Instrumente

utilizate în educaţie
“Viitorul este aici. Eventual, acesta nu este încă distribuit”
(William Gibson).

1
 Prof. Traian Anghel

Grupul Şcolar Industrial

“Anghel Saligny”,
Brăila

2
Cuvinte/expresii cheie: educaţie, Web 2.0, e-Learning,
constructivism social, învăţare colaborativă, instrumente
Web 2.0.

3
 Premise ale noii educaţii
 Constructivismul social
 e-Learning
 Introducere în Web 2.0
 Instrumente Web 2.0
 Educaţia 2.0
 Instrumente Web 2.0. Detaliere
 Modalităţi de utilizare a instrumentelor
Web 2.0 în educaţie
 Resurse

4
5
 “Natura umană nu este o maşină care poate fi construită după
un model şi determinată să muncească exact după cum i se
prescrie, ci un arbore care să vrea să crească şi să se dezvolte
în toate direcţiile, în acord cu tendinţele forţelor interioare
care fac din el o fiinţă gânditoare” (On liberty – Despre
Libertate, 1859, John Stuart-Mill);
 Noile tehnologii de comunicare (Internet şi Web, în particular),
favorizează colaborarea şi socializarea între oameni,
indiferent de distanţele spaţiale sau temporale care îi separă :
“Timpul s-a sfârşit, spaţiul a dispărut, bine aţi venit în Satul
Global” (Marshall McLuhan, The Gutenberg Galaxy – Galaxia
Gutengerg, 1962; Understanding Media, 1964);
 “Omul are o disponibilitate biologică limitată către schimbare.
Atunci când această disponibilitate este suprasolicitată,
rezultatul este un şoc al viitorului” (Alvin Toffler, Future Shock
- Şocul viitorului, 1970);

6
 “Ideea de bază a Web-ului este cea a unui spaţiu
informaţional în care oamenii pot comunica într-un mod
special: prin partajarea cunoştinţelor. Acesta nu trebuie să fie
numai un mediu care poate fi răsfoit, ci unul în care fiecare îşi
va putea pune propriile idei” (Tim Berners-Lee, inventatorul
Web-ului);
 Studenţii pot lucra împreună ... pot interacţiona cu diverse
simulări, cu profesori, dar în mod special fiecare cu ceilalţi
(Tim Berners-Lee);
 “Cunoaşterea este rezultatul interacţiunii sociale şi al utilizării
limbajului, şi astfel este o experienţă comună, mai degrabă
decât una individuală” (R. Doolittle).

7
8
 Preocupări recente de sistematizare a modelelor învăţării
(e.g., R.E. Mayer, 1992) arată că, până în prezent, psihologia
educaţională a operat cu trei metafore (sau paradigme) ale
învăţării:

 metafora asociaţionistă (behavioristă);

 metafora procesării informaţiei (cognitivistă);
 metafora constructivistă.

9
În cadrul metaforei constructiviste se remarcă îndeosebi
modelul denumit constructivismul social, propus de L.S.
Vîgotski (1896-1934). Psihologul rus insistă asupra rolului
interacţiunii sociale în dezvoltarea cognitivă a individului,
afirmând că aceasta este, de fapt, o socioconstrucţie.

Conform constructivismului social, cunoaşterea este creată de

către cei care învaţă, în contextul şi ca rezultat al interacţiunii
sociale.

Această abordare este reflectată în particular prin utilizarea

instrumentelor Web 2.0, care acţionează ca elemente de
mediere între studenţi şi, respectiv între studenţi şi educatori.

10
Dintre caracteristicile generale unui student – conform
modelului constructivist – se pot remarca:

 responsabilitate pentru propria activitatea de învăţare;

 cultivă autonomia;
 dezvoltă scopuri şi iniţiative;
 creează şi utilizează strategii;
 acceptă complexitatea vieţii;
 respectă diversitatea perspectivelor şi a punctelor de vedere;
 cultivă autocontrolul;
 este automotivat, inovativ, realist, flexibil şi moderat;
 are mintea deschisă, îndeplineşte sarcini şi rezolvă probleme.

