Sunteți pe pagina 1din 42

Dr.

Ruxandra Vidlescu
 Nutritia corespunzatoare este indispensabila
cresterii si dezvoltarii

 Patologie a subnutritiei si supraalimentatiei

 Aportul alimentar dezechilibrat si persistent


al anumitor nutrienti conduce la aparitia unor
carente specifice
Aportul alimentar la copii

 INTRETINEREA : nevoi/ratie de intretinere


pentru mentinerea masei corporale si a
activitatii fizice

 CRESTEREA SI DEZVOLTAREA : nevoi /ratie de


crestere
Nevoile nutritive la copil sunt dependente de:

 Varsta
 Sex
 Greutate corporala
 Stare de sanatate/boala
 Nevoile calorice (raportate pe kg/zi) sunt
foarte crescute la sugar; scad pe masura ce
copilul creste; cresc din nou la pubertate

 Particularitati la sugar
◦ Nevoi crescute de apa – susceptibile la variatii rapide
◦ Nevoi crescute de proteine cu marja ingusta intre
aportul minim si cel excesiv; nevoi crescute de
aminoacizi esentiali pentru crestere si dezvoltare
normale
◦ Nutrienti semiesentiali (a caror sinteza devine
posibila la varsta mai mare)
 Nevoi de apa
 Nevoi energetice
 Nutrientii calorici/macronutrientii

◦ Proteine,
◦ Lipide,
◦ Glucide
 Nutrientii noncalorici / micronutrientii
◦ Vitamine
◦ Minerale
◦ Oligoelemente
 Cel mai important constituent al corpului
 80% G in viata intrauterina; la 1an 60-65%G

Nou
prematur nascut 1 an 3 ani 9 ani adult
G 1,5 3 10 15 30 70

Apa 80 78 65 65 65 60
Totala
LEC 50 45 25 25 25 20

LIC 30 33 40 40 40 40
 Necesar intretinere apa, electroliti
◦ Pierderi insensibile (piele, tract respirator)
◦ Pierderi sensibile (rinichi, tract gastrointestinal)

 Nevoile de apa importante la sugar:


◦ Pondere mare a apei corporale
◦ Implicarea apei in castigul ponderal 5ml/kg/zi
◦ Imaturitatea capacitatii de concentrare a rinichiului
◦ Suprafata corporala (raportata la greutate) mai mare
decat adultul (pierderi mai mari)
ELEMENT Greutate Cantitate/24h

APA 3-10kg 100ml/kg


11-20kg 1000ml+ 50ml/kg pentru
fiecare kg peste 10kg
>20kg 1500ml +20ml/kg pentru
fiecare kg peste 20 kg
ELECTROLITI
Na 3-4 mEq/kg/24h
K 2-3 mEq/kg/24h
Cl 3-4 mEq/kg/24h
Ca 50-200mg/kg/24h
Mg 0,35-0,45mg/kg/24h
Fosfat 3-10mg/kg/24h
Glucoza 200-400mg/kg/24h
(4-6mg/kg/min)
 Aport alimentar PROTEINE, LIPIDE, GLUCIDE

 Necesare pentru
◦ Metabolismul bazal (nevoi ridicate la sugar/copil –
70kcal/kg/zi nounascut, respectiv 55 la copil, 25-
30 la adult)
◦ Actiunea dinamica specifica a alimentelor (energia
necesara ingestiei/asimilarii alimentelor)
◦ Crestere : 5kcal/g crestere ponderala (la sugar
crestere de 30g/zi; >2ani 6g/zi)
◦ Activitati fizice (15-20kcal/kg/zi pana la 50-80)
◦ Pierderi fecale <10% ingestie, in general lipide
GREUTATE Kcal/kg/zi Kcal/zi
0-5luni 6 117 (95-145)
5-12luni 9 105 (80-135)
1-3ani 13 100 1300 (900 - 1800)

4-6 ani 20 85-90 1700 (1300 - 2300)

7-10 ani 28 80-85 2400 (1650 – 3300)

11-14 ani M 45 60-64 2700 (2000 – 3200)

