Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4
Interdisciplinaritatea
Protocoale de cercetare
Plan de cercetare
Stabilirea tipului de cercetare
(retrospectivă, prospectivă) şi a
parametrilor
CARACTERUL INTERDISCIPLINAR
AL CERCETĂRII DIN SĂNĂTATE
Cercetarea în domeniul sănătăţii - domeniu
interdisciplinar,
echipe de cercetare,
fiecare membru al echipei având un rol bine
stabilit.
Domeniile implicate :
medicina socială,
sociologia medicală,
epidemiologia,
biostatistica medicală,
managementul proiectelor de cercetare.
CARACTERUL INTERDISCIPLINAR
AL CERCETĂRII DIN SĂNĂTATE
medicina socială
Biostatistica
este un domeniu al statisticii specializat în:
studierea fenomenelor biologice şi
medicale,
prelucrarea informaţiilor, astfel încât
rezultatele să fie relevante în procesul de
cercetare ştiinţifică.
CARACTERUL INTERDISCIPLINAR
AL CERCETĂRII DIN SĂNĂTATE
Managementul proiectelor de cercetare -
este un domeniu din ce în ce mai necesar în
obţinerea fondurilor necesare realizării unui
proiect.
Pentru realizarea unui proiect de cercetare,
acesta trebuie:
să cuprindă toate detaliile necesare, să fie
parcurse toate etapele într-o succesiune
logica, cu date concrete legate de buget şi
administrarea lui,
CARACTERUL INTERDISCIPLINAR
AL CERCETĂRII DIN SĂNĂTATE
2. Analitice :
- a) caz-control – retrospective
- b) cohortă - prospective
Dezavantaje:
- nu au abilitatea corelării expunerii cu
boala la anumiţi indivizi, pentru faptul că
ele se referă la populaţia în întregime, nu la
indivizi;
- nu măsoară concomitent boala cu
expunerea, astfel încât nu se poate
determina dacă aceasta precede dezvoltarea
bolii, ceea ce ar sugera rolul etiologic
Avantaje studii descriptive
- rapid de realizat, relativ ieftine –
informaţiile despre caracteristicile urmărite
sunt disponibile din datele raportate în
sistemele informaţionale curente;
Realizează o imagine de ansamblu a unei
probleme;
Identifică parametri pentru studii viitoare;
.
Avantaje studii descriptive
Oferă informaţii valoroase pentru furnizorii
de asistenţă medicală şi administratori, în
vederea alocării mai eficiente de resurse şi
planificării de programe prevenţionale şi
educaţionale , ţintit pentru anumite
segmente populaţionale;
Oferă adesea primele informaţii despre
posibilii determinanţi ai bolii
Avantaje studii descriptive
Avantaje:
- indicate în boli rare, sunt ieftine, ușor de realizat,
nu necesită urmărirea în timp a cazurilor,deseori
lotul test e din cazuri clinice.
Dezavantaje:
- nu poate spunne daca FR a determinat boala sau
invers, dificultatea obținerii informațiilor în cazuri
vechi, nu se poate realiza calculul incidenței
afecțiunii.
I. 2. Studii observaționale analitice
b) Studii cohortă
- direcția studiului – înainte- expunere-boală
COHORTĂ PROSPECTIVE
- boala nu a apărut încă la momentul de
începere al studiului
- expunerea – începerea studiului – boala
COHORTĂ RETROSPECTIVE
- boala a apărut deja la începerea studiului
- expunere – boala – începerea studiului
I. 2. Studii observaționale analitice
b) Studii cohortă
- direcția lor : de la factorul de risc la boală
- nu sunt experimentale, anchetatorul nu
administrează FR , se urmărește relația FR –
boală
- sunt studii de așteptare – pornind de la FR
se așteaptă boala
- sunt studii de urmărire – supravegherea
unor loturi de persoane pntru detectarea
cazurilor noi
I. 2. Studii observaționale analitice
b) Studii cohortă – propriu-zis prospective
Culegerea informațiilor
- direct – observare
- examen clinic, paraclinic
- interviu
- indirect – date individuale din : foi de observație, fișe de
consultație, concedii medicale, registre speciale.
Urmărirea subiecților
- identică la expuși și neexpuși
- pot exista pierderi pe parcursul urmăririi, de ordim
medical sau social.
I. 2. Studii observaționale analitice
b) Studii cohortă – propriu-zis prospective
Avantaje: - se poate calcula incidența bolii pt
ambele grupuri,
Se poate calcula de câte ori e mai mare incid
îmboln la lotul în studiu față de control;
- se pot analiza alte boli date de FR
- se poate calc riscul atribuit FR (în ce
măsură acesta det starea de boală)
Dezavantaje: - de durată, scumpe, pierderi cazuri
(migrare, refuzul participării), schimbări
comportamentale ale pers luate în studiu (alterează
informațiile).
II. STUDIUL EXPERIMENTAL
- Indivizii sunt identificați pe baza expunerii și urmăriți
dacă devoltă îmbolnăvirea sau alt efect.
1) Trialul clinic – e util în profilaxia secundară – se
efectuează pe pacienți cu o boală cunoscută, care vor fi
expuși la un tratament sau procedură, urmărind reducerea
simptomatologiei, prevenirea recăderilor sau decesului.
Obiective – determinarea eficacității unui tratament;
- măsurarea efectelor adverse;
- compararea costurilor diferitelor proceduri cu
beneficii similare.
II. STUDIUL EXPERIMENTAL
a) Trialurile clinice randomizate controlate
- pentru evaluarea unor proceduri terapeutice și testarea de
produse farmaceutice;
- populația de referință – cu boala în cauză – se alege
eșantion pentru studiu;
- tratamentul placebo este administat : orb sau dublu orb;
b) Studiu experimental nerandomizat – compară grupuri –
1 grup spitalizat cu tratament nou cu 1 grup spitalizat cu
tratament standard;
c) Studiu necontrolat – unui grup i se aplică un tratament,
cu comparație înainte și după aplicarea tratamentului.
II. STUDIUL EXPERIMENTAL
2. Trialul de teren
- persoanele nu prezintă boala dar sunt expuse riscului să o
facă;
- sunt utile pentru reducerea expunerii la un factor cauzal;
- intervenția este preventivă;
- subiecții sunt distribuiți la întâmplare pentru a li se
acorda măsuri preventive (vaccin, medicamente) sau
placebo, cu urmărirea lor în timp;
3. Studii de intervenție populațională – cercetarea unor
boli cu componentă socială, care pot fi influențate prin
intervenție directă asupra comportamentului acelei
populații.
II. STUDIUL EXPERIMENTAL
Schema generală:
1. se aleg 2 loturi de subiecți cît mai asemănătoare între ele
– lotul test și martor;
2. se administrează lotului martor produsul placebo, fără
componenta activă;
3. se administrează lotului test produsul activ;
II. STUDIUL EXPERIMENTAL
4. administrarea;
a) simplu – subiecții și medicul cunosc componenta
factorului administrat – influențează manifestările;
b) simplu orb – loturile nu cunosc componenta, dar
medicul da – influențează psihic manifestările subiecților,
acordă atenție mai multă lotului test;
c) metoda dublu-orb – cea mai eficientă- nici lotul nici
medicul nu cunoaște componența produsului;
VĂ MULȚUMESC!