11
 Dintre trăsăturile personale ale studentului în activitatea la
clasă pot fi amintite:

 este activ şi dinamic;

 pune întrebări;
 creează relaţii;
 este critic şi interactiv;
 cercetează, descoperă, colaborează, evaluează, sintetizează.

Competenţele social-cognitive pot fi dezvoltate prin utilizarea

Internetului. Constructivismul social accentuează negocierea
şi co-determinarea sensurilor împreună cu alţii.

12
13
14
 învăţarea independentă - studentul este în contact numai cu
maerialele didactice;
 învăţarea independentă asistată - studentul beneficiază de
materiale didactice şi de sprijinul educatorului, acesta având
rol de îndrumător;
 clasa virtuală - studentul este membrul unui grup (clasa
virtuală) care beneficiază de materiale didactice furnizate
online şi de asistenţă tutorială;
 învăţarea colaborativă – este bazată pe modelul constructivist
şi pe folosirea instrumentelor Web 2.0 (a se vedea şi
conceptul Educaţia 2.0). Studiul devine rezultatul unei munci
colective în care fiecare student devine creatorul/furnizorul
conţinuturilor ştiinţifice. Rolul iniţial al materialelor didactice
se schimbă, astfel încât ceea ce se numeşte conţinutul
disciplinei nu mai există ca realitate definitivă înainte de
începutul activităţii ci reprezintă rezultatele ei.

15
16
Ce este Web 2.0?

17
18
19
20
În anul 2005, perioada de dezvoltarea a Web-ului cuprinsă
între 1990 şi 2004 a fost numită – retroactiv – Web 1.0. În
această primă fază a dezvoltării sale, Web-ul este bazat pe
situri considerate astăzi depozite „izolate” de informaţii,
motoare de căutare şi web-surfing.

21
 reprezintă – în principal – un spaţiu de aprovizionare cu date;
 are rol de distribuitor de informaţii (read-only Web);
 a permis apariţia şi dezvoltarea e-business (epoca .com), e-
marketing, e-government, e-learning;
 asigură o interacţiune limitată cu vizitatorul, aceasta
realizându-se via e-mail, forumuri, guestbooks etc;
 permite căutări bazate pe cuvinte cheie şi/sau pe cataloage
(directories);
 generează supraîncărcare informaţională (information
overload);
 oferă informaţii care nu pot fi partajate sau refolosite, precum
şi aplicaţii închise, lipsite de flexibilitate;
 crearea siturilor/aplicaţiilor Web necesită cunoştinţe în
domeniu;
 un număr redus de oameni decid care este conţinutul
siturilor, „utilizatorul de rând” nefiind inclus în această
categorie.

22
 Web 2.0
Web 2.0 oferă modalităţi de utilizare a tehnologiilor Web,
având ca scop facilitarea creativităţii, partajarea
informaţiilor, şi - foarte important - colaborarea între
utilizatori. Aceste concepte au condus la dezvoltarea şi
evoluţia comunităţilor bazate pe Web, aşa cum sunt
serviciile de social-networking, wiki-uri, blog-uri,
folksonomii, situri de Video Sharing, feed-uri, servicii de
Photo Sharing, servicii de Slide Sharing.

Termenul a devenit notabil după prima conferinţă O'Reilly

Media Web 2.0, în 2004. Cu toate că termenul sugerează o
nouă versiune a Web-ului, el nu se referă la actualizarea
unor specificaţii tehnice, ci mai degrabă la modalităţile de
dezvoltare a aplicaţiilor şi a modului în care utilizatorii
folosesc Web-ul.

23
 Noul Web are o serie de caracteristici care îl deosebesc într-o
măsură importantă de cel vechi:

 oferă servicii, nu pachete software – aplicaţiile desktop

masive sunt substituite de cele constituite din servicii
specifice, disponibile pe Web (e.g., Google Docs –
http://docs.google.com/ – substituie suita Office);
 aplicaţiile prezintă interactivitate şi utilizabilitate crescute,
similare cu cele ale aplicaţiilor desktop (e.g., (X)HTML
dinamic, applet-uri Java, componente ActiveX, limbaje
prezentaţionale, tehnica AJAX;

Dintre limbajele prezentaţionale pot fi menţionate SVG

(Scalable Vector Graphics), XForms, XUL (Extensible User-
Interface Language), XAML (Extensible Application Markup
Language), JavaFX, Silverlight.

