Nursing in pneumologie

Ingrijiri in Bronsita Cronica

si Acuta
 Bronsita acuta si cronica
Definitie:

Bronsita acuta este o boala inflamatoare a cailor respiratorii, ce se caracterizeaza printr-un

sindrom bronsic acut; de obicei are evolutie de scurta durata, si nu este nsotita de modificari
radiologice.
Este o inflamatie acuta a mucoasei bronsice, interesand de obicei bronhiile mari si mijlocii si
frecvent se asociaza cu inflamatia mucoasei de la nivelul traheei (traheobronsita acuta).
Bronsita acuta este cel mai adesea o afectiune care apare in sezonul rece, ca o
complicatie a unei infectii de tract respirator superior: rinita, faringita, laringita,
amigdalita, etc. Este o boala cu evolutie usoara, cu tendinta la vindecare spontana chiar si
fara tratament.
Infectiile acute ale cailor respiratorii superioare, inclusiv bronsita acuta, sunt cele mai
frecvente patologii. Bronsitele si celelalte boli respiratorii ating un varf al incidentei mai ales
primavara si toamna.
 Etiopatogenie:
Din punct de vedere etiologic, bronsitele acute sunt clasificate in:
Bronsita acuta virala
este cea mai frecventa,
apare in special in anotimpul rece
virusuri incriminate: virusuri gripale (A, B), virusuri paragripale ( 1,2,3), virusul sincitial respirator, adenovirusuri,
enterovirusuri, mixovirusuri, virusul herpetic.
Bronsita acuta bacteriana
apare , de obicei, in evolutia unei bronsite acute virale, prin suprainfectarea acesteia cu flora din regiunea
orofaringiana
( care populeaza in mod normal nazofaringele) : pneumococi, streptococi aerobi si anaerobi, bacili Gram negativ,
neisserii, bacterioides.
Bronsita acuta chimica se produce prin iritatia cailor respiratorii in urma expunerii accidentale sau profesionale
la diverse substante chimice: praf, ciment, fum de tutun, gaze iritante, clor, vapori de acizi, amoniac sau acetona
etc.
Bronsita acuta se declanseaza de obicei datorita unei infectii virale, care poate fi agravata de influente de mediu
(poluare, fum de tigara,etc) sau de suprainfectii bacteriene.
Cand aceasta infectie apare, caile respiratorii se inflameaza producand mai multa secretie ca de obicei. Inflamatia
impreuna cu mucusul produs obstructioneaza respiratia.
 Factori de risc:
- boli cronice ale aparatului respirator: obstructie pulmonara cronica, fibroza chistica, astmul;
- boli care scad imunitatea:diabetul, SIDA (un organism cu imunitate scazuta indeparteaza
greu infectiile);
- istoric recent de infectie respiratorie superioara, ca gripa sau raceala, sinuzita
(infectiile respiratorii ale tractului superior se pot extinde la nivelul plamanilor)
- alergiile, rinita alergica;
- stare patologica recenta care se asociaza cu tulburari ale sistemului nervos; se pot produce
leziuni care sa impiedice reflexul de tuse si astfel sa faca mai probabila extinderea unei
infectii din tractul respirator superior in cel inferior;
- leziuni la nivelul toracelui, fracturi costale;
- fumatul sau inhalarea de fum de tigara (fumul de tigara scade capacitatea sistemului
respirator de a indeparta microbii din caile aeriene inferioare);
- alcoolismul, poluantii aerieni, praful, umiditatea, vaporii iritanti din industria chimica,vaporii
de amoniac chimicalele, substantele toxice (inhalarea de factori iritanti scade capacitatea
cailor respiratorii de a se curata de germeni).
- conditiile atmosferice nefavorabile (frig, umezeala, curenti de aer),
- eforturile vocale.
 Evolutie, prognostic, complicatii:
Evolutia este benign, decant la vindecare in 5-10 bile. In aces can, prognostic este bun.
Bronsita acuta netratata si, mai ales, in prezenta factorilor iritanti are tendinta de cronicizare.
Evolutia poate fi severa la varstnici, pacienti tarati,cu boli cronice sau in cazul bronsitelor
herpetice.
Complicatia cel mai frecvent intalnita este reprezentata de bronsiolita acuta ( infectie a
bronhiolelor), care este mai severa la adult decat la copil.
