Management educational si

managementul clasei de elevi

• Este sistemul de invatamant
romanesc performant?
 Rezultate olimpiade internationale
• “Elevii romani au obtinut o medalie de aur, doua de argint si una de
bronz la Olimpiada Internationala de Informatica care a avut loc in
Kazahstan si au ocupat locul 10, din 84 de tari participante, pastrand
pozitia a sasea in clasamentul pe medalii din toate timpurile, a
anuntat Ministerul Educatiei” (2015)
• “Lotul national al Romaniei a obtinut o medalie de aur, doua de
argint si una de bronz la Olimpiada Internationala de Geografie, care
s-a desfasurat in perioada 10 - 18 august la Tver, in Rusia, tara
noastra repurtand un nou succes - locul intai in clasamentul general”
(2015)
• “Elevii romani au obtinut trei medalii de argint si trei medalii de bronz
la Olimpiada Internationala de Stiinte pentru juniori, desfasurata in
perioada 2 - 11 decembrie in Argentina” (2014)
• Lotul olimpic de astronomie al Romaniei a obtinut sase medalii - o
medalie de aur, doua medalii de argint si trei medalii de bronz -, la
cea de-a XIX-a editie a Olimpiadei Internationale de Astronomie, din
Kirghizstan (2014)
• Elevii romani participanti la a XXV-a editie a Olimpiadei
Internationale de Biologie au obtinut trei medalii: una de argint si
doua de bronz. Concursul a avut loc in perioada 4-13 iulie in Bali,
Indonezia (2014)
• Patru elevi de liceu vor reprezenta Romania la
Olimpiada Internationala de Lingvistica, care se
desfasoara anul acesta in China, in conditiile in care ei
nu studiaza la scoala aceasta materie. Succesul lor s-a
datorat in intregime studiului individual, competitia fiind
adresata doar elevilor de liceu (2012)
• Elevii romani au obtinut cinci medalii de aur, o medalie de argint si
una de bronz la Olimpiada Internationala de Chimie "D. Mendeleev",
care a avut loc in Federatia Rusa. De asemenea, Romania a obtinut
locul I pe echipe in cadrul acestei competitii. In plus, tara noastra are
si o medalie de aur la Olimpiada Internationala de Filosofie (2014)
• Lotul olimpic al României a obținut cel mai bun rezultat în istoria
participării la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului
(International Earth Science Olympiad - IESO): două medalii de aur,
o medalie de argint și o medalie de bronz. (2017)
• Echipa Romaniei a obtinut trei medalii de argint, doua medalii de
bronz si o mentiune la a58-a Olimpiada Internationala de
Matematica, care s-a desfasurat la Rio de Janeiro (2017).
• Unde ne situam, ca medie, in raport
cu celelalte tari?
 Analiza comparativa a rezultatelor
la testarile PISA
• “La testele PISA, organizate în 65 de ţări, participă 500.000 de elevi, cu
metodologii şi tehnici de evaluare de maximă acurateţe. Rezultatele acestor
teste sunt privite în unele ţări cu interes şi responsabilitate, se iau măsuri de
remediere a neajunsurilor ilustrate de aceste teste” (Stefan Vlaston).
adev.ro/odl5d4