24
 sunt oferite API-uri gratuite (Application Programming
Interface) – utilizate pentru accesul la servicii publice;
 încredere totală în utilizatori, aceştia fiind co-dezvoltatori
(e.g., fenomenul wiki – editare şi management colaborativ al
conţinutului – în cadrul căruia poate fi menţionată
enciclopedia online Wikipedia.org);
 mediatizare imediată a schimbărilor de conţinut survenite pe
un sit (e.g., tehnologia RSS/Atom);

25
 participare nu doar publicare a datelor (Read/Write Web) şi
inteligenţă colectivă:
◦ fenomenele blogging (Blogger) şi microblogging (Twitter,
Cirip);
◦ fenomenul social bookmarking (e.g., Del.icio.us, Connotea);
◦ fenomenul social networking (e.g., Facebook, MySpace);
◦ adnotări (tag-uri) definite de utilizator;
◦ fenomenul remixării (e.g., mash-up);
◦ prezentări (e.g., SlideLive, Slideshare, Spresent);
◦ evenimente (e.g., Eventful, Upcoming);
◦ management de proiecte (e.g., Basecamp);
◦ spaţii virtuale (e.g., SecondLife);
◦ documente (e.g., Google Docs, Thinkfree, Scribd);
◦ fotografii (e.g., BubbleShare, Flickr, SnapFish);

26
 scalabililitate, serviciile oferite putând fi invocate transparent
de către oricine, în orice moment;
 descentralizare radicală (e.g., BitTorrent);
 transformare/refolosire a datelor (datele sunt disponibile în
formate deschise, universale, uşor de procesat);
 software rulat oriunde (ubicuitatea aplicaţiilor Web,
bookmark-uri disponibile pe Web, uşor de accesat şi
partajat);
 promovarea unor valori umane de bază ca transparenţa,
deschiderea şi respectul.

27
 Education 2.0
 Economy 2.0
 Literacy 2.0
 Policy 2.0
 ...

28
De la un instrument personal (Web 1.0), Web-
ul a evoluat către o platformă colectivă de
lucru (Web 2.0).

29
30
 wiki-uri;
 bloguri şi microbloguri;
 reţele sociale (social networks);
 servicii de tip social bookmarking;
 fluxuri de ştiri (în format RSS sau Atom);
 servicii pentru partajarea conţinutului grafic (photo sharing),
audio/video (video sharing);
 servicii pentru crearea conţinutului textual (Office 2.0), audio şi
video;
 servicii pentru partajarea prezentărilor (slide sharing).

31
Cele mai populare situri Web
Ranking Web Web 1.0 or 2.0 Categorie

1 Yahoo 1.0
2 Google 1.0
3 YouTube 2.0 Video Sharing
4 Windows Live 1.0
5 Microsoft Network (MSN) 1.0
6 MySpace 2.0 Social Network
7 Wikipedia 2.0 Wiki
8 Facebook 2.0 Social Network
9 Blogger 2.0 Serviciu de blogging

* Sursa: Alexa Inc., www.alexa.com (Statistică din iunie 2008)

32
33
 Comparaţie (1)
Caracteristici
Semnificaţiile sunt ...
Tehnologia este ...
Predarea este făcută ...
Şcolile sunt localizate ...
Software-ul ...
Părinţii văd şcoala ca pe ...
Educaţia 1.0 Educaţia 2.0
dictate, furnizate
construite social
de-a gata
confiscată în adoptată cu atenţie
spatele uşilor clasei (imigranţi digitali)
de profesor către
de profesor către
student, de la student la
student
student
în clădiri în clădiri şi online
(brick) (brick and click)
este cumpărat la un face parte din categoria
preţ mare şi adesea Open source şi adesea
ignorat este gratuit
un loc în care şi ei pot
o grijă zilnică
învăţa
34
 Comparaţie (2)
Caracteristici Educaţia 1.0 Educaţia 2.0