11-14 ani F 46 48-55 2200 (1500 – 3000)

15-18 ani M 66 43-49 2800 (2100 – 3900)

15-18 ani F 55 38-40 2100 (1200-3000)


 Aport echilibrat intre macronutrienti
◦ Proteine 10-15%, lipide 30-45%, glucide 40-55%

 Necesita pentru utilizare corecta un aport


suficient vitamine, oligominerale

 Valoare energetica
◦ Proteine 4kcal/g
◦ Lipide 5,3-9kcal/g
◦ Glucide 4kcal/g
 Sursa majora de energie; forma de rezerva
energetica (grasime)
 Vehicul pentru absorbtia si transportul vitaminelor
liposolubile
 Intra in constituirea invelisului cutanat, fanerelor,
tes.nervos
 Constituent de baza al surfactantului,
membranelor celulare
 AG esentiali : dezvoltarea creierului, retinei,
precursori ai PG
 Dau gust alimentelor si asigura senzatia de
satietate
 TRIGLICERIDE: triesteri din gliceroli cu 3 AG;
provin din uleiuri vegetale si grasimi animale
◦ AG cu lant scurt (<8 atomi de carbon)
◦ AG cu lant mediu (8-12 atomi de carbon)
◦ AG cu lant lung (12-20 atomi de carbon)
◦ AG cu lant foarte lung (>20 atomi de carbon)
!! TGS si TGM hidrosolubile; pot fi absorbite fara
lipoliza prealabila si fara incorporare in micelii

 FOSFOLIPIDE: din membrane celulare


 STEROLI, SFINGOMIELINE
 TGL: AG nesaturati cu efecte metabolice importante
◦ AG identificati dupa lungimea lantului C si pozitia
dublei legaturi

◦ Ac linoleic (octodecadienoic) C18:2 ω 6


◦ Ac. linolenic (octodecatrienoic) C18:3 ω 3

LC - PUFA
◦ Ac. Arahidonic (eicosatetraenoic) C20 :4 ω 4
◦ Ac. Eicosapentaenoic C20:5 ω 3
◦ Ac. Docosahexaenoic C22:6 ω 3

!! AG esentiali : acid linoleic si acid linolenic


 Roluri AG cu lant lung
◦ In crestere
◦ Formarea pielii, fanerelor
◦ AG lant lung ω3: esentiali in dezvoltarea optima a
sistemului nervos / vizual

!!! Carenta ac linoleic: lez. cutanate, alopecie,


trombocitopenie, disfunctie plachetara, infectii
repetate, oprirea cresterii

 PG, LT, TX proveniti din AG nesaturati 20C au efecte


asupra sistemului imun, metabolismului colesterolului
si proceselor inflamatorii
 50% valoarea energetica a laptelui matern

 La copilul mai mare 35% aportul alimentar


total

 3,5 – 6g/kg/zi la sugar; 2-5 g/kg/zi la copil

 AG esentiali:
◦ 4-12% totalul caloric
◦ 500-700mg/kg/zi acid linoleic
◦ 150mg/kg/zi acid linolenic
 Furnizeaza energie
 Intra in structura peretilor celulari si a
membranelor celulare (celuloza, GP)
 Intermediari metabolici (G6P; F1,6DP)
 Constituie portiuni mari ale nucleotidelor
 Rol in lubricatie (GP – componente ale
mucusului), intercomunicatiile celulare (atasare
celulara, situsuri de recunoastere), imunitate (GP
componente ale Ig, complementului, IFN)
 Monozaharide (6 C) – glucoza, fructoza,
galactoza

 Dizaharide (12C) – zaharoza (glu/F), lactoza


(glu/gal), maltoza (glu/glu)

 Oligozaharide (polimeri cu GM mica, din 3-10


unitati monozaharidice)

 Polizaharide (polimeri cu GM mare) – amidon,


glicogen, celuloza
 40-45 % ratia calorica la sugar;