• “În toate cele trei domenii analizate, România se află la distanţă

mare în comparaţie cu media europeană. Astfel, 42,9% dintre elevi
sunt „analfabeţi funcţionali”, faţă de o medie de 29,1%; la
matematică, ponderea este de 39,9% elevi care nu se descurcă,
faţă de o medie de 24,4%; iar ponderea de elevi foarte slab pregătiţi
în domeniul ştiinţe este de 38,5% în raport cu media europeană de
23,1%.” (Stefan Vlaston)
adev.ro/ohv0lc
• Cum se raporteaza elevii romani
la scoala?
• „În România au fost făcute cercetări - peste 70% dintre
elevi se simt singuri la şcoală, nefericiţi şi în stres
continuu. Copilul stă 35 de ore la şcoală, nu 20, ca în
Finlanda. Imaginaţi-vă că staţi 7 ore pe zi într-un loc şi
sunteţi singur, neajutat şi nefericit. Şi sunteţi adult. Dacă
nu înţelegem că şcoala trebuie făcută pentru elev şi
pentru ca el să se simta bine când invaţă, el va fi obligat
doar să ia o diplomă. Şcoala nu va însemna nimic. Un
episod traumatic […] Sistemul care arată mai degrabă ca
o comandă militară, noi asta ucidem în copil, dorinţa lui
de a cunoaşte” (Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, la
Digi24, la emisiunea „Jurnalul de Seară”, iulie 2016).
 România, locul trei în UE la abandonul şcolar