Rolul principal al
Sursă de cunoştinţe Ghid şi sursă de cunoştinţe
profesorului

Abordările tradiţionale sunt

Lucrări tradiţionale, înlocuite parţial de
Activităţi de
teste, teme, lucrul pe tehnologiile deschise, ceea ce
învăţare
grupe de studenţi determină creşterea gradului
de colaborare între studenţi
Campusuri/şcoli, având
frontiere fixe, care
Aranjamente Creşterea colaborării între
delimitează clar
instituţionale universităţi/şcoli
instituţiile de
învăţământ
Activ, creator de sensuri,
Comportamentul Pasiv, de cele mai
având conştiinţa implicării în
studentului multe ori
procesul educaţional

35
36
 Reţele sociale

Un serviciu de tip social network este un software pentru

construirea online a unor reţele sociale pentru comunităţi
care au activităţi comune pe Web sau sunt interesaţi în
exploatarea intereselor şi activităţile altora.

Exemplu: Facebook
Facebook este un site de tip social network lansat în
februarie 2004. Accesul este gratuit, permiţând
utilizatorilor crearea unor reţele sociale, ca de exemplu
cea a unei şcoli.
URL: www.facebook.com

37
38
 Wiki-uri

Un wiki este o colecţie de pagini Web proiectat pentru a

permite oricui accesul liber pentru a adăuga sau schimba
conţinutul, utilizând un limbaj de marcare simplificat.
Wiki-urile sunt adesea utilizate pentru a crea situri
colaborative, crescând puterea siturilor comunităţilor.

Exemplu: Wikipedia
Wikipedia este o enciclopedie deschisă, operată de
fundaţia nonprofit Wikimedia. Numele său este o
combinaţie a cuvintelor wiki (tehnologie pentru crearea
siturilor colaborative) şi encyclopedia.
URL: www.wikipedia.org

39
40
 Bloguri

Un blog (sau web log) este un sit Web, menţinut în mod

obişnuit de către un singur individ, companii sau alte instituţii
(e.g., cele educaţionale), conţinând intrări şi comentarii.
Intrările sunt descrieri ale unor evenimente, incluzând text şi
alte materiale, aşa cum sunt imaginile şi secvenţele video.

Blogs

Personal Corporate Media

Exemplu: Traian’s blog (Personal blog)

Traian’s blog este blog-ul lui Traian Anghel, profesor la
Grupul Şcolar Industrial “Anghel Saligny” Brăila.
URL: http://atraian.blogspot.com/

41
42
43
 Folksonomii

O folksonomie (cunoscută şi ca marcare colaborativă,

clasificare socială, indexare socială sau marcare socială) este
o practică şi o metodă de creare colaborativă şi management
al marcajelor (tag-uri) pentru adnotarea şi clasificarea
conţinutului. În contrast cu indexarea tradiţională, marcajele
nu sunt generate numai de către experţi ci şi de către
creatorii şi consumatorii de conţinut.

Exemplu: delicious
Delicious este un serviciu Web de social bookmarking pentru
stocarea, partajarea şi descoperirea semnelor de carte
(bookmarks) Web.
URL: del.icio.us

44
45
 Video sharing

Un serviciu Web de găzduire video, cunoscut şi ca serviciu de

partajare video, permite indivizilor să încarce video clipuri pe
un sit Web. Serviciul va stoca video clipul pe serverul său şi îl
va afişa într-un format care să permită şi altor vizitatori să îl
vizioneze.

Exemplu: YouTube
YouTube este un sit de video sharing unde utilizatorii pot
încărca, vizualiza şi partaja clipuri video. YouTube a fost creat
în februarie 2005 de către trei foşti angajaţi PayPal.
URL: www.youtube.com

46
47
 Canale de ştiri (feed-uri)

Un canal de ştiri sau feed furnizează utilizatorilor conţinut

Web actualizat. Distribuirea conţinutului Web nou prin
intermediul unui canal de ştiri (RSS sau Atom) permite
utilizatorilor să se aboneze la acesta prin intermediul
agregatoarelor de feed-uri.

