1.

SITUAȚIA INIȚIALĂ (EXPOZIȚIUNEA)

– cap. I-III –cunoaştem satul de munte cu toate caracteristicile sale, facem
cunoştinţă cu câteva dintre personaje şi abia se schiţează trăsăturile Vitoriei
Lipan
2. INTRIGA
– cap. IV-VI –dominată de tensiunea aşteptării, a incertitudinilor, a consultărilor şi
a preparativelor pentru plecare

3. DESFĂȘURAREA ACȚIUNII
- cap. VII-XIII –liniară, simplă, prezintă drumul parcurs de Vitoria şi Gheorghiţă
până în momentul descoperirii adevărului. Sunt prezentate: nunta, botezul,
înmormântarea, cu toate datinile fixate de veacuri.

4.PUNCTUL CULMINANT
- cap. XIV-XVI –dramatică, în care dominantă este săvârşirea actului justiţiar, pe
baza normelor morale ale poporului şi cu respectarea datinilor acestuia
5. DEZNODĂMÂNTUL
- cap. XVI– o prezintă pe Vitoria care ia frâiele gospodăriei în mâinile sale şi începe
rânduiala după datina străbună.
 TRASEUL PARCURS DE ViTORIA ȘI
GHEORGHIȚĂ

(BicazCălugăreniFarcaşaBorcaCruciţinu
tul DornelorVatra Dornei
întoarcerea la Borca şi reluarea căutărilor
BorcaSabasamuntele StânişoaraSuha
satul Doi Merişi întoarcerea în Sabasa)
TRĂSĂTURI CARACTERISTICE OAMENILOR DE LA MUNTE

( Muntenii sunt:
- oameni simpli, liniştiţi, împăcaţi cu
soarta lor
- iuţi şi nestatornici ca apele
- răbdători în suferinţi
- fără griji în bucurii
- ferindu-se de oamenii de la câmpii
- le plac dragostea, beţia şi datinile
Cele trei evenimente esenţiale ale existenţei:
(ritualul specific – botezul –Vitoria întâlneşte la Borca o „cumetrie”, fiind invitată
mai mult fără voie decât cu, pune „rodin sub pernă un coştei de bucăţele de zahăr şi
pe fruntea creştinului celui nou o hârtie de douăzeci de lei”, respectând întocmai
datina cu care era învăţată;
nunta- o întâlneşte la Cruci, aici mireasa şi druştele au flori în păr, nevestele poartă
„numai catrinţi şi bondiţi”, vorniceii le ies înainte pentru a-i invita, le oferă să bea în
cinstea mirilor, ameninţându-i cu pistoalele de nu le intră în voie, iscusită Vitoria
face o urare foarte frumoasă miresei;
înmormântarea – găsindu-l pe mort, aprinde lumânări şi priveghează în aşteptarea
autorităţilor la căpătâiul acestuia, îl îngroapă apoi după datină oferind fiecăruia la
ieşirea din cimitir „ un sfert de pâne ş-un păhărel de rachiu”, apoi împarte coliva şi
invită oamenii la praznic, unde găteşte după datina postului, dar oferă băutură
aleasă;
atmosfera tipică – dacă la nuntă şi la botez oamenii petrec, fiind veseli, primitori şi
foarte gălăgioşi, la înmormântare deşi se strâng la praznic, nu se veselesc, fiind
liniştiţi; semnificaţia – fiecare dintre ele marchează un moment important în viaţa
omului, reprezentând un ciclu ritualic creştinesc după care se ghidează oamenii.)