Realizatori proiect: Rusu Catalin Alexandru

Flueras Andreea Ioana

Colegiul Tehnic “Napoca”
Surse:

http://www.anitp.mai.gov.ro/
http://antitrafic.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=12
http://www.anitp.mai.gov.ro/ro/docs/Cercetare/RapoarteAn
uale/Raport%20national%202016.pdf
http://www.eliberare.com/trafic-de-persoane/
http://www.18octombrie.ro/
“Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea
sau primirea de persoane, inclusiv schimbul sau
transferul de control asupra persoanelor în
cauză, efectuate sub amenințare sau prin uz de
forță sau prin alte forme de constrângere, prin
răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de
putere sau profitând de starea de vulnerabilitate
sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte
foloase pentru a obține consimțământul unei
persoane care deține controlul asupra alteia, în
vederea exploatării.” – definiția traficului de
persoane în Directiva UE 2011/36/UE
 Alături de celelalte țări din blocul fost
sovietic, România este o țară care a pierdut
milioane de oameni în dauna nivelului mai
bun de trai din vestul Europei. Din păcate,
acest exod nu se produce fără victime. Pentru
zeci de mii de persoane, visul unei vieți mai
bune a devenit o momeală ce i-a făcut
vulnerabili în fața traficanților de persoane.
 Plecaţi în căutarea unei vieţi mai bune,
multora dintre ei li s-au “vândut” promisiuni
şi speranţe false.
 Mulţi au fost recrutaţi de către bărbaţi şi
femei care promiteau “locuri bune de muncă”
în Europa, care constau în: a lucra în
costrucții, a îngriji un vârstnic, a lucra în
agricultură, într-un restaurant, bar sau hotel.
Altora, care aveau probleme medicale, li s-a
promis urmarea unui tratament sau a unor
investigații medicale speciale. In alte situații,
tinere femei au acceptat să plece în vacanță în
străinătate, împreună cu prietenii lor sau au
plecat cu partenerii în “afară” pentru a-și
construi un trai mai bun.
 In foarte multe dintre cazuri, persoanele care
fac astfel de promisiuni, oferindu-se să
“ajute” sunt oameni în care viitoarea victimă
are încredere, sunt oameni respectabili sau
de succes în comunitatea respectivă. Ei pot fi
prieteni, vecini, cunoștințe, (foști) colegi de
servici sau de școală, parteneri de cuplu,
membri ai familiei acesteia. Ei vor prezenta o
poveste frumoasă, credibilă și convingătoare,
manipulând nu doar victima ci și familia
acesteia să aibă încredere.
 După ce ajung la destinaţie, speranţele
acestor oameni urmează să se transforme
într-o realitate întunecată, ei vor trebui să
realizeze diferite activități împotriva voinței
lor și în folosul exclusiv al acelora care i-au
“ajutat” – plătindu-le călătoria sau găsind acel
loc de muncă. Ajutorul se transformă în
datorie către recrutori, pe care victimele
trebuie să o plătească muncind pentru cei
care le exploatează. Datoria este fictivă și nu
poate fi plătită niciodată.
 Avem, de asemenea, această așa-numită
metodă “lover boy” sau cum s-ar spune în
limba română “iubitul”, în care traficanții aleg
viitoarele victime, una câte una, după ce
petrec câteva luni cu o fată, spunându-i mai
apoi că ar vrea să o ia în căsătorie. Ceea ce
este mai rău în aceste cazuri este că ei
pornesc prin a recruta fete cu vârsta de 12-
13 ani, atunci când acestea sunt ușor de
manipulat și de controlat.
 Cauzele fundamentale ale traficului de
persoane și ale exploatării sexuale în țările
“sursă” sunt: sărăcia, lipsa de
educație, șomajul, inegalitatea dintre
sexe, corupția și discriminarea grupurilor
etnice.
 În țări de destinație ca Italia și Spania, mulți
români sunt exploatați sexual în cluburi de
striptease, saloane de masaj, bordeluri și
prostituție stradală. În anul 2012, Agenția
Națională Împotriva Traficului de
Persoane din România a raportat identificarea
a 526 supraviețuitori ai exploatării sexuale.
Daca însă includem toate formele traficului de
persoane, acest număr depășește 1.000 de
persoane descoperite în numai un an.
 Este cunoscut faptul că supraviețuitorii
descoperiți reprezintă numai un mic procent
din numărul efectiv al traficului de persoane.
Din cauza naturii ascunse a criminalității,
este imposibil să se știe exact câți români
sunt traficați și exploatați.
 Traficul de persoane este sclavia zilelor
noastre. Deși legal sclavia a fost abolită în
secolul XIX, estimările spun că sunt mai mulți
oameni în sclavie astăzi decât au fost
vreodată în istorie. Traficul de persoane are
loc în toată lumea, iar Europa nu este ferită.
Mii de persoane sunt exploatate anual în
diferite forme.