• Datele Eurostat arată că, în 2016, comparativ cu 2006,

abandonul școlar a scăzut în toate statele membre
pentru care există date disponibile, cu excepția Cehiei,
României și Slovaciei, unde a crescut. În cazul
României, abandonul școlar a urcat de la 17,9%, în
2006, la 18,5%, în 2016. La nivelul Uniunii Europene,
ponderea celor care au abandonat anticipat școala
(vârsta 18-24 ani) a scăzut constant în ultimii ani, de la
17% în 2002, la 10,7% în 2016.
(Sursa: Agerpres, septembrie 2017)
https://www.agerpres.ro/social/2017/09/08/romania-locul-trei-in-ue-la-abandonul-
scolar-10-44-19
Violenta in scoli
- Conform unui studiu international efectuat de Organizatia Mondiala
a Sanatatii in 37 de tari, Romania este nominalizata pe primele
locuri la violenta in scoli.
- Peste jumatate din profesorii romani raporteaza acte de huliganism
la orele lor sau au nevoie de protectie pentru securitatea lor sau a
altor elevi.
- Studiile au demonstrat ca cel putin unul din patru elevi de clasele
VII-VIII se teme sa nu fie atacat sau sa devina victima violentei in
scoli.
- Cel mai mare procent din acest punct de vedere se intalneste in
Ungaria (75%), la scor strans aflandu-se Romania.
- Aproape 70% din elevii romani se afla in aceasta situatie,
ducandu-se cu teama la ore. Pe locul trei in topul insecuritatii
scolare se afla filipinezii (60%). S
- Scolile din Danemarca si Singapore sunt cele mai sigure,
deoarece, conform datelor, doar 6% din cursanti se tem
de acest lucru, respectiv 8%. Germania si Statele Unite
ale Americii se gasesc cu 22%, respectiv 26%.
Studiul a fost efectuat de OMS impreuna cu Asociatia
Mondiala de Psihiatrie, Asociatia Internationala de
Psihiatrie a Copilului si Adolescentului si asociatiile de
profesionisti. El se intituleaza "Violenta scolara:
epidemiologie, istoric si preventie". (Sursa: Romania
Libera, iunie 2017)
http://romanialibera.ro/special/documentare/lideri-
mondiali-la-violenta-scolara-98981
Rezultatele studiului TALIS 2013 (Teaching and
Learning International Survey OECD)
• 75% din profesorii români predau în şcoli cu materiale didactice
insuficiente
• lipsa profesorilor calificaţi sau cu performanţe bune este de 58,1% în
România, faţă de 38,4% media internaţională, iar lipsa profesorilor
cu competenţe de predare pentru elevi cu nevoi speciale este de
56,1% în România, faţă de 48% media internaţională.
• Ponderea materialelor didactice insuficiente sau necorespunzătoare
este de 77,1% în România, faţă de 26,3% media internaţională.
• potrivit directorilor şcolilor din România cuprinse în studiu, ponderea
resurselor de bibliotecă insuficiente sau necorespunzătoare este de
66,6%, faţă de 29,3% media internaţională. De asemenea, lipsa
personalului auxiliar este de 65,4% în România, faţă de 46,9%
media internaţională
(sursa: adev.ro/o3ouqy)
• calculatoare insuficiente sau
necorespunzătoare pentru procesul de
învăţământ - 75,8% în România, faţă de
38,1% media internaţională; acces
insuficient la internet - 64,1% în România,
faţă de 29,9% media internaţională;
software educaţional insuficient sau
necorespunzător - 74,7% în România, faţă
de 37,5% media internaţională.
• întârzierea la şcoală - 29%, faţă de media internaţională de 52%
• absenţele nemotivate - 30%, faţă de 39% media europeană
• copiatul - 5%, faţă de 13% media europeană
• actele de vandalism şi furturile - 2%, faţă de 4% media europeană
• intimidarea sau agresiunea verbală între elevi - 9%, faţă de 16%
media europeană
• rănirea fizică provocată de violenţele între elevi - 1%, faţă de 2%
media europeană
• intimidarea sau agresiunea verbală asupra profesorilor sau
personalului - 0%, faţă de 3% media europeană
• deţinerea sau consumul de droguri şi de alcool - 0%, faţă de 1%
media internaţională.
• România a cheltuit o sumă de 248 de euro pe cap de
locuitor pentru educaţie în anul 2015, cea mai mică
sumă din Uniunea Europeană, unde media a fost de
1.400 de euro pe cap de locuitor, arată datele publicate
luni de Eurostat.
România este devansată şi de Bulgaria, care în 2015 a
cheltuit pentru educaţie 250 de euro pe cap de locuitor,
şi Croaţia cu 494 de euro. La polul opus sunt statele
membre UE care au cheltuit mai mult de 2.500 de euro
pe cap de locuitor pentru educaţie, în frunte cu
Luxemburg (4.685 euro), Danemarca (3.368 euro) şi
Suedia (2.977 de euro).
( Bruxelles, 28 aug 2017 /Agerpres)
• Romania se situează pe ultimul loc în UE şi
când vine vorba de procentul din Produsul Intern
Brut alocat pentru educaţie, 3,1% în 2015,
urmată de Irlanda, 3,7% din PIB, şi Bulgaria şi
Italia, ambele cu 4% din PIB. Media la nivelul UE
a fost de 4,9% din PIB. Pe de altă parte,
Danemarca a alocat 7% din PIB pentru educaţie
în 2015, urmată de Suedia, 6,5%, Belgia, 6,4%,
Finlanda, 6,2%, Estonia, 6,1%, Letonia şi
Portugalia, ambele cu 6% din PIB. (sursa:
Agerpres)
• Romania a avut, dupa `89, 26 de ministri ai educatiei.
• învăţământul românesc a avut în ultimii 25 de ani două
legi ale educaţiei;
• Prima lege a Educaţiei de după Revoluţie a fost adoptată
în 1995. Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, legea din
1995 a fost modificată de de 61 de ori (sursa
gandul.info)
• Legea educatiei din 2011 a suferit numeroase modificari
succesive – de exemplu, in iunie 2014, ministrul Remus
Pricopie a aprobat printr-o ordonanţă de urgenţă 97 de
modificări aduse atât învăţământului preuniversitar, cât şi
celui superior
Cerinţe pentru accesul în profesia didactică;
- culoare roşie – pregătirea iniţială a profesorilor (ITE) e suficientă;
- culoarea roz – competiţie deschisă în care se mai pot cere abilităţi suplimentare;
- culoarea albastră – confirmare a competenţei didactice prin examene naţionale (ex.
titularizarea).
Rute alternative pentru calificarea ca profesor:
- culoarea roşie – programe scurte de orientare profesională.
- culoarea roz – training la locul de muncă
- culoarea albastră – nu există rute alternative
Metode de recrutare a profesorilor:
- albastru – recrutare deschisă, descentralizată
- roşu – examinare competitiva
- lista de candidaţi