Nutriția la pacientul cu boală cardiacă

Dr. Gina Botnariu

U.M.F. “Gr. T. Popa” Iași
 Bolile cardio-vasculare-problemă
epidemiologică
• Bolile cardio-vasculare cu cea mai mare încărcătură epidemiologică:
boala coronariană (ischemică) și accidentele vasculare cerebrale.
• Cauza principală de deces în țările occidentale:
• Creșterea prevalenței datorită îmbătrânirii populației
• Acizii grași saturați din dietă au rol cheie în determinarea riscului
cardio-vascular

K. Krickeberg et al., Epidemiology: Key to Prevention,

Statistics for Biology and Health, DOI 10.1007/978-1-4614-1205-2_23,
# Springer Science+Business Media, LLC 2012; Am J Clin Nutr 2011; 93:684-688
 Principalele condiții fiziopatologice:

-Ateroscleroza (inflamație)

-Hipertensiunea arterială
TA = DC X RVP
 Biomarkeri ai riscului CV

• ↓ TA
• Valoarea colesterolului
• Markerii inflamatorii
 Modificarea stilului de viaţă

• Scăderea ponderală (în caz de obezitate)

• Reducerea consumului de alcool
• Creşterea activităţii fizice (30-45 min./zi)
• Reducerea consumului de sare la mai puţin de 100 mmol/zi
• Aport alimentar adecvat de potasiu ( 90 mmol/zi), Ca, Mg
• Renunţarea la fumat
• Reducerea aportului alimentar de grăsimi saturate şi colesterol
 Menţinerea unei greutăţi corporale normale. Importanța
scăderii ponderale

• Corelaţie HTA – Greutate corporală:

- IMC > 27 kg/m2
- obezitatea abdominală (CA > 94 cm la B; > 80 cm la F)
-  G cu 10 %   TA cu 7 mm Hg (Studiul Framingham)

• Mecanism – IR şi hiperinsulinism  activarea SN-simpatic

 activarea SRA-A
 retenţie hidrosalină
 Consumul de sare
Controversat :
• Asociat cu creșterea RCV, risc de mortalitate de toate cauzele
• HTA – frecventă în ţările cu consum  de sare
•  consumului de sare cu 100 mEq/l   TA cu 10 mm Hg
• Rec.:  cons. de sare la < 2300 mg/zi
• Sensibilitatea la sare – variaţii interindividuale
- sensibili la sare: 30-50 % dintre hipertensivi
15-25 % dintre normotensivi
- mai frecventă la: obezi
diabetici
vârstnici
std. IV de HTA
afro-americani

IOM Committee Report on Sodium Intake in Populations. Available online:

http://www.iom.edu/Reports/2013/Sodium-Intake-in-Populations-Assessment-of-Evidence.aspx
 Grupe alimentare: cerealele integrale și fibrele
alimentare

Cereale integrale și fibre alimentare

•Cochrane review: 10 studii, durata 4-8 săptămâni, 56-85g ↓LDL 2,2 mg/dl
fibre/zi, persoane cu BC/ RCV
Kelly, S.A Cochrane Database Syst. Rev. 2007, 18, CD005051.
•Metaanaliza a 67 studii intervenționale contr
olate: consumul 2-10g fibre solubile/zi
Brown L et al:meta-analysis. Am. J. Clin. Nutr. 1999, 69, 30–42.

•Ghidurile AHA, ADA, NCEP: Marlett, J.APosition of the ↑aportului de fibre

American Dietetic Association: 14g/1000 kcal sau 25-38 g/zi
Position of the
American Dietetic Association . Am. Diet. Assoc. 2002,
102, 993–1000.

Consumul de soia
1999-FDA aprobă consumul proteinei din soia ca protector împotriva Consumul a 25 g proteină din
bolii coronariene soia/zi ↓ LDL și colesterolul
total
 Grupe alimentare: legume și fructe
•9 studii de cohortă: fructele consumate ↓ RCV cu 7% (RR 0.93,
adițional zilnic 95% CI 0.89–0.96; p < 0.001)
Pennington, J.A.TJ. Food. Compos. Anal.
2009, 22, S23–S31.