 La momentul actual, este a doua cea mai
profitabilă afacere ilegală după traficul de droguri,
devansând traficul de arme. Unul din motivele
pentru care este o afacere profitabilă este că, spre
deosebire de droguri, o persoană poate fi
revândută.
 Aproximativ 62% din traficul de persoane din
Uniunea Europeană se face în scopul exploatării
sexuale iar locul secund e ocupat de traficul prin
muncă forțată. Printre celelalte tipuri de trafic de
persoane există obligarea la cerșetorie, la
comiterea de fapte ilegale și altele.
 Majoritatea victimelor traficului de persoane
din Uniunea Europeană sunt recrutate din
estul Europei, din țările unde oamenii au mai
puține opțiuni în ce privește cariera, unde
populația este foarte tentată în a-și găsi un
loc de muncă în afara țării și copiii sunt mai
greu de crescut și astfel, mai neglijați.
 O pondere mare din traficul de persoane îl
are exploatarea sexuală. Din numărul
victimelor exploatate sexual, multe victime
sunt minore.
 Cel mai mare număr de victime identificate au
vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, iar
împreună cu grupa 18-25 de ani, alcătuiesc
90% din totalul victimelor exploatate sexual.
 De multe ori traficanții trec în contul
victimelor sume absurde de bani care trebuie
plătite prin prostituție, fie că e vorba de bani
datorați pentru bilet de avion, acte, cazare și
mâncare sau flori primite pe patul de spital.
Alte ori, profită de atașamentul emoțional pe
care îl dezvoltă victimele pentru a le iniția și
apoi ține sub exploatare.
 A doua formă de trafic de persoane ca număr de
victime este exploatarea prin muncă forțată.
 În cele mai multe cazuri, exploatarea prin muncă
pleacă de la o datorie dată în condiții neclare, la
care se adaugă o dobândă exagerată și trebuie
plătită printr-o muncă prost plătită. Se adaugă
datorii pentru mâncare și cazare iar această sumă
devine pretextul pentru violență și limitarea
libertății. Victimele nu pot părăsi situația de
exploatare și deseori traiesc în condiții
deplorabile.
 Deseori, sunt obligați să muncească ani de
zile pentru sume foarte mici și în realitate nu
doar că își plătesc datoria, ci aduc un profit
de multe ori mai mare decât datoria inițială
traficantului, însă ei nu beneficiază de rodul
muncii lor.
 Alte forme ale traficului de persoane includ
obligarea la cerșetorie, obligarea la comitere
de ilegalități sau prelevarea de organe.
 Împreună cumulează aproximativ 22% din
traficul de persoane, însă cu toții știm că în ce
privește cerșetoria, de multe ori părinții sunt
cei care își exploatează copiii, iar în cazul
bătrânilor, puțini cred că sunt constrânși. De
multe ori, aceste persoane provin din medii
deosebit de vulnerabile sau sunt păcălite cu
pretextul unor tratamente.
 Din cifrele Agenției Naționale Împotriva Traficului
de Persoane, cât și din experiența organizațiilor
ce luptă împotriva traficului de persoane, se pare
că toată lumea riscă să fie traficată, indiferent de
proveniență, domiciliu, etnie, vârstă, situație
materială sau educație.
 Majoritatea victimelor sunt recrutate de persoane
apropiate, cunoștințe sau vecini. De asemenea,
cele mai multe victime provin din familii
biparentale, existând un număr important de
victime traficate de partenerii de viață.
 NU FI NAIV, VERIFICĂ ÎN DETALIU ORICE OFERTĂ PRIMITĂ!
verifică legalitatea firmei de intermediere a forţei de muncă
(certificatul de înregistrare eliberat de Registrul Comerţului, statutul
firmei, etc.)
 pentru a lucra în străinătate ai nevoie de un contract de muncă sau
de o invitaţie oficială de la un angajator din afara României.
Începând cu 2009, cetăţenii români pot munci pe teritoriul U.E fără
invitaţie din partea unui angajator.
 poţi lucra legal în străinătate numai dacă ai o viză de lucru, pe care
o poţi obţine doar de la Direcţia consulară a Ambasadei ţării de
destinaţie, numai după un interviu cu reprezentantul acestei direcţii.
 viza de lucru se deschide în baza unui contract de muncă sau a unei
invitaţii oficiale din partea angajatorului. Durata perfectării este de
cel puţin câteva zile şi poate ajunge la câteva săptămâni.
 contractul de muncă trebuie întocmit în cel puţin 2 exemplare şi
scris într-o limbă pe care o cunoşti foarte bine (română).
 înainte de a semna contractul de muncă, pentru siguranţă şi dacă
este posibil, consultă un jurist. Nu semna niciodată un document
fără a-i cunoaşte conţinutul.
 verifică dacă la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei
de Muncă se găseşte înregistrat contractul de muncă
semnat de tine;
 angajatorul din afara României sau firma intermediară, de
obicei, nu acoperă cheltuielile pentru obţinerea
paşaportului, vizei sau cheltuielile de transport, deci nu
accepta aranjamente în contul firmei de intermediere.
 viza turistică, de studii sau alt tip de viză nu îţi dă dreptul
să munceşti legal. Angajarea având la bază o astfel de viză
este ilegală şi poţi fi amendat/ă, arestat/ă, sau deportat/ă.
