TEHNOLOGIA DE CREȘTERE A

PALMIPEDELOR PENTRU CARNE ȘI FICAT

GRAS

Coordonator ştiinţific,
Conf. univ. dr. Marius Gheorghe DOLIȘ
Student,
Larisa-Elena MIHĂILĂ
IMPORTANȚA CREȘTERII PALMIPEDELOR

Sursă:
 IMPORTANȚA CREȘTERII GÂȘTELOR

Sunt uşor de hrănit, deoarece

Dovedesc bune însuşiri de
utilizează foarte bine masa verde
adaptare la mediu şi la condiţiile
de pe păşune sau de pe terenuri
climatice.
virane.

Ele sunt păsările domestice care

Produc în general 40-100 de
cresc cel mai repede, au cea mai
ouă/an, în funcţie de rasă,
lungă viaţă comercială şi cea mai
majoritatea primăvara.
mare greutate corporală.
IMPORTANȚA CREȘTERII RAȚELOR
Ea se potriveşte mai bine
Până acum 15 ani, carnea de
cerinţelor omului modern, având
raţă provenea mai ales de la
mai multă carne slabă, de culoare
raţele Pekin. În prezent se
roşie, cu gust foarte plăcut şi mai
manifestă o creştere accentuată a
puţină grăsime în carcasă decât
cererii pentru raţa leşească
celelalte raţe, iar masculii au
(Barbarie) şi Mulard, mai ales în
greutatea corporală mare şi se
Europa.
pretează la tranşare.

Mularzii, hibrizi între linii

selecţionate de Pekin şi leşească, Din aceste motive, se consideră că
sunt frecvent folosiţi pentru mularzii au perspective foarte
producerea de ficat gras şi carne bune de dezvoltare.
cu însuşiri calitative deosebite.
 Gâsca şi raţa sunt animale potrivite pentru dezvoltarea unei producţii
rentabile din următoarele motive:

- aptitudinea de a consuma şi de a digera o mare cantitate de furaje bogate în fibre

sau surse locale de hrană;

- viteza de creştere mare;

- prezintă bune însuşiri de adaptare la mediu şi la condiţiile climatice;

- penele şi ficatul gras, care sunt produse foarte valoroase.

 PRODUCȚIA DE FICAT GRAS

Ficatul gras este produsul zootehnic cu cea mai mare valoare, a cărui
savoare este unanim apreciată. Se obţine prin îndoparea anumitor rase şi hibrizi de
raţe şi gâşte. Îndoparea se realizează, de obicei, cu porumb, iar grăsimea se
depozitează în ficat.

Sub aspect chimic, ţesutul gras al ficatului este alcătuit din lipide, apă,
proteine şi substanţe minerale. Lipidele sunt reprezentate, în special, de gliceride
(99%), steride (0.24%) şi fosfolipide, alături de care se mai găsesc pigmenţi
carotenoidici şi vitamine liposolubile.
MODIFICAREA CONŢINUTULUI CHIMIC AL FICATULUI LA
GÂŞTE, DUPĂ ÎNDOPARE

Nr. Specificare Conţinutul chimic (%)

Crt. Înainte de îndopare După îndopare

1 Lipide 3 60

2 Proteine 7 7

3 Glucide 8 1

Modificările de natură chimică din ficatul palmipedelor supuse îndopării, dau şi

clasa de calitate a produsului.

Nr. Calitatea ficatului Conţinutul chimic (%)

Crt. gras Apă Proteine Lipide Substanţe
minerale
1 I 36-41 8.5-9.5 40-50 0.6-0.8
2 a II-a 40-50 11.0-13.0 35-42 0.8-0.9
3 a III-a 50-60 13.0-15.0 20-35 1.0-1.1
4 Ficat foarte gras 35-40 7.5-8.5 50-58 0.5-0.7
 FACTORI CARE INFLUENȚIAZĂ PRODUCȚIA DE
FICAT GRAS
Alături de factorii nutriţionali, producţia de ficat gras mai este influenţată şi de
factori genetici şi de mediu.
1. Specia și rasa
În general, rasele grele şi semigrele au o mai bună capacitate de producere a
ficatului gras, comparativ cu cele uşoare.

Greutatea ficatului gras la diferie rase de gâşte

(Greutatea ficatului înainte de îndopare: 70-90g.)