 55% la copil

 10-14g/kg/zi

!! Cantitati/proportii mai mari in alimentatie pot


interfera cu evacuarea gastrica si pot depasi
capacitatea absorbativa a tubului digestiv
 Proteinele au structura variata
◦ sunt polimeri lineari, neramificati, constituiti din 20 de
α – aminoacizi care sunt codificati in ADN-ul
genomului

!! toate organismele vii folosesc aceiasi 20


aminoacizi si (cu putine exceptii) acelasi cod
genetic

◦ reprezinta :
 structura de rezistenta a celulelor
 principalul component in majoritatea fluidelor si
secretiilor organismului
◦ constituie structura predominanta a organismului
uman (~ 20 % din greutatea corporala)

◦ nutrienti esentiali in formarea protoplasmei celulare,


indeosebi in tesutul muscular, nervos si visceral /
glandular

◦ hemostaza: in faza plasmatica a acesteia intervin


proteinele (factorii) coagularii

◦ structura pielii si oaselor:


 colagenul: cea mai abundenta proteina din corp,
confera rezistenta elastica
◦ cataliza enzimatica: majoritatea enzimelor sunt
proteine
◦ transportul si stocarea moleculelor mici si a ionilor

◦ imunitate: anticorpii sunt proteine si mediaza un


raspuns protector fata de patogeni

◦ reglarea hormonala si nervoasa:


 unii hormoni si neurotransmitatori sunt proteine
(hormonul de crestere, insulina, sa)
 receptorii celulari pentru acestia sunt tot proteine

◦ controlul expresiei genetice:


 activatorii, represorii si alti reglatori ai expresiei
genice sunt tot proteine
◦ sunt unitatile fundamentale ale proteinelor
◦ compusi din:
 o grupare amino (- NH2)
 un grup carboxil (-COOH)
 un atom de H
 un lant colateral distinctiv
 toate legate de un atom de C (C- carbonul α)

◦ sunt 20 de aminoacizi fundamentali care alcatuiesc


proteinele:
 19 sunt α – aminoacizi
 1 este un iminoacid (-NH-)

◦ in natura, AA exista ca stereoizomeri


 numai L-AA sunt biologic activi si pot fi incorporati in
proteine
◦ Esentiali: al caror schelet de carbon nu poate fi sintetizat
de catre organismul adult si trebuie furnizati / provin
numai din surse exogene = alimentare

◦ Semiesentiali / conditionat – esentiali:


 nu pot fi sintetizati sau sunt sintetizati numai intr-o
cantitate limitata
 imaturitatea activitatilor enzimatice necesare sintezei
lor: la nastere si la varsta mica / sugar (prematur, nn la
termen)
 pot fi sintetizati in mod obisnuit, dar o sursa exogena
este necesara in anumite circumstante (boli)

◦ Non – esentiali / dispensabili


 provenienta alimetara
 pot fi sintetizati de catre mamifere (precursori, alti aa, de
novo)
 AA esentiali (indispensabili): 9
◦ fenilalanina, histidina, izoleucina, leucina, lizina,
metionina, treonina, triptofanul, valina

 AA non – esentiali (dispensabili): 11


◦ alanina, arginina, acidul aspartic, asparagina,
cisteina, glicina, acidul glutamic, glutamina,
prolina, serina, tirozina

 Pentru o crestere normala:


◦ satisfacerea nevoilor de AA esentiali
◦ N alimentar aditional necesar, sub forma de AA
non-esentiali
 Aminoacizii “semi-esentiali”
◦ arginina, cisteina (din metionina), tirozina, taurina,
glicina, carnitina

◦ esentiali pentru sugarul mic (prematur, la termen)

◦ nu mai sunt esentiali dupa ce cresterea s-a realizat


si sinteza lor in cantitati suficiente a devenit
posibila
◦ adaugati in formule de lapte (prematuri, nn la
termen)
 TAURINA
◦ este un β – aminoacid unic
◦ derivat din cisteina, nu este incorporat in peptide
◦ are mai multe roluri metabolice:
 conjugarea acizilor biliari (tauroconjugati,
predominant la nn)
 maturarea SNC / retina
 procese metabolice – inima
 Antioxidant