Se caracterizeaza prin tuse seaca, iritativa, febra mare, dispnee si cianoza.
Dupa o bronsita acuta, bolnavul poate ramane cu o hiperreactivitate bronsica aproximativ 4
sapatamani.
Persistenta acesteia, dupa aces interval, poate semnifica debutul unei BPOC sau al unui astm
bronsic
Bronsita acuta se intalneste frecvent in numeroase boli: tuberculoza pulmonara, dilatatia
bronhiilor, cancerul bronhopulmonar, gripa etc.
 CULEGEREA DE DATE
-este prima etapa a procesului de ingrijire si consta in colectarea, validarea si organizarea
datelor
-colectarea datelor incepe cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sanatate si se
continua pe toata perioada furnizarii ingrijirilor de sanatate
-scopul: stabilirea unui profil de sanatate al pacientului, profil care va sta la baza planului de
nursing individualizat.
Tipuri de informatii culese
Informatiile culese sunt:
-date obiective observate de asistenta despre pacient
-date subiective- expuse de pacient
-date continand informatii trecute
-date continand informatii actuale
-date legate de viata pacientului ,de obiceiurile sale, de anturajul sau de mediul inconjurator.
 Metode de culegere a datelor:
Interviul
Observatia
Consultarea surselor secundare (familia si anturajul pacientului, membrii echipei de sanatate,
dosarul medical actual-anterior)
Clinic sindromul bronsitic acut se caracterizeaza prin:
- tuse iritativa, initial, ulterior productiva, cu sputa mucoasa (bronsite virale) sau mucopurulenta
( de culoare galben-verzuie, in bronsitele bacteriene)
- durere (arsura )retrosternala
- mialgii (dureri musculare)
- stare subfebrila, initial, ulterior febra moderata
- dispnee si/sau cianoza apar atunci cand se asociaza un sindrom obstructiv de cai aeriene
superioare (ex: crupul) sau de cai aeriene intrapulmonare, in special mici (bronsiolita), dar si mari si
medii, atunci cand intervine bronhospasmul (bronsita acuta astmatiforma)
- alterarea moderata a starii generale
 Investigatii clinice si paraclinice:
- Examenul fizic evidentiaza murmur vezicular normal, raluri ronflante si sibilante, initial, iar
ulterior subcrepitante
- Examen paraclinic:
- Examen radiologic pulmonar este fara modificari in bronsita acuta
- Examenul bacteriologic al sputei - in bronsitele bacteriene pune in evidenta flora
orofaringiana- nu se efectueaza decat la pacienti tratati sau daca bronsita acuta a aparut in
cursul spitalizarii pentru o alta afectiune
- Examenul virusologic al sputei consta in izolarea virusului pe culturi de tesut si teste
serologice (dozarea anticorpilor antivirali).
- Examenul sangelui- hemograma poate evidentia leucopenie (in viroze) sau leucocitoza (in
infectiile bacteriene)
In majoritatea cazurilor, medicul poate pune diagnosticul de bronsita pe baza istoricului bolii,
a simptomelor pe care le prezentati si a examenului clinic
 boala debuteaza cu catar a cailor aeriene superioare :
rinita: obstructie nazala si rinoree, stranut, lacrimare
sinuzita: secretie nazala, cefalee, dureri sinuzale, cefalee
faringo-amigdalita: disfagie, faringe rosu,
laringita: disfonie, tuse seaca, voce ragusita
 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
- analiza datelor: clasificarea datelor in date de independenta si dependenta; recunoasterea
problemelor si a prioritatilor
- interpretarea datelor: a explica originea sau cauza problemei de dependenta; a defini sursa
de dificultate
- identificarea problemelor de dependenta: sunt identificate pe baza manifestarilor clinice
semne si simptome- reactiile si comportamentul acestuia (alterarea, diminuarea, dificultatea,
deficit, refuz, incapacitate)
- enuntul diagnosticului de nursing: P+E+S ( problema+etiologia+semne)
PROBLEME DE DEPENDENTA
cooperare ineficienta la nivel individual din cauza nervozitatii determinata de boala, de
schimbarea stilului de viata, anxietatii, insomniei,
intoleranta (scaderea tolerantei) la activitate, la efort fizic
alterarea respiratiei
 obstructia cailor respiratorii
diminuarea schimburilor gazoase
alterarea mucoasei nazale
durere
alterarea confortului
perturbarea somnului
hipertermie
potential de alterare a nutritiei
potential de deshidratare
deficit de autoingrijire
alterarea echilibrului hidric
alterarea comunicarii
potential de complicatii: bronsiolita acuta, bronsita cronica, bronhopneumonie, BPOC, astm bronsic
