Algebra booleană

•Plecând de la tranzistori este posibil să realizăm circuite care

efectuează operaţii foarte complexe. Algebra booleană (după numele
matematicianului englez Georges Boole 1815 - 1864) este un mijloc de a crea
astfel de circuite

•Algebra booleană traduce semnale în expresii matematice.

•Definim fiecare semnal elementar prin variabile logice şi îl

tratăm prin funcţii logice

•Tabelele de adevăr permit definirea operaţiilor pe care dorim să le

realizăm şi transcrierea rezultatului într-o expresie algebrică

•Datorită regulilor numite legi de compoziţie, aceste expresii pot fi

simplificate

•Aceasta permite reprezentarea unui circuit logic cu ajutorul

simbolurilor , adică a unui circuit care schematizează funcţionarea
componenţilor de bază la nivel logic, fără să ne intereseze nivelul
fizic.
 Funcţie logică
•Numim funcţie logică o entitate care acceptă mai multe
valori logice la intrare, dar care poate avea doar două
valori posibile la ieşire : 0 sau 1.

•În realitate aceste funcţii sunt asigurate de componente

electronice admiţând semnale electrice în intrare şi
generând un semnal la ieşire.

•Semnalele electronice pot lua valori de ordinul a 5 V pe care le

reprezentăm printr-un 1, sau 0 V pe care îl reprezentăm printr-un 0.
 Porţi logice
•Funcţiile logice de bază se numesc porţi logice. Ele au una sau
două intrări şi o ieşire :

•Funcţia SAU (OR) are ieşirea 1 dacă cel puţin una dintre intrări este 1

•Funcţia ŞI (AND) are ieşirea 1 dacă cele două intrări sunt 1.

•Funcţia SAU EXCLUSIV (XOR) are ieşirea 1 dacă una singură dintre intrări
este 1

•Funcţia NON are ieşirea 1 dacă intrarea este 0 şi invers.

•NON SAU (NOR) şi NON ŞI (NAND).

 Cronograme
• O cronogramă este o diagramă arătând evoluţia intrărilor şi a
ieşirilor în funcţie de timp.

Cronograma operatorului ŞI
 Expresii algebrice
Scopul algebrei lui Boole este de a descrie tratamentul
semnalelor sub formă algebrică.

Semnalele sunt reprezentate prin nume de variabile.

Funcţiile logice sunt reprezentate de operatori:

SAU +
ŞI ·
NON o bară deasupra sau în faţa variabilei
inversate Ā sau /A
SAU exclusiv

 Tabele de adevăr
Numele porţii Intrare Ieşire
• Un tabel de adevăr este A B S
un tabel permiţând 0 0 0
0 1 1
descrierea tuturor SAU
1 0 1
posibilităţilor de ieşire 1 1 1
0 0 0
în funcţie de intrări. ŞI
0 1 0
1 0 0
• Plasăm la stânga 1 1 1
variabilele de intrare şi le NON SAU
0 0 1
0 1 0
variem în toate modurile 1 0 0
posibile. 1 1 0
0 0 1
• Coloana din dreapta NON ŞI
0 1 1
1 0 1
reprezintă ieşirea. 1 1 0
0 1
NON
1 0
 Legile de compunere
Sunt reguli logice care permit simplificarea scrierii operaţiilor algebrice:
Asociativitate
(A.B).C este echivalent cu A.(B.C)
Absorbţie
A.(A+B) este echivalent cu A
A+A.B este echivalent cu A
Comutativitate
A.B este echivalent cu B.A
A+B este echivalent cu B+A
Distributivitate
A+(B.C) este echivalent cu
(A+B).(A+C)
A.(B+C) este echivalent cu
A.B+A.C
Idempotenţă
A.A este echivalent cu A
A + A este echivalent cu A
Identitate
1.A este echivalent cu A
0+A este echivalent cu A
Inversiune
A./A este echivalent cu 0
A+/A este echivalent cu 1
Nulitate
0.A este echivalent cu 0
1+A este echivalent cu 1
Teorema lui De Morgan
este echivalent cu
Tabele de adevăr
SAU

NON SAU
ŞI

NON ŞI

SAU EXCLUSIV

NON
Realizarea circuitelor logice
•Circuitul logic este un ansamblu de porţi logice, legate între
ele pentru a răspunde unei expresii algebrice. .

•Transcrierea într-o schemă electrică a unei expresii algebrice pe

care o vom simplifica graţie legilor de compoziţie.

•De exemplu, expresia algebrică (A+B).(A+/C) va fi

schematizată în felul următor: