Provocări în planificarea mobilității urbane

durabile în polii de dezvoltare urbană

Municipiul Baia Mare

 Prezentare generală
Municipiul Baia Mare
 aprox. 149 mii locuitori (INS) Zona Metropolitană Baia Mare
 35,6 kmp intravilan (PUG)  19 unități administrative
7 km E-V  Aprox. 245 mii locuitori
3,5 km N-S  1.382 kmp
 221 km străzi urbane
 Aprox. 55.000 autovehicule inmatriculate
 Prezentare generală
Transportul public municipal (SC URBIS SA) Transportul public metropolitan
 12 linii interne, 13 linii în periurban (25 linii în total)  75 trasee, 12 trasee URBIS
 54 autobuze, 18 troleibuze, 4 microbuze (76  Aprox. 27500 deplasări zilnice spre Baia Mare
autovehicule)
 175 stații municipale

Densitatea rețelei: 5,96 (kml/kmp)

Stufozitatea rețelei: 3,49 (kmltotal/kmpdeservit)
Gradul de acoperire: 0,79 (kmptotal/kmpdeservit)
Audit transportul public în Baia Mare
 Studiu de caz transport în Baia Mare

• Comparația între deplasarea cu autoturismul personal și transportul public relevă un cost

zilnic ușor inferior pentru transportul public, însă un timp de deplasare mult mai mare.

• Costul parcării nu este surprins întrucât autoturismul se poate parca gratuit în proximitatea
locuințelor, iar costurile de deținere al autotrismului nu reprezintă un factor întrucât acesta
este utilizat și în alte scopuri.

Linia 4: Grănicenilor – Spitalul judeţean

Viteză medie: 18 km/h
Distanţă traseu: 7,4 kilometri
Timp: 20 min. timpul de așteptare + 20 min.
Transport - TOTAL 40 minute
Preţ bilet: 2 lei, abonament lunar 60 lei
Automobil personal
Viteză medie: 30 km/h
Preţ combustibil: 5,5 lei/ litru
Consum mediu mediul urban: 10 litri/100 km
Distanţă traseu: aproximativ 3,3 km
Timp: aprox 10 min.
Cost: 1,8 lei

În general, este nevoie de creștere vitezei de deplsasare a mijloacelor de transport

public și o analiză a rutelor pentru deservire a teritoriului mai eficientă
 Principalele probleme identificate în Municipiul Baia Mare

• Mentalitatea locuitorilor vis-a-vis de transportul public – exista doar variantă de transport

pentru persoanele cu venituri mici (nedetinatori de masina mijloc personal)

• Deplasările cu autovehiculul personal – o alegere nejustificată având în vedere distanța mică

de parcurs în oraș și distanța medie a deplasărilor de aprox. 2,8 km

• Orarul de funcționare al transportului public în anumite zone. Un studiu de specialitate

propunea în 2007 o frecvență medie a mijloacelor de 7 minute pentru zonele aglomerate si
functionale, iar în prezent ea este de aprox. 15-30 minute.

• Stufozitate mare a rețelei (ne-optimizarea transportului in comun)

• Zona Firiza-Ferneziu este relativ slab deservită dpdv al orarului de funcționare al mijloacelor
de transport persoane (deservire inadecvata a zonelor funtionale urbane si metropolitane)

• Locuri de parcare partial suficiente pentru rezidenți VERSUS garaje care nu utilizează
eficient spațiul interstițiar urban→ spații verzi degradate, trotuare înghesuite, condiții de
deplasare pedestră nesigure
 Principalele prbleme identificate în Municipiul Baia Mare

• Parcul de autovehicule îmbătrânește și se extinde → poluarea din trafic se va intensifica →

necesitatea modurilor de transport nepoluante

• Traficul de tranzit care intră în oraș - lipsa șoselei de centură

• Nodurile majore de tranzit Gară-Autogară și Piața Izvoarele nu facilitează transbordările

pasagerilor (intersecții de fuxuri auto și pietonale, stații depărtate)

• Politica parcărilor publice cu plată nu este utilizată pentru a constrânge accesul

autovehiculelor în anumite zone din oraș (prețuri relativ accesibile, locuri numeroase în zona
centrală etc.)

• Infrastructura pentru biciclete este redusă și nu există centre de închiriere publice sau parcări
special amenajate în proximitatea principalelor instituții, obiecive turistice sau spații publice.
 Impedimente pentru PMUD în Municipiul Baia Mare

• Experiența de colaborare redusă între planifictorii și actorii urbani – fluxurile auto, pietonale,
de bunuri și mărfuri se corelează și se condiționează relativ neplanificat, cu costuri de timp și
financiare mai mari, iar intervențiile ulterioare de armonizare sunt mai mari

• Lipsa datelor statistice, date statistice neactualizate, date statistice necentralizate și

necorelate,

• Primează tendința de a solicita și implementa un PMUD pentru a obține finanțare și a realiza

proiecte urbane, nu pentru a ameliora probleme de mobilitate

• Aplicarea cu derogări a regulamentelor de urbanism → expansiune necontrolată a țesutului

fără a acorda o importanță crescută aspectelor de mobilitate

• Lipsa de experiență în implicarea cetățenilor pentru stabilirea necesităților acestora și a

măsurilor optime care pot fi luate
Vă mulțumesc!