deficit de cunostinte in legatura cu: boala si cauzele ei tratamentul, regimul alimentar si de viata
cresterea riscului de complicatie
importanta examenului periodic
 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
STABILIREA OBIECTIVELOR:
asigurarea confortului fizic si psihic al pacientului
asigurarea conditiilor de mediu favorabile
pacientul sa comunice eficient senzorial si afectiv
diminuarea gradului de neliniste, anxietate
combaterea infectiei
eliberarea cailor respiratorii
imbunatatirea respiratiei
favorizarea ventilatiei pulmonare
ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice
diminuarea intensitatii durerii
pacientul sa-si mentina tegumentele integre, normal colorate
supravegherea functiilor vitale si vegetative
mentinerea unei stari nutritionale adecvate
mentinerea echilibrului hidric si hidroelectrolitic
mentinerea igienei corporale
imbunatatirea si acceptarea imaginii de sine
ameliorarea tolerantei la efort
imbunatatirea participarii la activitati
prevenirea complicatiilor
educarea pacientului si familiei
 ALEGEREA INTERVENTIILOR ( cu rol propriu si delegat)
asigurarea conditiilor de mediu: temperatura, luminozitate, umiditate, camera aerisita,
curata, se asigura imbracaminte adecvata si lenjerie de pat curata
se asigura un mediu de securitate
asigurarea igienei corporale
igiena tegumentelor si mucoaselor, in special bucala si nazala
asigurarea repausului la pat
asigurarea pozitiei care faciliteaza expansiunea pulmonara
administrare de oxigen- daca este cazul
ajuta pacientul sa inteleaga ca starea de anxietate este legata de procesul de boala
administrarea de lichide pentru fluidificarea secretiilor
aplicarea masurilor de mobilizare a secretiilor: drenaj postural si tamponament
invatarea pacientului sa expectoreze in scuipator
asistenta medicala isi rezerva mult timp pentru a sta de vorba cu pacientul, ii ofera
posibilitatea sa-si exprime gandurile
incurajarea pacientului pentru a-si imbunatatii imaginea de sine
sprijina pacientul in desfasurarea unor activitati zilnice, il stimuleaza sa-si asume anumite responsabilitati
identifica, impreuna cu acesta, factorii care favorizeaza cresterea tolerantei la activitate
incurajarea pacientului sa efectueze miscari active pentru mentinerea tonusului muscular
ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamnetale si incurajarea lui sa participe la ingrijiri prin
cresterea graduala a activitatii in functie de toleranta
diminuarea intensitatii durerii
asigurarea unei pozitii care sa nu accentueze durerea
masurarea si notarea functiilor vitale si vegetative
observarea starii generale
informarea medicului asupra eventualelor modificari survenite in starea generala a pacientului
participarea la examinarea medicala a pacientului
pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru anumite investigatii
paraclinice: radiografii pulmonare, recoltarea probelor biologice ( sange) si patologice (sputa) indicate
de medic
echilibrare hidrica si nutritionala
 asigurarea dietei prescrise si verificarea tipului de regim
asigurarea unui regim adecvat cantitativ si calitativ, daca este posibil se tine seama
de preferintele bolnavului: alimentatia trebuie sa fie substantiala, bogata in calorii
si vitamine, initial alimentatie lichida si semilichida in perioadele febrile, cu aport
caloric corespunzator necesitatilor, treptat se trece la o alimentatie normala.
asigurarea unei cantitati suplimentare de lichide calde avand in vedere pierderile
prin febra, polipnee, transpiratii (2-3 l/24h) ( ceai, compot, supa , lapte)
supravegheaza respectarea regimului alimentar
cantareste pacientul cu acelasi cantar, la aceasi ora , in aceleasi conditii, noteaza
greutatea
asigura servirea igienica a alimentelor
administrarea tratamentului prescris:
 Tratament profilactic:
masuri igieno-dietetice: alimentatie echilibrata,evitarea expunerii la rece, intreruperea
fumatului, eliminarea din mediu a factorilor poluanti, tratamentul refluxului gastroesofagian,
etc
vaccinarea antigripala in sezonul rece, in special a varstnicilor, copiilor si tinerilor ,
persoanelor tratate cu BPOC
chimioterapie profilactica- Amantadina pentru virusul gripal A, Rimantadina pentru virusul
sincitial respirator, Aciclovir pentru virusul Herpes Simplex.