Exemplu: Ştiri Saligny

RSS este o familie de formate utilizate pentru publicarea conţinutului Web
actualizat.
URL: http://feeds.feedburner.com/GrupulScolarIndustrialanghelSalignyBraila-
EvenimenteRecente

48
49
 Photo Sharing

Un serviciu pentru găzduirea imaginilor, numit de asemenea

serviciu de partajare de imagini, permite utilizatorilor să
încarce imagini pe un sit Web.

Exemplu: Flickr
Flickr este un serviciu Web de imagini, reprezentând şi o
platformă de comunicaţie online.
URL: www.flickr.com

50
51
 Slide sharing

Un astfel de sit implementează cele mai comune şabloane de

Web 2.0 design şi interacţiune. Ca şi alte servicii de tip social
sharing, utilizatorii sunt abilitaţi să adauge conţinut, marcaje
şi comentarii.

Exemplu: Slideshare
Slideshare oferă posibilitatea încărcării, marcării şi partajării
unor tipuri de documente (documente Word, PDF-uri,
prezentări).
URL: www.slideshare.net

52
53
54
 ca instrumente de comunicare şi informare;
 în dezvoltarea unor proiecte;
 în comunicarea online;
 pentru obţinerea feedback-ului la activitatea proprie;
 ca instrumente colaborative;
 în scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării
acestora;
 în diverse campanii (ex. Protecţia mediului);
 ca instrument de lucru individual (de către profesori şi
studenţi/elevi);
 ca instrument de lucru în grup.

55
 crearea rapidă a unor situri Web simple – de obicei, atunci
când studenţii sunt întrebaţi sunt chestionaţi în legătură cu
un sit Web ca parte a unui proiect al clasei, ei speră ca un alt
membru al grupului să facă acest lucru. Wiki-ul elimină acest
obstacol, deoarece furnizează un sit gata făcut, cu interfaţă şi
structură de navigare simple, utilizatorii având posibilitatea
de a adăuga uşor noi pagini. Avantaje amintite oferă
studenţilor posibilitatea de a dispune de mai mult timp
pentru dezvoltarea conţinutului sitului, în loc să înveţe cum
să-l construiască;
 crearea unor portofolii personale – oferind posibilitatea de a
colecta şi organiza bunuri digitale (e.g., note de curs, imagini,
resurse Web, prezentări PowerPoint), wiki-urile pot ajuta
studenţii să-şi organizeze materialele şi să realizeze
conexiuni între acestea;

56
 crearea unor baze colaborative de cunoştinţe – grupurile pot
utiliza wiki-urile pentru a crea prin colaborare o bază de
cunoştinţe partajate. Aceasta poate fi folosită de către
studenţi pentru dezvoltarea unui proiect în cadrul unui grup
mic sau pentru a lucra la o secţiune a unui proiect mai mare;
 coordonarea cercetării şi colaborare – wiki-urile permit unor
colaboratori separaţi fizic să adune într-un spaţiu digital
colectiv idei, documente, date şi rezultate ale unor studii. De
asemenea, cercetătorii pot utiliza aceste situri pentru
stocarea schiţelor documentelor (i.e., a variantelor
intermediare), sau chiar să scrie direct în paginile wiki-urilor.
În plus, unor participanţi începători li se poate acorda acces
“read only” la unele părţi ale acestui spaţiu;

57
 urmărirea unui proiect de grup – ţinând seama de programul
încărcat al studenţilor, un wiki este foarte util pentru
urmărirea şi îmbunătăţirea unui proiect de grup. El permite
oricărui membru al grupului să urmărească cercetările şi
ideile celorlalţi şi să le includă pe ale sale, de oriunde are
acces la Internet. Wiki-ul este locul folosit pentru pregătirea
colaborativă a “produsului final” (e.g., o prezentare a
rezultatelor proiectului);
 coordonare curriculară şi interdisciplinară – wiki-urile permit
departamentului personal, precum şi educatorilor şi
asistenţilor să organizeze/planifice cursurile şi perioadele de
evaluare a studenţilor fără a întâmpina dificultăţi legate de
programarea unor întâlniri faţă în faţă;

