Conflictul Internațional.

Războiul arabo-israeilian

Elaborat de: Șoșu Cătălina

FSEAP AI anul 2
 Cuprins
• Conflicte de interese
Dispute teritoriale
Controlul asupra guvernelor
Conflictul economic
• Conflicte de idei
Conflictul etnic
Conflictul religios
Conflictul ideologic

*Conflictul arabo-israelian
 ”Pe unii oameni îi interesează rezultatul războiului
nu cauza”
Seneca
Conflictul poate fi definit ca un diferend în ceea ce privește rezultatele
preferate într-o situație de negociere.
În astfel de negocieri conflicuale, statele dezvoltă capacități care le oferă
puterea de a obține rezultate mai favorabile decât ar obține în alte condiții.
Corect sau nu, rezultatul final al procesului constituie soluționarea respectivului
conflict.
 Conflicte de interese

•Între conflictele internaționale legate de ”bunuri” tagibile, cele referitoare la teritorii au o importanță
specială, datorită naturii teritoriale a statului.
•Conflictele pentru control asupra teritoriului se impart defapt 2 categorii:
Dispute teritoriale 1.dispute pentru a stabili unde se trasează granițele.
2. dispute pentru control asupra unor state întregi

Control asupra •Cele mai multe incercări de control asupra teritoriului nu implica modificarea granițelor. Ele
vizează mai degrabă care guvern va prelua controlul asupra unui stat întreg.
guvernelor •Exemple: Razboaiele civile din Angola, Afganistan, Nicaragua și Ucraina 2004-2005.

•Pe o piață capitalistă globală, toate schimburile economice implică o formă de conflic de interese.
Conflictul •Cu oate acestea, astefel de tranzacții economice conțin, pe langă elementul intereselor conflictale, și
o componentă puternică de câștig economic. Aceste câștiguri reciproce oferă cel mai util factor de
economic influențare în tratativele pe teme economice: statele și companiile participă la tranzacții economice,
deoarece acestea le aduc profit.
 Conflictele de idei

• Dăcă toate conflictele ar fi strict

materiale, ar putea fi mai ușor de
soluționat, însă sunt tipuri de
conflicte în care intră în joc
elemente nonmateriale cum ar fi
ura etnică, fervoarea religioasă sau
ideologia.
Conflictul etnic
Grupurile
etnice

Conflictul etnic este poate cea mai Identitate

importatantă sursă de conflict în numeroasele națională
comună
războiae care au loc în prezent peste tot în
lume.
Grupurile etnice sunt grupuri care
împărtășesc legături ancestrale , de limbă , Etnocentrismul
cultură sau religie și o identitate comună.
Conflictul etnic nu este astfel bazat pe
lucuri tangibile (ce face cineva), ci pe cauze
nonmateriale (ce reprezintă cineva.)
 Conflictul religios
Din moment ce aproape pretutindeni
religia este centrul sistemului de valori al unei
comunități, oamenii ale căror practici
religioase diferă sunt desconsiderați cu
ușurință și tratați ca fiind nedemni sau chiar
inumani.
Diferențele religioase mențin
posibilitatea izbucnirii unui conflict și a
transformării acestuia în unul de proporții mai
mari, deoarece religiile implică valori
esențiale, care sunt considerate adevăr
absolut.
Conflictul ideologic

Ideologiile au o putere ceva

mai mică asupra valorilor esențiale și
adevărului absolut decât religiile,
așadar pun ceva mai puține probleme
pentrul sistemul internațional.
Pentru realiști, diferențele
ideologice dintre state nu au prea
multă importanță întrucât toți
membrii sistemului internațional își
urmăresc interesele naționale în
contextul aleanțelor relativ fluide.
Conflictul arabo-israelian: care sunt noile obstacole din
calea păcii?

Evreii și arabii palestinieini se dispută pentru

acceași mică zonă geografică de 100 de ani,
deoarece pământul respectiv are semnificațiii
religioase însemnate pentru ambele națiuni.

De la crearea Israelului în 1948, conflictul

arabo-israelian s-a intensifica și a atras atenția
intregii lumi.

 Problema centrală e reprezentată de granițele Israeluilui vag definite și de teritoriile ocupate

de Israel – Cisiordania predominant palestiniană care aparținea Iordaniei, Fâșia gaza,
predominant palestiniană care aparținea Egiptului și Înălțimile Golan care aparțineau Siriei.
 Eforturile președimtelui Bill Clinton de a
stabili un acord final a eșuat în iulie 2000 la
summit-ul de la David Camp.