În acest caz angajatorul te poate manipula, impunându-ţi
să faci tot ceea ce doreşte.
 interesează-te care este salariul mediu în ţara în care ţi se
propune să lucrezi.
 verifică dacă salariul propus îţi va permite să acoperi
cheltuielile pe care le vei avea în ţara respectivă (cazare,
mâncare, haine).
 evită semnarea unui contract cu specificaţii evazive de
genul: “şi alte tipuri de activităţi” sau “toate activităţile la
cererea angajatorului”.
 învaţă limba ţării sau câteva cuvinte uzuale în limba ţării
de destinaţie pentru a cere ajutor dacă vei avea nevoie
 LASĂ CÂT MAI MULTE INFORMAŢII FAMILIEI!
 anunţă cu cine, unde şi cum pleci din ţară
 lasă o fotografie recentă
 stabileşte o parolă, pe care să o poţi folosi în
convorbirile cu familia, dacă ai probleme
 află numărul de telefon al Ambasadei
României din ţara respectivă şi memoreză-l
 nu da nimănui actele tale de identitate, cu
excepţia autorităţilor
 NU DA NIMĂNUI ACTELE DE IDENTITATE!
 nu accepta să perfectezi documentele şi să ţi se
plătească drumul în credit sau cu împrumut
 nu accepta să pleci cu acte false
 nu accepta să pleci la lucru cu viză turistică
 nu accepta să ţi se perfectează documentele de
călătorie sau de lucru fără participarea ta şi în timp
foarte scurt
 nu accepta locul de muncă oferit dacă acesta este în
mod evident peste posibilităţile tale de pregătire
profesională
 nu accepta să păstrezi secretă plecarea ta
 nu da nimănui actele de identitate
 CERE AJUTORUL ORICĂREI PERSOANE CU CARE INTRI ÎN
CONTACT!
 reţine orice informaţie privind locaţia în care te afli
(adresă, telefon, nume, etc.)
 informează orice persoană cu care intri în contact despre
faptul că eşti o victimă a traficului de persoane
 transmite un mesaj de ajutor către o rudă apropiată sau un
prieten din ţară (prin telefon, e-mail, sms, etc.)
 încearcă să fugi din locaţia unde eşti ţinut/ă fără acceptul
tău şi contactează instituţiile statului (poliţia, Ambasada,
etc) sau persoanele care ar putea să-ţi ofere ajutor
 dacă eşti în România, apelează gratuit linia telefonică
0800.800.678, iar dacă te afli în străinătate apelează la
numărul 004.021.313.31.00 sau la numărul reprezentanţei
diplomatice a României din ţara respectivă
 NU IGNORA PROBLEMELE CELOR DIN JUR!
 condiţia socială a victimelor traficului de persoane este
caracterizată, în general, de următoarele aspecte: sărăcie,
discriminare şi lipsă de oportunităţi de angajare sau educaţie,
marginalizare socială, neglijenţă şi abuz din partea familiei,
insuficientă cunoaştere a drepturilor, obligaţiilor şi
reglementărilor din domeniul migraţiei şi al accesului la libera
circulaţie
 victimele traficului de persoane pot fi victime ale violenţei fizice
sau sexuale, iar drepturile şi libertăţile le sunt negate ori
nerespectate
 orice semn al unei traume fizice sau psihice poate constitui un
indiciu pentru identificarea ori diferenţierea unui caz de trafic de
persoane
 victimele traficului de persoane sunt supuse unor forme de abuz
şi constrângere. Astfel, victima poate să prezinte diferite
echimoze, plăgi care pot fi semnele unui posibil abuz fizic sau să
reclame cã a fost supusã abuzului sexual
 victima traficului de persoane poate să fie apatică,
absentă, să dea impresia că nu înţelege foarte clar
ceea ce i se cere ori ceea ce i se explică, să
izbucnească în plâns de fiecare dată când este
abordată sau să aibă dificultăţi în a-şi reaminti cu
exactitate ce i s-a întâmplat
 victima traficului de persoane poate să reacţioneze cu
neîncredere şi chiar iritare faţă de cei care au
intervenit în scoaterea ei din mediul în care se afla şi
să nege chiar situaţia de abuz în care s-ar fi aflat
 majoritatea victimelor traficului de persoane, în
special cele supuse exploatării prin muncă, prezintă,
în perioada imediatã ieşirii din trafic, semne ale
privării de somn, hrană şi ale epuizării fizice la care
au fost supuse
 Poliţiei
 Misiunilor diplomatice ale României în
străinătate
 Liniei Telverde 0 800 800 678
 Organizaţiilor neguvernamentale