TRATAMENTUL AFECȚIUNILOR

PARODONTALE
TERAPIA DE
ECHILIBRARE/REECHILIBRARE
OCLUZALĂ
Partea 1
• Restabilirea condițiilor morfologice și funcționale de la
nivelul arcadelor dentare astfel încât să asigure
parodonțiului stimulii optimi care să mențină în condiții
de echilibru raportul dintre procesele de distrucție și
regenerare la nivelul aparatului ligamentar și osul
alveolar

• Acest tratament are ca scop suprimarea contactelor

premature și a interferențelor și se realizează prin:
– Șlefuire selectivă și/sau coronoplastie
– Restaurări protetice
– Tratamente ortodontice
– Imobilizări (tratament parodontal specific)
ȘLEFUIREA SELECTIVĂ/
CORONOPLASTIA
• Obiectiv - reducerea țesutului dur dentar pe
anumite arii cu scopul eliminării solicitărilor
nefiziologice, a contactelor premature și a
interferențelor
• rapoarte funcționale de tip cuspid-fosetă
• prezervarea stopurilor ocluzale stabile
• se asigură alinierea dinților la planul de ocluzie
și transformarea solicitărilor patogene în
stimuli funcționali
• Se practică numai la pacienții cu
simptomatologie clinică și radiografică de
traumă ocluzală și are ca scop aducerea
arcadelor în rapoarte ocluzo – articulare
normale
• Șlefuirea coronară a dinților parodontotici
migrați patologic se realizează prin
remodelare coronară/coronoplastie:
– Scurtarea coroanei clinice ± tratament endodontic
(devitalizare)
– Tratament parodontal adjuvant
• Prematuritățile sunt împărțite în 3 clase:
– Clasa I: localizate pe panta vestibulară a cuspizilor
vestibulari inferiori și pe fața vestibulară a incisivilor
inferiori
– Clasa II-a: sunt localizate pe panta palatinală a cuspizilor
palatinali superiori
– Clasa a III-a: localizate pe panta vestibulară a cuspizilor
palatinali superiori
• Tehnică:
– marcarea contactelor cu hârtie de articulație sau ceară de
ocluzie
– reducerea se face cu pietre diamantate, prin procedee de
adâncire, rotunjire și ascuțire
– după șlefuire se lustruiesc suprafețele șlefuite cu ajutorul
periuțelor, pastei diamantate, cupelor de cauciuc
TRATAMENTUL PROTETIC
• Scopul tratamentului protetic = restabilirea
morfologiei funcționale arcadice și
interarcadice, în vederea normalizării
stimulilor necesari menținerii sănătății
parodonțiului
• Se face numai după vindecarea leziunilor
parodontale, după cel puțin 2 luni de la
tratamentul chirurgical parodontal
• Tratamentul protetic la parodontopați are următoarele
caracteristici:
– refacerea morfologiei ocluzale
– adaptarea perfectă a conturului dinților și structurilor
parodontale
– numărul dinților stâlpi să fie cât mai mare
• Dinții stâlpi: numărul și topografia să conducă la o solicitare
fiziologică
• Dinții stâlpi trebuie să fie preparați astfel încât:
– să aibă șanțurile gingivale în limite fiziologice (0,5-1,5 mm)
– la pacienții cu predispoziție la carie - coroanele trebuie să
pătrundă în șanțul gingival aproape de fundul acestuia
– la pacienții cu rezistență la carie - marginile coroanelor să se
oprească în treimea mijlocie, evitându-se 1/3 cervicală
– adaptarea coroanelor trebuie să fie cât mai perfectă, pentru a se
preveni acumularea de biofilm
• În vederea amprentării este indicat a se folosi
substanțe de contracție chimică a gingiei:
– clorura de zinc 8 %,
– acidul tanic 10 %,
– acid tricloracetic 10 %,
– sulfat de amoniu 14%
 Coroana acrilică
• Indicații: restrânse
• Avantaj: fizionomică
• Dezavantaj: iritantă pentru parodonțiu
– Adaptare axială și transversală necorespunzătoare
– Modificări volumetrice în timp
– Porozitate
– Retenția resturilor alimentare și a biofilmului
• Înlocuire cu coroane mixte metalo-
ceramice/ceramice
 Coroanele de acoperire metalice
• Indicații:
– Elemente singulare în cazul distrucțiilor coronare întinse
– Elemente de agregare în punți stabilizatoare (imobilizare)
• Caracteristici:
– Suprafață de contact cât mai mare cu bontul dentar
– Obstacol = extinderea axială excesivă subgingivală a coroanei →
iritația parodonțiului deja afectat de boala parodontală

• Coroana de acoperiș supragingivală – oprire a marginii

coroanei la aprox. 2 mm de marginea gingivală liberă (solo
sau element de agregare)
• Coroana turnată fără grosime dirijată (cu grosime totală) –
nu este risc de descimentare
 Corpul de punte
• Caracteristici pentru pacienții parodontopați:

– Relieful ocluzal:
• Nu exagerat de cuspidat
• Să reproducă relieful ocluzal al antagoniștilor
• Antagoniști naturali → IM
• Antagoniști artificiali → modelare strict ”în oglindă” cu
relief mai atenuat (împiedicarea blocajelor ocluzale)
• Dimensiuni:
– Mai îngust:
• reducerea lățimii dinspre vestibular (arcada superioară)
• Reducerea lățimii dinspre lingual (arcada inferioară)
• Raportul cu creasta edentată:
– Să permită accesul mijloacelor speciale de
igienizare (Superfloss)
• Lucrările protetice adjuncte pot fi dăunătoare
dinților stâlpi dacă nu se respectă principii
riguroase de execuție și nu se instruiește
pacientul sub aspect igienic
• Dacă sunt corect realizate cele mai bune
rezultate se obțin cu protezele scheletate
• Când nu există posibilitatea realizării unei
proteze scheletate se procedează la realizarea
unei proteze parțiale acrilice (confort mai ales
fizionomic pentru pacient) – decoletare în
zona gingivală
TRATAMENTUL ORTODONTIC
• Obiective:
– Reducerea riscului de retenție a plăcii bacteriene
(ex.: DDM cu înghesuire)
– Reducerea diastemei patologice ca urmare a
migrărilor dinților parodontotici
– Tratamentul ocluziei deschise
– Deplasări ortodontice cu imobilizarea
concomitentă a acestora pe o perioadă de timp
(placa Hawley, contenții)