Greutatea medie a Greutatea medie a

Nr. Nr.
Rasa ficatului gras Rasa ficatului gras
crt. crt.
(g) (g)
1 Landaise 734 6 Pomerană 517
2 Masseube 750 7 Albă Italiană 662
3 Alsaciană 440 8 Toulouse 600-1000
4 Olandeză albă de Rin 298 9 Emden 500-800
5 Ungară 385
2. Individualitatea.
Relaţia dintre aptitudinea de producere a ficatului gras şi individ este încă
neelucidată. Anumite tipuri genetice înregistrează randamente diferite în ficat gras, cu toate
că au aceeaşi vârstă şi aceleaşi niveluri de ingestă a hranei.

3. Vârsta păsărilor la începutul îndopării.

La gâşte, cea mai mică vârstă la care poate fi începută îndoparea este de 8-10
săptămâni, dar cu condiţia ca greutatea corporală să fie de 4.0-4.5kg.
Mularzii de raţă pot fi supuşi îndopării, începând cu vârsta de 12 săptămâni. O
condiţie de bază pentru începerea îndopării la ambele specii este terminarea acoperirii cu
penaj a păsărilor.
În general, culoarea ficatului obţinut de la păsările tinere este mai deschisă decât la
cele adulte.

4. Greutatea păsărilor la începutul îndopării. Momentul optim pentru începerea îndopării

este legat de realizarea, la vârsta de 8-13 săptămâni, a 70-75% din greutatea specifică
adulţilor.
5. Sexul
La femele, ţesutul adipos are un ritm de dezvoltare mai rapid decât la masculi,
favorizând creşterea în greutate a ficatului pe seama lipidelor înmagazinate.

Greutatea ficatului gras de gâscă, în funcţie de sex

Greutate corporală
Greutatea ficatului Greutatea ficatului gras
Nr. medie la sfârşitul
Sexul gras din greutatea carcasei
crt. îndopării
(g) (%)
(kg)

1 Femelă 6.81 468.76 6.89

2 Mascul 7.79 444.37 5.71

3 Diferenţe 0.98 24.39 1.18

6. Durata perioadei de îndopare.
Aceasta nu poate fi evaluată cu exactitate, existând termene variabile de la un
individ la altul, ce aparţin aceleiaşi rase. Ea este condiţionată de nivelul de calificare al
operatorului, dar şi de calitatea furajului administrat. În general, durata îndopării este de 18
zile la raţe şi de 20-30 zile la gâşte, cu o medie de 26 zile.
În practică, îndoparea se consideră ca fiind încheiată atunci când:

pasărea nu mai digeră

respiraţia este greoaie şi zgomotoasă

fecalele au o culoare verzuie şi conţin boabe de porumb nedigerate

ficatul este palpabil în cavitatea abdominală

privirea este tulbure

penele cozii de desfac în evantai
ciocul și fluierele capătă o tentă de culoare mai deschisă
păsările au tendința de a cădea pe spate.
 TEHNOLOGII DE CREŞTERE A BOBOCILOR DE
RAȚĂ PENTRU CARNE ȘI FICAT GRAS

În producerea de carne și ficat gras de rață se folosesc fie diferiți hibrizi,

obținuți din încrucișarea unor linii grele de Barbarie, fie mularzi rezultați din
încrucișarea masculilor de Barbarie cu femele Pekin.

Ei se caracterizează printr-o mare capacitate de ingestie a hranei și de depunere a grăsimii

în ficat, încât după îndopare, greutatea ficatului ajunge la 10-14% din greutatea lor vie la
tăiere.

De asemenea, acești produși au o pondere sporită a cărnii la nivelul pieptului, un depozit

subcutanat de grăsimi redus și o piele de culoare albă.
 perioada I perioada aII-a perioada a III-a,
- de la vârsta de o zi la 7 zile; -de la 8 la 14 zile; - de la 15 la 70 zile;

Densitate – 5 cap./𝑚2
:
Temperatura
Temperatura scade
Temperatură - 35℃...30℃ Saptămâna a 3 - a = 28℃...
14 zile - 28℃
Săptămâma a 7 - a = 16-18℃
Umiditate – 60%

Lumina – continuă în primele

Durata zilei lumină se menține la 23 ore, cu o intensitate
48 ore după care scade la 23 de
luminoasă de 10 lucsi.
ore (20 lucsi)

Așternut curat și uscat.

temperatura din restul halei,

începând cu vârsta de 3
săptămâni se va menține în
Din a 5 – a zi se lărgesc a 10 – a zi - țarcurile se limitele de +16...+18°C.
țarcurile. desființează;
 Producerea ficatului gras de rață prin îndopare

Forțarea hrănirii rațelor cu nutrețuri bogate în energie, prin îndopare,

conduce la creșterea în greutate a ficatului, care de la 39g cât cântărește, în medie,
la păsările neîndopate, ajunge la peste 350 g la cele îndopate.