◦ in cantitati mari in laptele uman


◦ adaugata in formulele infantile pentru sugarii la
termen si prematuri (in cantititati comparabile cu
cele din laptele de mama)
 Aminoacizii ce pot fi esentiali pentru indivizi cu
anumite situatii / boli (“conditionat - esentiali”):
erori innascute de metabolism, boli dobandite,
alimentatie parenterala
◦ arginina: esentiala pentru pacientii cu defecte ale
ciclului ureei
◦ cisteina: esentiala la pacientii cu boli hepatice,
homocistinurie
◦ tirozina: esentiala la persoanele cu fenilcetonurie,
necesara la cei cu boli hepatice;
◦ taurina: importanta in FC, suplimentarea
amelioreaza absorbtia lipidelor (prin imbogatirea
pool-ului acizilor biliari cu tauroconjugati)
◦ GLUTAMINA:
 combustibilul preferat pentru celulele cu diviziune
rapida (enterocite, limfocite);
 necesara pentru integritatea si functionarea
optima a tractului GI
 prezenta ei in cantitati reduse (sau absenta ei) in
lumenul intestinal: responsabila de atrofia
mucoasei intestinale observata in NPT (cu solutii
fara glutamina!)
 in conditiile de stress (traumatism operator sau
nonchirurgical, sepsis) sau la pacientii cu leziuni
ale mucoasei intestinale: cantitati mari de
glutamina sintetizate de muschii scheletici
(striati) – din proteinele musculare
 Aportul proteic alimentar
◦ Intretinere (inlocuirea pierderilor din turnoverul celular)
◦ Asigurarea cresterii

 Proteinele alimentare ⇒ AA esentiali si


neesentiali (1/3 fluxul total zilnic al AA)
 Aport proteic : 15% ratia energetica zilnica la
sugar/copil mic si 10-12% copil mare
 Raport corect aport caloric/aport azot =
150kcal/1gN (6,25 g prot= 1g azot)
 Proteinele din alimentatie au valoare biologica
diferita (animale>vegetale, LM>LV)
VARSTA GREUTATE PROTEINE g/zi
0-5 luni 6 2,2g/kg/zi
5-12luni 9 2g/kg/zi
1-3 ani 13 23
4-6 ani 20 30
7-10 ani 28 34
11-14 ani M 45 45
11-14 ani F 46 62
15-18 ani M 66 56
15-18 ani F 55 64
19-22 ani M 70 56
19-22 ani F 55 64
Sarcina/lactatie +30 /+20
 Componente esentiale ale dietei care nu sunt
metabolizate
 Sunt necesare

◦ elementelor structurale ale celulelor si tesuturilor,


hormonilor, antioxidantilor, enzimelor (ca parti
componente)
◦ Cu rol de factori reglatori
 VITAMINELE,
 ELECTROLITII,
 OLIGOELEMENTELE
 Cofactori esentiali pentru cai metabolice

 Este necesara numai suplimentarea


◦ Vitamina D
 Suplimentare permanenta pana la 18 (24) luni, ulterior
doar in sezoanele reci/neinsorite pana la 5-7 ani,
eventual si la pubertate
◦ Vitamina K
 La nastere 2mg vit K, ulterior1-2mg/saptamana in
prima luna de viata la nou nascutii alimentati natural,
cu aport lactat insuficient, gastroenterita, antibioterapie
orala
VITAMINA NECESAR ZILNIC
VITAMINA A 1000 ui/zi ; 375 – 1000 mcgRE/zi

VITAMINA D 400UI /zi ; 7,5 -10mcg/zi


VITAMINA E 3-10mgTE/zi ; 3-10 UI/zi
VITAMINA K 5 – 65 mcg/zi
VITAMINA C 30 – 60 mg/zi
VITAMINA B1 0,3 – 1,5 mg/zi
VITAMINA B2 0,4 – 1,8 mg/zi
VITAMINA B6 0,3 – 2 mg/zi
VITAMINA PP(B3, 5-20mg/zi(6,6mg/100kcal)
NIACINA)
ACID FOLIC 25-200mcg/zi
VITAMINA B12 0,3 – 2 mcg/zi
BIOTINA 35-200 mcg/zi (1,5mcg/100kcal)
ACID PANTOTENIC 2-7 mcg/zi
VITAMINE LIPOSOLUBILE SURSE