•Asocierea consumului de legume cu (0.74, 95% CI 0.75–0.84; p < 0.0001)

scăderea mortalității CV J. Am. Diet. Assoc. 2002,
102, 993–1000.

Mecanism posibil: bogăție de fibre alimentare,

efect antioxidant, conținut redus în calorii,
grăsimi.

Fructe oleaginoase: bogate în proteine

vegetale, fibre, minerale, tocoferoli,
fitostenoli

25 trialuri intervenționale: cons. zilnic 67g ↓RCV cu 35%

nuci
Scade LDL(7.4%, p < 0.01) și TG(10.2%
Sabaté, JA et al: pooled analysis of
25 intervention trials. Arch. Intern. Med. 2010, 170, 821–
reduction, p > 0.05)
 Grupe alimentare: lactatele
• Bogate în minerale, calciu,magneziu, proteine(caseină),
vitamine(B2, B12)
• Conțin grăsimi saturate(acid stearic)
• Metaanaliză: consumul ridicat de lactate se asociază cu risc
CV ↓(RR = 0.87 (95% CI 0.77–0.98), risc↓ boală cardiacă
ischemică(9 studii, ) și AVC(13 studii)
• Mecanism posibil: conținutul ↑în minerale, ↓grăsimi
saturate(dieta DASH), prezența peptidelor active în
produsele acidulate

Elwood, P.C et al.The consumption of milk and

dairy foods and the incidence of vascular disease and diabetes: An overview of the evidence.Lipids 2010, 45, 925–939.;
Tholstrup, T. Dairy products and cardiovascular disease. Curr. Opin. Lipidol. 2006, 17, 1–10.
 Băuturile alcoolice
• Corelație J sau U între consumul de alcool și RCV
• Metaanaliza 87 studii prospective de cohortă: RR printre
consumatorii moderați de alcool vs non-consumatori =0.75
pt. mortalitatea CV generală(în 21 studii) și 0,71 pt.
mortalitaea prin BCV (în 31 studii)
• Consumul excesiv s-a asociat cu episoade de fibrilație
paroxistică
• Beneficiile consumului moderat de alcool(1-2 porții):↑HDL,
↓vâscozității plasmatice, ↑fibrinolizei, efect
antioxidant,reducerea inflamației

Ronksley, Association of alcohol consumption with selected cardiovascular disease outcomes: A systematic review and
meta-analysis. BMJ 2011, 342, d671; Brien, S.E et al:. BMJ 2011, 342, d636.
 Cafeaua și cofeina

USDA National Nutrient Database for Standard Reference

http://www.nal.usda.gov/fnic/foodcomp/search/
 Cafeaua, ceaiul și ciocolata
Cafeaua:
• flavonoizi→proprietăți antioxidante
• Rol protector al cafelei(consum moderat) pt. BCV și
mortalitatea CV.
Ceaiul
• Proprietăți antioxidante:catehine
• Creșterea riscului de mortalitate CV proporțional cu
↑cantității de ceai verde> 500 ml/zi
• Ciocolata:
• bogată în polifenoli
• Grăsimi saturate: ac stearic, palmitic și oleic
• →rol protector CV, RCV ↓, antiinflamator, antiaterogenic
De Koning Gans et al:Tea and coffee consumption and cardiovascular morbidity and mortality. Arterioscler. Thromb. Vasc.
Biol. 2010, 30, 1665–1671; Muley, A et al: Coffee to reduce risk of type 2 diabetes? A systematic review. Curr. Diabetes Rev.
2012, 8, 162–168; Fernández-Murga et al: The impact of chocolate oncardiovascular health. Maturitas 2011, 69, 312–321.
 Ouăle

