WELCOME !

Cursuri de calculatoare – Structura si functionare componente PC - Partea II-a

Reproducerea unor imagini sau slide-uri permise doar in scopuri necomerciale si doar cu specificarea sursei astfel:
INFORM-Centru de management si informatica SRL, Bucuresti. Tel: 0723.561.112, 0749.989.436.
In cazul inserarii unor imagini sau slide-uri din acest material in scopuri necomerciale pe diferite site-uri, este obligatorie specificarea
sursei si inserarea unui link catre www.scolarizare.ro
Va rugam sa adresati eventualele observatii, corectii sau intrebari pe adresa office@scolarizare.ro.
VA multumim si va uram vizionare placuta !
Ver. 3.0 , 2012
ASAMBLARE CALCULATOR

4. Sockets
 Socket 7

Utilizat de Intel Pentium I 75-200 MHz si MMX de la

166 la 233 MHz. . AMD a realizat o varianta numita
Super Socket 7 cu acelasi aspect dar suportand
AGP si o frecventa de clock mai mare. Varianta
AMD a fost utilizata pentru K5 75-200, K6 166-300,
K6-2 266-550, K6-2+, K6-III 400-550 si k6-III plus.
Succesorul sau in strategia Intel a fost Slot 1.
 Slot 1

A fost utilizat de Intel Pentium II (SECC1 si SECC2) 233-450 MHz; Pentium III (SECC2) 450-1133 MHz si
Celeron (SEPP) 233-466 MHZ. A constituit o indepartare de soclul clasic tip ZIF (Zero Insertion Force)
PGA / SPGA (Pin Grid Array). Varianta initi-a s-a numit “tip SECC (Single Edge Contact Cartridge)”
urmata de imbunatatirea SECC2. Este de mentionat ca un processor tip SECC poate fi montat intr-un soclu
SECC2 dar un processor tip SECC2 NU poate fi montat intr-un soclu SECC. Avea 242 contacte si lucra
cu FSB 66,100 si 133.
 Slot A
Acest socket AMD s-a dorit o replica pentru Slot 1 de la Intel, lucrand cu procesoare foarte asemanatoare
ca forma (cartdridge) cu Pentium II. Ingloba totusi multe noutati si elemente de performanta cum este
introducerea protocolului EV6 Bus Protocol de la DEC (baza HyperTransportului de mai tarziu). Desi este
mecanic compatibil cu Slot 1 nu este insa si electric. A fost inlocuit de Socket A / 462.

Suporta:

Athlon Classic 500 MHz -lAthlon 1000 MHz -Core Pluto si Orion
Athlon Classic 700 MHz -Athlon 1000 MHz -Core Thunderbird
 Socket 370

Utilizat de Intel Celeron 300-1400 Mhz, Pentium III

500-1400 MHz si VIA Cyrix3/C3 500-1200 MHz.
Considerat succesorul lui Slot 1. FSB-ul suportat
este 66,100 si 133 MHz. Gama de tensiuni 1.05-2.1
V. Au existat mai multe versiuni constructive, atentie
la specificatiile placii de baza ! Unele placi lucreaza
du--socket 370. Greutatea cooler-ului nu poate
depasi 180 grame !
 Socket 423

Utilizat pentru primele procesoare Intel Pentium 4

cu nucleu Willamette co viteza cuprinsa intre
1.3 -2 GHz.. A avut o viata foarte scurta ( intre
noiembrie 2000 si august 2001). Admite o FSB de
100 Mhz ( datorita Quad Data Rate frecventa re-a
de lucru este de 400 MHz). Modul in care a fost
proiectat a impiedicat depasirea unei viteze de
processor de 2 GHz. O -ta componenta care a
“contribuit” la insucces a fost faptul ca a fost
gandit pentru a lucra cu memorie de tip RDRAM.
Pretul a 512 MB din acest tip de memorie
depasea 200 $.
 Socket 478

A fost introdus de Intel odata cu primul Pentium 4 cu

nucleu Nortwood si utilizat apoi pentru nucleul
Prescott ( 1.6-3.4 GHz) . In continuare a fost utilizat
pentru primele Prescott Celeron D (1.7-3.2 GHz),
Pentium 4 EE (3.2-3.4 GHz) si chiar pentru unele
variante timpurii de Intel Core Duo . FSB-ul ajungea
la frecvente de clock de 100-200 MHz la 400-800
MHz. Socket 478 a fost lansat ca un riv- pentru
socket-ul 462 creat cu mult succes de AMD.
Variantele de inceput -e lui 478 lucrau cu memoria
scumpa RDRAM dar apoi a putut fi utilizata si
memoria DDR SDRAM. Pentru a putea re-iza cu
aceste variante ieftine dar mai putin performante rata
uriasa de 3.2 GB / sec pe care FSB-ul de 800 MHz o
putea sustine, s-a introdus lucrul in modul du--
channel.
A fost inlocuit la inceputul anului 2004 de Socket
775.
 Socket A / 462

