Sunteți pe pagina 1din 16

Comunicarea de masa

• Reprezinta o activitate sociala dirijata, prin care


informatiile si interpretarile complementare
acestora sunt distribuite selectiv in cadrul unei
colectivitati, folosind o serie de mijloace
specifice, vizuale si auditive.

• Spre deosebire de comunicarea interpersonala,


comunicarea de masa are un caracter unilateral,
este dirijata spre un nr mare de receptori
potentiali, iar efectele mesajului transmis pot fi
constatate numai indirect, evaluind opinia
publica si modificarile atitudinale aferente.
Functiile psihosociale ale mass-
mediei
• A) Fct de informare, constind in transmiterea sistematica
de informatii catre indivizi, grupuri si organizatii;

• B) Fct instructiv-educativa prin care se realizeaza


difuzarea si asimilarea valorilor, normelor si modelelor
culturale;

• C) Fct de mobilizare sociala, constind in polarizarea


actiunilor sociale in raport cu anumite obiective de interes
general;

• D) Fct de control social;

• E) Fct de formare si directionare a opiniei publice;


• F) Fct de divertisment.
In perimetrul paradigmei “efectelor puternice” ale mass-mediei se
evidentiaza citeva modele teoretice semnificative; la baza acestor
teorii se afla ideea potrivit careia mass – media are efecte
puternice si durabile ce pot viza cele mai profunde zone ale
psihismului individual si ale organismului social

• 1. Teoria hegemoniei mass – media – afirma


capacitatea mass-media de a se constitui ca un
instrument eficient de dominare si control social,
utilizind mijloace persuasive de tip cultural-
simbolic; clasele aflate la putere domina
societatea nu prin forta ci prin utilizarea
sistemelor educationale si de informare in masa
in scopul impunerii unui sistem de valori, norme
si ideologii care le sunt convenabile.
• 2.Teoria dependentei de mass-media –
oamenii devin progresiv dependenti de
comunicarea in masa, care le ofera informatii,
comentarii, interpretari, solutii ptr problemele
de viata. Se creeaza astfel o puternica
dependenta psihologica de mass-media,
dependenta ce se amplifica in momentele de
criza, tulburari sociale sau catastrofe
naturale.
• 3.Teoria “glontului magic” – are la baza ideea
conditionarii maselor prin cunoscutul mecanism
pavlovian stimul-reactie.

• Stimulul (“glontul magic”) se prezinta sub forma


unui puternic soc psihic ce se adreseaza celor mai
profunde zone emotionale si instinctuale, ceea ce
permite dizolvarea totala a indivizilor in multime,
devenind astfel adevarati “sclavi psihici”;

• Mass-media poate actiona ca un “modelator


magic” al sensibilitatii opiniei publice, avind in
acest fel posibilitatea de a declansa
comportamente sociale programate.
O doua paradigma se bazeaza pe teza unor efecte slabe,
difuze si limitate ale mass-media, care nu are capacitatea
de a controla neconditionat atitudinile si opiniile de grup;
efectele sunt diferentiate in raport cu anumite categorii
sociale, care la rindul lor reactioneaza selectiv la mesajele
pe care le primesc

• 1. Teoria medierii in comunicarea de masa – se


pleaca de la constatarea ca mass-media nu isi exercita
direct influenta asupra “tintelor”, ci prin intermediul unor
semnificativi factori de mediere (persoane devenite lideri
de opinie, grupuri de referinta); fara sa exercite un efect
imediat, uniform si puternic asupra atitudinilor si opiniilor
publice, mass-media contribuie mai degraba la
consolidarea si structurarea unor opinii preexistente.
• 2.Teoria cultivarii – se evidentiaza efectul
formator al mass-media asupra stilului de gindire,
mentalitatilor si fondului informational al diferitelor
categorii de public, insa acest efect se manifesta
diferit de la un grup social la altul, in fct de factori
cum ar fi nivelul de educatie sau profesia.