58
 coordonarea conferinţelor şi colocviilor – multe şcoli,
universităţi sau departamente organizează conferinţe şi
colocvii. Permiţând celor care, în cadrul acestor întâlniri, oferă
prezentări, să adauge şi să editeze conţinutul, un wiki poate
servi ca resursă înainte de eveniment, pe durata şi după
încheierea acestuia. De asemenea, wiki-ul poate fi utilizat de
administratorul conferinţei pentru organizarea şi
popularizarea acesteia;
 sindicarea/agregarea resurselor Web – ca parte a software-
ului social, wiki-urile permit utilizatorilor să extragă resurse
din alte resurse Web existente sau să ofere conţinut propriu
altor situri. Exemple de tipuri de resurse care pot fi incluse în
wiki sunt cele furnizate de bloguri, alte wiki-uri, precum şi
feed-uri personale sau colaborative furnizate de unele
instrumente sociale (e.g., delicious, Flickr);

59
 managementul proiectelor între termene – în unele clase de
studenţi, aşa cum sunt cele din domeniul informaticii şi
arhitecturii, unele proiecte traversează mai multe termene,
chiar şi mai mulţi ani. Wiki-urile pot fi utiliza pentru
managementul în timp al acestor proiecte, chiar şi în situaţia
în care studenţii (sau chiar educatorii) se schimbă;
 crearea unui jurnal propriu – educatorii pot cere fiecărui
student să ţină (folosind un wiki) câte un jurnal în care vor
demonstra (prin intermediul însemnărilor) dacă au înţeles sau
nu conceptele predate la clasă, sau în care vor include
rezolvarea temei pentru acasă. Jurnalul va fi utilizat în
propriul beneficiu al studentului, de alţi studenţi sau va fi
consultat de către educator;

60
 realizarea prezentărilor – atât educatorii cât şi studenţii pot
folosi wiki-urile în locul software-ului tradiţional utilizat
pentru prezentări (e.g., Keynote, PowerPoint);
 crearea şi menţinerea unui sistem FAQ (Frequently Asked
Questions) pentru o clasă de studenţi;
 gestionarea documentelor unei clase;
 crearea unui spaţiu de dezbateri şi discuţii pentru membrii
unei clase;
 colectarea datelor – deoarece este uşor de editat, un wiki
poate fi foarte util pentru colectarea datelor de la un grup de
studenţi (e.g., interpretări personale, referate);

61
 Mrs. Covert’s Physics and Geometry
(http://lcovert.wikispaces.com/Physics)
 Soo Jeong’ digital portofolio page
(http://soojeongkoh.wikispaces.com/Physics)
 Darrington Science Homepage
(http://darringtonscience.wikispaces.com/Physics)

Căutare pe Wikispaces:
http://www.wikispaces.com/search/view/physics?a=1

62
63
 Slideshare/atraian (http://www.slideshare.net/atraian);
 Traian Anghel, Introducere în AJAX, Editura Polirom, Iaşi, 2006
(http://www.polirom.ro/catalog/carte/introducere-in-ajax-
2445/);
 Traian Anghel, Dezvoltarea aplicaţiilor Web folosind PHP şi AJAX,
Editura EduSoft, Bacău, 2007
(http://www.edusoft.ro/detalii.php?id=93);
 Traian Anghel, Programare RSS, Atom şi Podcast, Editura
Institutul European, Iaşi, 2008
(http://www.euroinst.ro/titlu.php?id=869);
 Traian Anghel, Instrumente Web 2.0 utilizate în educaţie, Editura
Albastră, Cluj-Napoca, 2009
(http://www.gmi.ro/librarie/catalog/).

64
Întrebări?

65
Mulţumesc!

66