Durata tratamentului este de minimum 5 bile.
 Tratament curativ:
Tratament antibiotic
In bronsite bacteriene sau in cele virale sau chimice suprainfectate, la cei cu BPOC care fac o
bronsita acuta.
Tratamentul se face cu antibiotice active pe flora orofaringiana obisnuita:
- Eritromicina1,6-2 g/24h I 4 prize sau
- Biseptol 160-320 mg trimetropim/24h, in 2 prize;
- Tetraciclina 1-2 g/24 ore, in 4 prize
- Penicilina G 3,2-4 mil U.I./24 h, in 2-4 prize.
Pentru bolnavii cu BPOC, care fac o bronsita acuta, deoarece germenele cel mai frcvent
implicat este Haemophilus influenzae, tratamentul se face cu:
-o Ampicilina 4g/24h, in 4 prize sau
-o Amoxicilina 1-2 g/24h, in 2-4 prize.
 Tratament simptomatic si patogenic
In faza uscata a tusei se pot administra dionina si codeina:
-o Codeina1 cpde 3-4 ori/zi sau o Rp:Dionoina:
-Codeina aa 0,100g
-Aqua laurocoerasi 10 g, DS int, 10 picaturi de 3-4 ori/zi.
In faza umeda, productiva, se pot utiliza solutii mucosecretolitice:
-Bromhexim (Brofimen) 48 mg/zi, solutie sau tablete
- Mucosolvin (Ambroxol) 20-30 picaturi, de 2-3 ori/zi.
Daca pacientul prezinta febra sau subfebrilitate se pot administra antiinflamatorii
nespecifice:
-Aspirina 2-3 cp/zi
- Paracetamol 3-4 cp/zi
Daca bolnavul prezinta sindromul obstructiv se pot administra bronhodilatatoare:
- Eufilina 100mg de 3 ori/zi
 Educatia pacientului privind:
semnele de recunoastere a eventualelor complicatii( febra, scaderea tolerantei la efort,
intensificarea durerii toracice,
dispnee, modificari ale sputei, etc)
masuri de prevenire a transmiterii infectiei
necesitatea consumului de lichide pentru fluidificarea secretiilor
importanta expectorarii sputei
alternarea periodelor de activitate cu perioadele de repaus
efectuarea exercitiilor respiratorii
necesitatea unei igiene riguroase
toaleta cavitatii bucale dupa expectorare
evitarea factorilor favorizanti acutizarii
administrarea tratamentului la domiciliu
necesitatea curelor balneo-climaterice ( Pucioasa, Govora, Calimanesti)
 APLICAREA INTERVENTIILOR
in functie de obiectivele urmarite se aplica interventiile corespunzatoare
se noteaza tehnicile efectuate
se informeaza medicul asupra eventualelor reactii sau modificari ale starii generale
necesita implicarea bolnavului, a echipei de ingrijire, a familiei
EVALUAREA INGRIJIRILOR
se evalueaza fiecare obiectiv de ingrijire stabilit (specific si individualizat)
se inregistreaza observatia : a fost atins scopul, in ce masura, de cate ori/zi, durata)
la nevoie se reorienteaza procesul de ingrijire, se reface planul de ingrijire (reformuland obiectivele si
interventiile) si se continua
evaluarea in functie de toate problemele particulare si conform prescriptiilor medicale
se mentioneaza gradul de eficienta a interventiilor autonome ale asistentei medicale.
Terminologie:
catar = inflamaie acut sau cronic a mucoasei unui organ, adesea nsoit de secreie abundent
crupul= este cea mai frecventa afectiune respiratorie caracterizata de tuse aspra, rugoasa, latratoare.
Adesea, crupul afecteaza copiii. Acesta cauzeaza inflamatia si ingustarea laringelui (orificiul corzilor
vocale),traheei si bronhiilor principale prin care aerul ajunge la plamani