Organismul păsării

Factori care influențiază

producția de ficat gras:
Calitatea furajului

Gradul de calificare al
operatorului
 INDOPAREA ÎN CONDIȚII INTENSIVE

În condiții intensive, îndoparea se face în hale cu mediu controlat în care se

amenajează țarcuri, cu dispunere în linie care trebuie să asigure:
.
microclimat corespunzător;

temperatură optimă, de +17°C;

umiditatea relativă a aerului, de 55-56%;

ventilația corectă;

sistemul de colectare și drenare a dejecțiilor în stare

de funcționare
 Alimentația bobocilor de rață pentru producția de
ficat gras
Calitatea porumbului folosit are un rol determinant pentru obținerea
unui ficat de calitate superioară. Se consideră bun pentru a putea fi
întrebuințat la îndopare, porumbul cu umiditate scăzută, produs în anul
Grăunțe de anterior celui în care se desfășoară acțiunea.
porumb
Fierbere (5 ore).
0,8-1% sare În timpul fierberii Înainte de fierbere este interzisă
introducerea sării în apă, întrucât
0,5-2% grăsime După fierbere. suprafața boabelor poate deveni
rugoasă, lezând esofagul.
1% premix mineralo- Tratament antistres.
vitamine

20-25 zile, cu 2-3 reprize

de îndopare/zi la ore fixe

ficat de 350-450 g, cu un
Temperatura amestecului trebuie să fie de +35°... +40°C
consum de 15-17 kg de
porumb boabe/cap. în momentul administrării.
 Datorită calităţilor şi caracteristicilor ficatului gras de raţă, în ultimul timp această producţie
câştigă tot mai mult teren în raport cu cea de ficat gras de gâscă, în ţările cu tradiţie în creşterea şi
exploatarea palmipedelor.
Această tendinţă este justificată de condiţiile mai avantajoase de obţinere a produsului final , cum sunt:

Condiţii de creştere mai puţin pretenţioase, rusticitatea şi rezistenţa la boli a raţelor;

Capacitatea raţelor de a se adapta mai uşor la condiţiile impuse de industrializarea producţiei;

O bună capacitate de producere a ficatului gras (350 g/raţă);

Tehnica de îndopare simplă, cu o durată a îndopării mai scurtă (18 zile), fără perioadă de
preîndopare;

Îndoparea poate fi efectuată întreg anul, permiţând industrializarea acţiunii;

O calitate destul de bună a ficatului gras de raţă;

O bună calitate a carcasei îngrăşate.

 TEHNOLOGII DE CREŞTERE A BOBOCILOR DE
GÂSCĂ PENTRU CARNE ȘI FICAT GRAS
Raportată la condițiile și exigențele exploatării industriale, această specie prezintă
multiple avantaje, după cum urmează:
 viteză de creștere și capacitate de îngrășare excelente;
 rezistență la intemperii și boli aviare;
 pretabilitate la administrarea de furaje combinate granulate;
 reducerea consumului de furaje combinate, prin suplimentarea hranei cu masă verde sau
alte furaje suculente, administrate în padoc.

În multe țări, creșterea gâștelor a devenit cu adevărat o industrie, trecând din

gospodăriile particulare sau din sectoarele mici ale fermelor cu profil general, în ferme
specializate.
Factorii principali care au determinat trecerea la creșterea industrială a gâștelor au fost:
 restrângerea suprafețelor de pășuni; ori, creșterea extensivă a gâștelor este strâns legată
de asigurarea unor suprafețe mari de pășuni și de luciu de apă
 parazitismul de pe pășuni; În Franța, campania de combatere a paraziților de pe pășuni
nesoldându-se cu rezultate eficiente, i-a obligat pe crescători să treacă la creșterea
gâștelor în hale cu pardoseala parțial acoperită cu grătare;

 înlăturarea caracterului sezonier al producției de ouă;

 pentru prezența ritmică și constant pe piață a cărnii și ficatului gras.
Alimentația bobocilor de gâscă pentru producția de ficat
gras

Pasta de Grăunțe de
porumb porumb fierte

1.5-3% grăsimi,
untură (1.0-1.5%)
1% sare şi
şi sare (1%).
0.9% premix vitamino-mineral.