Socket 462 a fost cunoscut si cu numele

Socket A. Acest socket a fost utilizat de
procesoarele AMD si anume:
-AMD Athlon 650 MHz- 1.4 GHz
- AMD Athlon XP (1500+ - 3200+)
- AMD Duron 600 MHz – 1.8 GHz
- AMD Sempron 2000+ - 3300+
- AMD Athlon MP (1000 MHz – 3000 +)
-AMD Geode NX (667 MHz – 2200 MHz)
Utilizeaza o frecventa de clock de 100,133,166
sau 200 Mhz care prin dublare duce la o FSB
de 200,266,333 sau 400 MHZ. Greutatea
cooler-ului nu poate depasi 300 grame. A fost
un socket de succes dar in prezent a fost
inlocuit de 754 , 939 si AM2.
 Socket 754

A fost primul socket introdus de AMD pentru

procesoarele pe 64 de biti (AMD64). Suporta:
-AMD Athlon 64 (2800+ - 3700+)
- AMD Sempron (peste 2500+)
- AMD Turion 64 (ML si MT)
AMD a promovat aceasta solutie pentru sistemele mai
ieftine. Fata de ulteriorul si scumpul 939, socket 754
are unele limitari:
- nu permite lucrul du--channel
- maximum 3 DIMM
- viteza hyperTransport mai scazuta
Totusi socket 754 ramane o buna solutie pentru
sistemele ieftine precum si pentru mobile.
 Socket T / 775
Este ultimul socket Intel pentru desktop. Utilizat de:
-Intel Pentium 4 (2.66-3.80 GHZ)
-Intel Celeron D (2.53-3.6 GHz)
-Intel Pentium 4 EE (3.20 – 3.73 GHz )
- Intel Pentium D (2.66 – 3.60 GHz)
- Intel Pentium EE (3.20 – 3.73 GHz)
- Intel Core 2 (1.60 – 2.67 GHz)
- Intel Core 2 Extreme (2.67 – 2.93 GHz)
- Intel Core 2 Quad (2.4 GHz)
-Intel Xeon (1.86 – 2.66 GHZ)
FSB-ul are v-orile de 533, 800, 1066 si 1333.
Ceea ce este nou este faptul ca daca pana la aparitia
lui 775 procesoarele aveau pini si socket-urile gauri,
acum pinii (si implicit riscurile ruperii lor) s-au transferat
pe placa de baza adica in socket ! Deasemenea nou
este si faptul ca procesorul este apasat pe soclu de un
mecanism de incarcare . 775 vine si cu un nou
mecanism de disipare a c-durii inclusiv cu un sistem de
ancorare a radiatorului in 4 puncte de placa de baza.
 Socket 939

Acest socket a fost introdus de AMD in iunie 2004 ca

o solutie de inlocuire pentru 754. Suporta:
- AMD Athlon 64 (3000+ - 4000+)
- AMD Athlon 64 FX
- AMD Athlon 64 X2
- unele Opteron 1xx
- unele Sempron 3x00 (step E3, E6)
A fost proiectat pentru memorie DDR SDRAM, du--
channel. Suporta 3Dnow!, SSE2 si SSE3. Pe un clock
de 200 MHz se ajunge la un FSB tip HyperTransport
de 1000 Mhz. Procesoarele pot fi single sau du--core.
Desi cererea a fost mare, AMD a renuntat la el in 2006
in favoarea lui AM2. Exista o varianta derivata (940)
pentru servere.
 Socket AM2