 Cele două părți nu s-au putut înțelege asupra

problemelor majore:
 Ierusalimul- cum să divizeze și să împartă orașul
cu o atât de mare conotație religioasă și istorică;
 Așezările evreiești din Cisiordania și Fâșia
Gaza-care urmau să fie demolate
 Reîntoarcerea refugiaților palestinieni în zonele
mai sus enumerate și în alte părți ale Israelului.
 O altă propunere de pace ”Itinerariul către pace”
al presședintelui G.W. Bush, a fost un plan pe trei
ani cu o serie de pași programați pentru amblele
părți, culminând cu un stat palestinian
independent din 2005.
 Dar refuzul lui Ariel Sharon și al lui Bush de a
negocia cu președintele Yasser Arafat al
Autorităților Naționale Palestiniene ( ANP) și
constituirea de către Israel a unui gard de
securitate pentru a împiedica atentatorii sinucigași
palestinieini a crescut senifificativ ciclul de
violențe.
SUA susține Israelul, iar Putin a propus Moscova
pentru desfașurarea tratativelor de pace

 Cetăţenii americani de origine evreiască reprezintă aproximativ 1,

7%-2, 4% din populaţia SUA (între 5-8 milioane de evrei).
 SUA au fost interesate de menţinerea unei stabilităţi regionale în
Orientul Mijlociu şi pentru a putea ţine sub control preţul mondial
al petrolului.
Pot fi depășite obstacolele în calea păcii?
Argument 1: Perspectiva palestiniană
 Intifadah de astăzi este rezultatul lipsei de speranță, al umilinței și al
furiei palestiniene față de ocupația și militarismul israelian.
 Zidul israelian din Cisiordania
 Abass trebuie sa înfrângă extremiștii palestenieni:
• Hamas
• Jihadul Islamic
 Ca rezultat al construirii „zidului din
Cisiordania”, circulaţia mărfurilor şi a
persoanelor a devenit un coşmar logistic cu
mari costuri de întârziere. Zidul de
securitate israelian are 75 de puncte de
control permanente la care se adaugă încă
150 de puncte de control mobile. În mai
mult de 400 de locuri, drumurille din
Cisiordania sunt blocate de obstacole.
 În ciuda faptului că zidul construit în
Cisiordania a fost declarat ilegal de către
Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga,
prin decizia din iulie 2004, Israelul a refuzat
să se conformeze deciziei, motivând că
astfel se apără împotriva bandelor de
jefuitori palestinieni.
Argumentul 2: Perspectiva israeliană
 Represaliile militare israeliene sunt răspunsuri necesare la intifadah și
terorismul palestinian
 Zidul de securitate este pentru protecția israelienilor și izvoarele
montane care aprovizionează evreii cu apa și se afla pe teriotoriul
Cisiordaniei.
 Natanyahu trebuie să invingă extremiștii israelieni.
 Miscarea teocratic-naționalistă a refuzat să execute ordinile de evacuare a
enclavelor evreiști din Gaza și Cisiordania.
 Concluzie
Statele intră in conlfict unele cu altele și cu actorii nestatali
pentru o diversitate de motive, însă disputele teritotiale se numără
printre cele mai grave pe motiv că statele pun mare preț pe
intergritatea teritorială.
În cazul conflictului israeliano-palestinian cauzele
razboiului sunt multiple. Având ca dispută principală teritoriul de
pe urma caruia decurg și altele cum ar fi: conflictul religios, pentru
resurse (apă și petrol), influență politică în zonă și conflicte
ideologice care sunt mul mai greu de aplanat și care au dus la
crearea organizațiilor radicale în ambele tabere.
Bibliografie
• Hercules Furens “Seneca, în Seneca’s Tragedies,” vol.1 taducere de Frank
Justus Miller, Heinemann, Londra, 1997;
• Paul F. Diehl, “A Road Map to: Territorial Dimentions of Internationals
Conflict,” Vanderbilt, 1999;
• R. Scott Appleby, “The Ambivalence of the Sacred: Religion, Violence ,
and Reconciliation,” Rowman&Littlefield, Lanham, MD,2000;
• https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/istoria-conflictului-
israelo-palestinian
• J.S. Goldstein, J.C. Pevehouse “Relații Internaționale “ Polirom, Iași,
2008.
Vă mulțumesc pentru atenție