Colposcopia reprezinta un examen complementar (investigatie imagistica

suplimentara) a vulvei, vaginului si colului uterin care permite pe langa
vizualizarea acestora, prelevarea de tesut biopsic in cazul in care sunt identificate
leziuni ale epiteliului colului uterin sau ale endocolului. Mostrele de tesut vor fi
examinate cu ajutorul unui microscop.

Colposcopia este indicata in cazul in care frotiul citovaginal (testul Papanicolau,

testul PAP, examen citologic vaginal) indica prezenta unor leziuni ce necesita
investigatii suplimentare sau rezultatele testului PAP sunt incerte
Timpii examenului colposcopic:
primul timp: colposcopia directa simpla. Se limiteaza la examenul colului, fara pregatire
prealabila, ci doar uscat, cu ajutorul unor tampoane de vata.
al doilea timp: examenul colposcopic dupa badijonarea cu acid acetic 2-3%. Este timpul
esential al examenului colposcopic.
al treile timp: testul Lahm- Schiller (badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol, cu
ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat).
Conizatie - LLETZ (Large Loop
Excision of the Transformation Zone
of the cervix)
Conizatie - LLETZ (Large Loop Excision of the Transformation
Zone of the cervix)
Conizatie - LLETZ (Large Loop
Excision of the Transformation
Zone of the cervix)
 Histeroscopia poate fi utilizata pentru diagnostic, dar si ca
metoda de interventie chirurgicala- vizualizarea cavitatii uterine
(interiorul uterului) prin endoscopie, cu ajutorul unui instrument
denumit histeroscop.

Histeroscopia este utila intr-un important numar de afectiuni uterine:

sinechie uterina (sindrom Asherman)/polip endometrial/sangerare ginecologica/fibrom
uterin/malformatii uterine/infertilitate/avorturi repetate//sterilet deplasat/suspiciune de
cancer de endometru (cancer uterin)
 Laparoscopia (celioscopia) se efectueaza in vederea
constatarii sau excluderii unei afectiuni in cavitatea
abdominala sau pelvina-o interventie chirurgicala endoscopica
care poate fi efectuata in scop: diagnostic explorator / operator.

Reprezinta examinarea organelor genitale cu ajutorul unui tub optic introdus

printr-o incizie ombilicala.

Principalele indicatii ale laparoscopiei in ginecologie sunt:

- explorarea anatomiei pelvisului
- fibroamele uterine
- patologia tubara in cadrul infertilitatii: trompe blocate, hidrosalpinx
- sarcina ectopica (extrauterina)
- endometrioza
- chisturi de ovar
 Histerosalpingografia
Examen radiologic al uterului si al trompelor lui Fallopio -
asociaza histerografia (examenul radiologic al uterului) cu
salpingografia (examenul radiologic al trompelor).

Indicatii - Medicul prescrie in mod obisnuit o histerosalpingografie atunci cand pacienta

sufera de tulburari de ciclu, sangerari anormale sau de sterilitate si in caz de avort spontan.
 Histerosonografie - HyCoSy -cateter special intracervical se
introduce o substanta de contrast si prin intermediul ecografiei
endovaginale se urmareste pasajul acesteia prin cavitatea uterina,
trompele uterine si in final prezenta substantei in pelvis. Astfel se
poate constata permeabilitatea tubara, foarte importanta in
stabilirea managementului infertilitatii

Mamografie-tip special de examinare radiologica a sanului facuta cu ajutorul

unui echipament special care poate evidentia frecvent tumori ce sunt prea mici
pentru a putea fi palpate. Mamografia este cea mai buna metoda radiologica
disponibila astazi ce poate detecta precoce cancerul de san. Este o metoda ideala
si indispensabila pentru femeile mai in varsta de 40 de ani, ce au un risc crescut
de a face cancer de san.
Termografia este metoda de investigatie bazata
diferentele de temperatura vizualizate la nivelul
ariei de interes -diferenta de temperatura datorata
vascularizatiei mai intense
Ecografia pelvina -examenul ecografic al organelor genitale interne ale femeii
-se poate realiza atit pe cale transabdominala cit si pe cale transvaginala
-chisturi ovariene / fibroame uterine/ colectii lichidiene pelviene si tumori ale
sferei uro-genitale dar si ale organelor de vecinatate (colon sigmoid, rect).
Ovar polichistic

Fibrom uterin
 CT/RMN/SCINTIGRAFIE/PET-utile in diagnosticul si
stadializarea neoplazica

CT
RMN
PET -
Positron
emission
tomography
 Frotiul citohormonal -recoltarea secretiei vaginale se face la
24 ore dupa ultima spalatura vaginala-dupa o colorare speciala a
celulelor din secretia vaginala, se observa la microscop daca
caracterele acestor celule indica o functie normala sau o
insuficienta a glandelor sexuale (ovare), a glandei hipofizare

Dozari hormonale de: E1/E2/E3 , Pregnandiol, 17CS,FSH (hormon foliculo-

stimulant), TSH (hormon tiroido-stimulant), PRL (prolactina) AMH(Hormon anti-
Mullerian) etc

Examenul biopsic
punctia biopsie mamara/punctia aspirativa cu ac fin/examenul histopatologic al
tumorii excizate chirurgical.

biopsie cervicala-Biopsia prin ciupire (punch biopsy) /Excizia

electrochirurgicala cu ansa (LEEP)/ Conizatia /Chiuretajul endocervical (CEC)
/Dilatatia si curetajul (D&C)
biopsia de endometru-In cazul unei sngerri anormale din uter, se impune biopsia de
endometru prin unul din urmatoarele procedee:
-curetaj uterin biopsic
-aspiraie endometrial (Pipelle)
Examenul biopsic
punctia biopsie mamara/punctia
aspirativa cu ac fin/examenul
histopatologic al tumorii excizate
chirurgical.
biopsie cervicala-Biopsia prin ciupire
(punch biopsy) /Excizia electrochirurgicala
cu ansa (LEEP)/ Conizatia /Chiuretajul
endocervical (CEC) /Dilatatia si curetajul
(D&C)
biopsia de endometru-In cazul unei
sngerri anormale din uter, se impune biopsia
de endometru prin unul din urmatoarele
procedee:
-curetaj uterin biopsic
-aspiraie endometrial (Pipelle)