VITAMINA A Lapte fortifiat, oua, ficat

BETA – CAROTEN Legume/fructe de culoare


verde/galben inchis

VITAMINA D Lapte fortifiat, peste, galbenus

VITAMINA E Ulei de seminte/cereale, nuci,


fasole/soia, legume cu frunze
verzi

VITAMINA K Lapte de vaca, legume cu


frunze verzi, ficat, carne de
porc
VITAMINE HIDROSOLUBILE surse

VITAMINA B1(TIAMINA) Lapte, carne, cereale/graunte


integrale, legume
VITAMINA B2 (RIBOFLAVINA) Lapte.carne, oua, legume verzi,
cereale intregi
VITAMINA B3 Carne, peste, legume verzi,
(NIACINA,NICOTINAMIDA, PP) cereale integrale
VITAMINA B6 (PIRIDOXINA) Carne, cereale integrale, soia
VITAMINA B12 Lapte, carne, oua
(CIANCOBALAMINA)
VITAMINA C (ACID ASCORBIC) Citrice, tomate, varza, cartofi
ACID FOLIC / FOLAT Legume cu frunze verzi, cereale,
portocale, ficat
BIOTINA Ficat,galbenus de ou, alune
ACID PANTOTENIC Majoritatea alimentelor
 CALCIU :
◦ coef de absorbtie digestiva 50%; stocul la nastere 30g;
- necesita crestere 150-200mg/zi
◦ <6 luni:400mg/zi ; 6-12 luni: 600mg/zi
◦ > 1 an: 800mg/zi ; adolescenta 1200mg/zi
!!! Aportul prin alimentatia lactata este suficient in
conditiile aportului adecvat de vitamina D

 FOSFOR:
◦ legat de cresterea osoasa si a tesuturilor moi
◦ Ca/P= 2,2 in os, N/P = 15
◦ Raport in dieta Ca/P= 1,5
◦ Aport: <6luni :100-120mg/zi, >6luni: <100mg/zi
 SODIU :
◦ necesar pentru absorbtia intestinala a glucidelor;
◦ Capacitate limitata de adaptare a excretiei
◦ Nevoi de crestere: 1-2mEq/kg/zi; pentru pierderi
1mEq/kg/zi
◦ TOTAL :3mEq/kg/zi

 FIER
◦ Compensarea pierderilor bazale (cutanate, urinare),
incorporare in hemo/mioglobina
◦ Fara supliment in primele 6 luni (exceptie gemeni,
prematuri)
◦ Aport: <6luni 6mg/zi, <10ani 10mg/zi, adolescenti 12-
15mg/zi
MINERALE SURSE

CALCIU Lapte, branza, sardele,verdeturi

FOSFOR Carne pasare, lapte, branza, oua

MAGNEZIU Nuci, legume verzi, alimente/produse


marine
FIER Ficat, carne, oua, alimente de mare/peste,
cereale, fasole bob/linte/mazare, spanac,
tomate, sfecla, fructe (caise, piersici,
prune, stafide, capsuni),pepene verde
 > 23 elemente cunoscute necesare in
cantitati mici/infime pentru desfasurarea
normala a proceselor metabolice

 Zinc, iod, cupru, mangan, fluor, crom,


seleniu, molibden, cadmiu

 Suplimentarea cu fluor se face in functie de


concentratia fluorului in apa potabila
OLIGOELEMENTE SURSE
ZINC Carne, ficat, alimente demare
IOD Sare iodata, alimente de mare
CUPRU Carne, legume, ciocolata, alimente
de mare

MANGAN Cereale (integrale), nuci


FLUOR Apa potabila, ceai
CROM Branza, carne, cereale (integrale),
drojdie

SELENIU Carne,cereale/graunte (integrale),


alimente marine

MOLIBDEN Carne, cereale, legume