Este un socket proiectat speci- de AMD pentru

desktop-urile high-end. A fost lansat pe 23 mai 2006
si prezentat drept solutia de inlocuire pentru 754 si
939. Procesoarele proiectate pentru AM2 sunt
incompatibile cu 939. Primul procesor pentru AM2 a
fost single-core Orleans (Athlon 64) urmat de Manila
(Sempron) si de du- –core Windsor (Athlon 64 x2 si
Athlon 64 FX. Cele mai multe procesoare pentru AM2
include SSE3. Se preconizeaza ca AM2 sa fie utilizat
si de viitorul processor Phenom.
Cu un clock de 200 Mhz se ajunge la 1 GHz
Hypertransport. Sunt suportate memoriile DDR2.
Variantele sunt AM2+ cu 2.0 Ghz HyperTransport 3.0
si AM3 (in dezvoltare) cu DDR3 si 2.0 GHz
HyperTransport 3.0 (in loc de 1.0 GHz). AMD a
confirmat ca procesoarele pentru AM3 vor putea fi
utilizate cu AM2, invers insa nu. Acest lucru va
permite upgrade-ul actu-elor placi cu AM2.
Lista socket-uri Intel pentru desktop (I)
Socket 1
486 SX/DX/ OverDrive 16-100 MHz
Socket 2
486 SX/DX/ OverDrive 25-120 MHz
Intel OverDrive 63-83 Mhz
Socket 3
486 SX/DX/ OverDrive 25-120 MHz
Intel OverDrive 63-83 Mhz
Socket 4
Pentium 60-66 MHz
Intel OverDrive 120-133 MHz
Socket 5
Pentium 75 MHz - Pentium 166 MHz
Pentium MMX 166 MHz - Pentium MMX 233 MHz cu adaptor
Socket 6
486 DX4 75-120 MHz (Socket derivat din Socket 3 )
Socket 7
Pentium 75 MHz -Pentium 200 MHz
Pentium MMX 166 MHz - Pentium MMX 233 MHz
Socket 8
Pentium Pro 150 MHz - Pentium Pro 200 MHz
Pentium II OverDrive 300-333 MHz
Lista socket-uri Intel pentru desktop (II)

Slot 1

Pentium Pro 150 MHz - Pentium Pro 200 MHz cu adaptor

Pentium II 233 MHz - Pentium II 300 MHz - Core Klamath
Pentium II 266 MHz -Pentium II 450 MHz - Core Deschutes
Celeron 266 MHz -Celeron 300 MHz - Core Covington
Celeron 300 MHz -Celeron 533 MHz - Core Mendocino
Celeron 500 MHz -Celeron 1100 MHz - Core Coppermine-128 cu adaptor
Pentium III 450 MHz - Pentium III 600 GHz - Core Katmai
Pentium III 533 MHz - Pentium III 1.13 GHz - Core Coppermine

Socket 370

Celeron 300 MHz - Celeron 533 MHz - Core Mendocino

Celeron 500 MHz - Celeron 1.1 GHz - Core Coppermine-128
Celeron 900 MHz - Celeron 1.4 GHz - Core Tu-atin
Pentium III 500 MHz - Pentium III 1.13 GHz - Core Coppermine
Pentium III 1.0 GHz - Pentium III 1.33 GHz - Core Tu-atin
Pentium-S III 700 MHz - Pentium-S III 1.4 GHz - Core Tu-atin
Lista socket-uri Intel pentru desktop (III)

Socket 370

Celeron 300 MHz - Celeron 533 MHz - Core Mendocino

Celeron 500 MHz -Celeron 1.1 GHz - Core Coppermine-128
Celeron 900 MHz - Celeron 1.4 GHz - Core Tu-atin
Pentium III 500 MHz - Pentium III 1.13 GHz - Core Coppermine
Pentium III 1.0 GHz - Pentium III 1.33 GHz - Core Tu-atin
Pentium-S III 700 MHz - Pentium-S III 1.4 GHz - Core Tu-atin

Socket 423

Pentium 4 1.3 GHz - Pentium 4 2.0 GHz - Core Willamette

Pentium 4 1.6 GHz - Pentium 4 ? GHz - Core Northwood cu adaptor
Celeron 1.7 GHz - Celeron ? GHz - Core Willamette cu adaptor

Socket 478

Pentium 4 2 GHz - Pentium 4 2,8 GHz - Core Northwood si Prescott

Celeron 1,7 GHz - Celeron 2,9 GHz - Core Willamette, Northwood si Prescott
Pentium 4 1,3 GHz - Pentium 4 2,8 GHz - Core Willamette, Northwood si Prescott
Pentium 4 EE 3,2 GHz - Pentium 4 EE 3,4 GHz - Core Prestonia si G-latin
Lista socket-uri Intel pentru desktop (IV)

Socket 775 sau LGA775 (Land Grid Array)

Pentium 4 2,6 GHz - Pentium 4 3,8 GHz - Core Prescott

Celeron 2,5 GHz - Celeron 2,9 GHz - Core Prescott
Pentium 4 EE 3,4 GHz - Core G-latin
Pentium D
Intel Core 2 Duo (1.86 GHz - 2.66 GHz) - core Conroe si -lene
Intel Core 2 Extreme (2.66 GHz - 2.93 GHz) - core Conroe
Intel Core 2 Quad (2.4 - 2.66 GHz) - core Kentsfield
Lista socket-uri AMD pentru desktop (I)