21 zile, cu 2-3 reprize de 30-35 zile, cu 2-3 reprize de

îndopare/zi la ore fixe îndopare/zi la ore fixe

ficat de 700-900 g, cu un consum 800-900 g, cu un consum de

de 26-28 kg pastă de 30-35 kg grăunţe de
porumb/cap. porumb/cap.
 GREUTATEA MEDIE A FICATULUI GRAS OBȚINUT DUPĂ 21
DE ZILE DE ÎNDOPARE LA DIFERITE RASE DE GÂȘTE

Rasa Greutatea ficatului (g)

Landaise 731

Masseube 750

Alsaciană 440

Rin 298

Ungară 385

Pomcrană 517

Albă Italiană 662

 Compararea producţiei de ficat gras de raţă şi de gâscă

Mulard
♂Barbarie x ♀Pekin
Criteriile de apreciere Gâsca Landaise
Exploatare
Exploatare semiintensivă
intensivă
Greutatea carcasei înaintea
3-3.5 kg 3-3.5 kg 4.5-5.5 kg
îndopării
Greutatea carcasei la sfârşitul
4-4.5 kg 4-4.5 kg 10 kg
îndopării
Greutatea medie a ficatului
0.350 kg 0.350 kg 0.690 kg
gras
Vârsta începerii îndopării 3,5 luni 3,5 luni 4-6 luni
Numărul de îndopări pe zi 2 2 3
21 zile cu o perioadă de
Durata îndopării 18 zile 18 zile
preîndopare
Consumul de porumb 14-20 kg 14-20 kg 20-25 kg

Numărul de palmipede/ţarcul
de îndopare cu dimensiunile 70
7-8 7-8 5-6
cm înălţime, 100 cm lungime şi
75 cm lăţime
 HIBRIZI COMERCIALI DE RAŢĂ ŞI GÂSCĂ PENTRU
FICAT GRAS

a) Hibridul de raţă Barbarie x Pekin (carne şi ficat gras) – denumit mulard

Raţa Barbarie Raţa Pekin

greutate ficat înainte de îndopare 38-40g

consum de porumb de 16-18kg/cap

Greutate ficat după îndopare 300-350g

b) Hibridul de gâscă “GARO”

Gâsca Landaise Olandeză Albă de Rin

c) Hibridul unguresc “Babat”(ficat gras)

Gâsca Ungară Gâsca Landaise

ficat gras cu o greutate medie de 700g

d) Hibridul unguresc “Hungavis Kombi” (carne şi ficat gras)

Gâsca Landaise Olandeză Albă de Rin Gâsca Ungară

viteză mare de creştere

produce un ficat gras de 500-600g

 e) Hibrizi comerciali francezi (carne și ficat gras)

Gâsca Alsaciană

La ora actuală se produc:

• hibrizi trirasiali (masculi Landaise x femele hibride, din Gâsca Alsaciană x Albă de Rin)
• hibrizi tetrarasiali (masculi hibrizi-mascul Landaise x femelă Gâscă Ungară încrucişaţi cu
femele hibride-mascul Gâsca Ungară x Albă de Rin).
 f) Hibrizi comerciali din China

Gâsca Shitou

Variabilitatea greutăţii corporale la rasele de gâşte din China este foarte mare, în
această ţară crescându-se cea mai grea rasă din lume, “Shitou”.
 BIBLIOGRAFIE

1. Dinea Mariana, Creşterea păsărilor, Cluj-Napoca, 2008.

2. Elena Popescu-Micloşanu şi colab., Creşterea raţelor şi a gâştelor,
Ed. Rentrop & Straton, Bucureşti, 2009.
3. Van I. şi colab.– Creşterea palmipedelor pentru carne, ficat gras şi
pene, Ed. Coral Sanivet, Bucureşti, 2000.
4. Usturoi M. G., Creşterea păsărilor, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi,
2008.
5. Vacaru Opriş I., Sandu Gh., Mateescu Virginia – Tratat de avicultură,
Ed. Ceres, Bucureşti, vol I, 2007.
www.rasfoiesc.com/business/agricultura/Tehnologia-de-obtinerea-
carnii34.php
http://www.fabricadecarne.ro/extragerea-si-prelucrarea-carnii-de-
pasare
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!