• Conținutul ↑de colesterol →asocierea consumului cu RCV

↑
• Conțin proteină cu valoare biologică mare, ac folic, vit E, D,
selenium, colină
• Sursă de grăsime: MUFA
• Physicians’ Health Study: 20 ani→consumul >7 ouă/săpt s-a
asociat cu risc ↑de insuficiență cardiacă
• La diabetici,consumul >5 ouă/săpt → BCV și mortalitate
crescută.
Djoussé, L. Egg consumption and risk of heart failure in the Physicians’ Health Study. Circulation
2008, 117, 512–516; Djoussé et al. Egg consumption and risk of type 2 diabetes in
men and women. Diabetes Care 2009, 32, 295–300.
Vitamina D și controlul glicemic: dovezi clinice
Deficiența de vitamina D pare să coreleze cu Pittas et al, 2007
dezvoltarea DZ 2

Deficiența medie și moderată de vitamină D Mitri et al 2011

este propusă ca factor de risc pentru DZ 2 Pittas et al 2007

Deficiența de vitamină D există în sd. Kayaninyil et al 2013

metabolic

Polimorfismul genei pentru VDR este legat de Schuch et al, 2013

componentele sd. metabolic

Nivelul seric al vit. D a corelat invers cu Lau et al, 2011

valoarea HbA1c
Administrarea de vit. D la DZ 2 cu nefropatie a Huang et al, 2012
↓ albuminuria
Deficiența de vitamină D este corelată cu risc Aghajafari et al, 2013
crescut de dezvoltare a diabetului gestațional Wei et al, 2013
 Coenzima Q10
• Quinonă solubilă în grăsime
• Acționează ca un transportor de electroni în lanțul mitocondrial
respirator
• Rol antioxidant ant-radicali liberi și inhibă peroxidarea lipidelor
• Carența CoQ10→cardiomiopatie
Meta-analiza a 12 trialuri, doze 60-200 Sander, S.; Coleman, C.I.; Patel, A.A.; Kluger,
mg/zi→creșterea FE cu 3,7% J.; White, C.M. The impact of coenzyme Q10
on
systolic function in patients with chronic heart
failure. J. Card. Fail. 2006, 12, 464–472.

Meta-analiza a 5 trialuri→CoQ10 a îmbunătățit Gao, L.; Mao, Q.; Cao, J.; Wang, Y.; Zhou, X.;
funcția endotelială Fan, L. Effects of coenzyme Q10 on vascular
endothelial function in humans: A meta-
analysis of randomized controlled trials.
 Magneziul
Studii epidemiologice
Conținutul de Mg din apa potabilăeste invers
corelat c morbiditatea și mortalitatea cardio-
vasculară și prin AVC
Studii intervenționale
Suplimentarea alimentară cu Mg (365-1200
mg/zi, 3-6 luni) a îmbunătățit funcția
endotelială la pacienții cu IC
Shechter, M. Magnesium and cardiovascular
system. Magnes. Res. 2010, 23, 1–13.
Shechter, M.; Bairey Merz, C.N.; Paul-Labrador,
M.; Meisel, S.R.; Rude, R.K.; Molloy, M.D.;
Dwyer, J.H.; Shah, P.K.; Kaul, S. Oral magnesium
supplementation inhibits platelet-dependent
thrombosis in patients with coronary artery
disease. Am. J. Cardiol. 1999, 84, 152–156.
 ACIZII OMEGA
• Ѡ 3: ac linolenic, eicosapentaenoic, docosapentaenoic
• Ѡ 6: ac arachidonic
• Rol:intră în competiție cu prostaglandinele și leucotrienele implicate în inflamație și
tromboză, cresc pragul aritmogen, scad TA, stabilizator de placă ATS, scad
agregarea plachetară.