• 3.Teoria influentei indirecte – daca celelalte teorii


ofera o perspectiva pe termen scurt asupra
dinamicii sociale, avind ca element comun teza
influentei selective si directe asupra opiniilor,
credintelor si atitudinilor membrilor unei
colectivitati, teoria influentei indirecte ofera o
perspectiva pe termen lung, in care cultura ca
sistem stabilizat de valori devine tinta principala a
comunicarii de masa.
Mass-media si violenta
• Premisele teoretice si metodologice ale
cercetarilor referitoare la rolul mass-mediei in
ceea ce priveste comportamentul agresiv sunt in
general diferite, daca nu chiar divergente; trei
teze principale insa orienteaza si structureaza
cercetarile si concluziile acestora:
• 1.Teza “efectului cathartic”;
• 2.Teza “suscitarii violentei”;
• 3.Teza “efectului intaritor”.
1.Teza “efectului cathartic”;
O serie de abordari iau in considerare
efectul cathartic al consumului cultural in genere.
Mecanismul efectului “catarsis” este decodificat in
felul urmator : in viata cotidiana oamenii se
confrunta cu diferite situatii frustrante care pot,
eventual, provoca alunecarea in acte de violenta,
de agresivitate. Catarsisul ofera eliberarea de
acele frustrari prin “participare simbolica”,
imaginara la scene de violenta si la acte de
agresivitate. Programele incarcate de violenta de
la tv pot constitui un suport si un mijloc de
eliberare a indivizilor de inclinatii si tentatii
agresive.
2.Teza “suscitarii violentei”

• AFIRMA CA : prin mesajele violente mass-media


constituie o sursa de stimulare a agresivitatii si a
comportamentelor violente; expunerea la stimuli
agresivi mareste starea emotionala a individului
care, la rindu-i, va creste probabilitatea
comportamentului agresiv (de exp. un meci de
box privit la televizor va mari emotia
telespectatorului si va putea accentua inclinatiile
agresive).
• Cercetarile nuanteaza insa posibilele consecinte
agresive ale programelor violente, precizind ca
factorul decisiv pentru reactiile telespectatorilor
consta in modul in care este prezentata violenta in
programele respective (de pilda cind violenta
apartine unui personaj preferat, erou luat ca model).
In general, cind personajele agresive sunt
prezentate ca modele de comportament ele pot
deveni o sursa de incurajare a agresivitatii, mai ales
in cazul copiilor aflati mereu in cautare de modele.

• Deprinderea violentei prin media presupune insa


anumite caracteristici si trasaturi de personalitate
ale receptorilor si depinde de asemenea in mare
masura de apartenenta acestora la anumite grupuri
si medii sociale.
3.Teza “efectului intaritor”
• Personajele si mesajele violente nu fac decit sa
actualizeze si sa intareasca pulsiuni si tendinte
agresive existente la indivizi, in fct. de felul in
care au fost crescuti, educati si socializati.

• Par a fi mai inclinate spre agresivitate si


preluarea mesajelor violente persoanele care
sufera de un deficit de stabilitate afectiva si
sociala, precum si cele mai putin integrate in
mediul lor.
• In concluzie se arata ca mass media nu
creeaza agresivitate si mai ales nu
determina schimbarea atitudinilor si
comportamentelor in directia agresivitatii;
efectul de suscitare a violentei nu depinde
atit de mesaj cit de alti trei factori :

• A. structura personalitatii individului;


• B. situatia in care se afla;
• C. grupurile de apartenenta si de
referinta ale subiectului, toate acestea
determinind utilizarea si efectele
mesajului.
• Alte analize atrag atentia asupra faptului ca violenta
mediatizata devine nefasta printr-un efect cumulator,
si nu ca efect direct si imediat.
• Astfel, se poate spune ca influenta violentei
“reprezentate” este mai mult un proces insidios,
treptat, cumulativ, ale carui efecte nu sunt direct
vizibile si imediate.
• Influenta acesteia poate fi puternica si chiar
catastrofala asupra celor aflati intr-o stare de
rezistenta psihologica scazuta (inocenti, fragili,
izolati, aflati in dificultate). Efectele pot consta
adeseori in tulburari psihice, nu in mod necesar in
comportamente violente.
• Influenta mass-media se exercita mai ales in
urmatorul context : atunci cind se produce o ruptura
si cind apare o situatie de “instabilitate in relatia
dintre individ si mediul sau”.

• Pe fondul unor situatii multiple de dezintegrare


sociala, de tranzitie si de incertitudine valorica si
normativa, de accentuare a tensiunilor si conflictelor
sociale, de insecuritate, saracie si de asteptari
nerealizate, violenta mediatizata mareste, fara
indoiala, probabilitatea impactului negativ asupra
individului.
• Violenta de la tv nu constituie o cauza unica
a cresterii agresivitatii in societate : ea de
fapt actioneaza in momentele de dereglare a
relatiilor sociale;

• In alti termeni, eliminarea programelor


agresive din mass-media nu va duce la
disparitia comportamentelor agresive din
societate; acest lucru nu inseamna a
subestima posibilitatea stimularii agresivitatii
oamenilor prin programe violente, mai ales in
perioadele de instabilitate si de rupere a
echilibrelor sociale.