Studii observaționale Grønbaek et al. Eur. J. Clin. Nutr. 1999, 53,

11 studii de cohortă→ consmul de pește 40-60 585–590.
g/zi se asociază cu reducerea mortalității CV la
persoanele cu RCV ↑, dar nu și la cele cu
risc↓

Studii intervenționale
Meta-analiză a 7951 persoane tratate cu Bucher, H.CAm. J. Med. 2002, 112, 298–304
Ѡ3→scăderea mortalității prin IM , dar nu și a
incidenței IM letal
Asocierea Ѡ3 cu statină→scăderea cu 23% a Studer, M. et al: Arch. Intern. Med. 2005, 16
riscului relativ și 32% a mortalității cardiace 5, 725–730.
Meta-aaliza a 20 studii, 68680 pacienți(13 de Rizos et al: JAMA 2012, 308, 1024–1033.
prevenție secundară) suplimentarea cu Ѡ3
 Fitosterolii
Steroli vegetali(sitosterol)
• nu se absorb din tractul digestiv
• Hidrogenarea sterolilor→stanoli
• Adm. 1,5-2,5g/zi →reducerea LDL cu 10%
• Mecanism posibil: eliminarea colesterolului din
amestecurile micelare din intestin

Demonty, I et al. Continuous dose-response relationship of the LDL-Cholesterol—Lowering effect of phytosterol

.
intake. J. Nutr. 2009, 139, 271–284
 Modele de dietă
Dieta cu conținut scăzut în grăsimi(low fat) Dieta DASH ( Dietary Approach to Stop
Hypertension )
• 25-35% grăsimi din nr. Calorii/zi • Grăsimi : 27%
• 7-10% saturate • AGS 6%
• Grăsimi trans < 1% • Carbohidrați 55%
• MUFA +PUFA(n-3 PUFA) 45-55% • Proteine 18% of total calories
• Colesterol alimentar <300 mg/zi • Cholesterol 150 mg
Dieta cu conținut scăzut în carbohidrați • Fibre 31 g
• CH 30-40% din calorii(30-130 g/zi) • Potassium 4700 mg
• Studiul DIRECT(322 obezi)e ponderală • Magnesium 500 mg
• Scădere ponderală mai bună și de durată • Calcium 1240 mg
decât dieta low fat
↓ TG, ↑ HDL-c Avantaje:
Dieta mediteraneeană • ↓ TA sistolică și diastolică
• 40-50% grăsimi, AGS ≤ 8%, MUFA 15-25% • ↓ masa VS la obezii HTA și ameliorează
raport Ѡ 6 : Ѡ 3 = 2:1 funcția autonomă vasculară
• Permise: legume, fructe, pâine integrală, • Dietele reduc factorii de risc CV, efect
cereale, nuci, ulei de măsline, moderat favorabil asupra plăcii ATS și mortalității CV.
lactate (< 1% grăsimi), ouă, pește, pui, vin • Se recomandă menținerea dietei în funcție
roșu de preferințele pacientului
• Nu carnea roșie
• Îmbunătățește sesibilitatea la insulină, ↓ TG,
↑ HDL-c
Sigal Eilat-Adar et al: Nutritional Recommendations for Cardiovascular
Disease Prevention, Nutrients 2013, 5, 3646-3683;
 Studiul PREDIMED
• Scop: evaluarea pe termen lung a dietei
mediteraneene asupra incidenței BCV la persoanele
cu RCV înalt.
• Durata: 2003-2011, 7447 persoane
Obiectiv primar: evaluarea incidenței evenimentelor
CV
Obiectiv secundar: mortalitatea totală, diabet, SM,
arteriopatie periferică, FA, neoplazii.
Ros E et al, Mediterranean Diet and Cardiovascular Health: Teachings of the PREDIMED
Study; Advances in Nutrition5, suppl,330-336, 2013
 Recomandări generale
• Mențineți greutatea corporală normală
• Redimensionați porția alimentară
• Serviți mai multe fructe și legume
• Preferați produsele din cereale integrale
• Limitați consumul de grăsimi saturate(< 7%) și de tip
trans (< 1%) consumate zilnic
• Alegeți sursele de proteine cu conținut redus de
grăsimi
• Limitați consumul de sare < 2300 mg/zi
• Creați câte un meniu zilnic