(Super) Socket 7

AMD K5 75 MHz - K5 200 MHz

AMD K6 166 MHz - K6 300Mhz
AMD K6-2 266 MHz - K6-II 550 MHz
AMD K6-2 plus 450 MHz - K6-II+ 550 MHz
AMD K6-III 400 MHz - K6-III 550 MHz
AMD K6-III plus 450 MHz - K6-III+ 550 MHz

Slot A

Athlon Classic 500 MHz -lAthlon 1000 MHz -Core Pluto si Orion
Athlon Classic 700 MHz -Athlon 1000 MHz -Core Thunderbird
Lista socket-uri AMD pentru desktop (II)
Socket 462 sau Socket A

Athlon Classic 650 MHz - 1,4 GHz - Core Thunderbird

Duron 600 MHz - Duron 950 MHz - Core Spitfire si Morgan
Duron 900 MHz - Duron 1,8 GHz - Core Applebread
Athlon XP 1500+ -Athlon XP 2100+ - Core Palomino
Athlon XP 1700+ -Athlon XP 2100+ - Core Thoroughbread step A
Athlon XP 1700+ -Athlon XP 2800+ - Core Thoroughbread step B
Athlon XP 2200+ -Athlon XP 2700+ - Core Thorton (un Barton
cu L2 cache diminuata)
Athlon XP 2500+ -Athlon XP 3200+ - Core Barton
Sempron 2200+ - Sempron 3000+ - Core Thoro-B si Barton

Socket 939

Athlon 64 3000+ - Athlon 64 4000+ -Core ClawHammer,

NewCastle, Winchester si Venice
Athlon 64 FX-53 - Athlon 64 FX-60 -Core ClawHammer, San Diego
Athlon 64 X2
unele Opteron 1xx
unele Sempron 3x00 (step E3, E6)
ASAMBLARE CALCULATOR

5. Magistrale
Magistrala ISA
 Magistrala ISA (Industrial Standard Architecture)

Magistrala ISA este arhitectura de magistrala pe 8 biti introdusa o data cu primul IBM PC/XT in 1981 si care
a fost extinsa ulterior la 16 biti in modelul IBM PC/AT in 1984.Aceasta magistrala a stat la baza
calculatorului personal modern si este si astazi intalnita in unele din sistemele de pe piata desi practic nu se
mai produc sau vand placi de extensie compatibile. Versiunea clasica , pe 16 biti, functioneaza la o
frecventa de 8,33 MHz iar un transfer de 16 biti (2 bytes) necesita intre 2 si 8 cicluri de ceas. Rata de
transfer se considera a fi in medie 8,33 MB /sec.

Sloturi PCI

Placa de extensie ISA

Sloturi ISA
 Interfata ATA / IDE
La origine interfata a fost destinata conectarii directe a unui harddisk si controlerului asociat pe magistrala
ISA. Astazi ATA este utilizata si la conectarea unitatilor de CD, DVD, banda magnetica etc.
Deoarece dispozitivele care utilizeaza ATA au controlerul integrat sunt cunoscute si sub numele de
dispozitive IDE (Integrated Drive Electronics). Aceasta este o denumire comerciala, un concept de
marketing, nu un standard cum este ATA. In prezent insa cele doua denumiri se intrepatrund, existand o
larga categorie de utilizatori care utilizeaza notiunea de Interfata IDE.

ISTORIC
ATA/ / IDE a fost introdusa in 1986. Primele unitati IDE erau denumite si HARDCARDS; practic unitatea
de disc si controlerul erau reunite intr-un ansamblu care se introducea intr-un soclu ISA (uzual il bloca
datorita latimii si pe cel alaturat). Cei care au materializat primii aceasta conceptie au fost companiile Plus
Development System si Quantum.
Firma Compaq a fost prima care a introdus un adaptor de magistrala pentru a cupla conectorul AT(ISA) cu
98 de pini de pe placa de baza cu un conector de tip HEADER (tata) de 40 de pini localizat pe harddisk.
Conectorul de 40 de pini asigura toate liniile necesare cuplarii harddiscului deoarece o interfata de disc nu
utiliza mai mult de 40 de pini din magistrala ISA.Prima unitate a fost una una de 5,25'' tip CDC cu un
controller Western Digital. Atunci s-a folosit prima data cablul panglica de 40 de fire si LED-ul frontal
pentru marcarea activitatii.
Prima standardizare a interfetei ATA a avut loc in 1989. Multe segmente au fost lasate deschise pentru
comenzi si functii specifice fiecarui producator. Acesta este si motivul pentru care nu exista programe de
formatare LOW LEVEL care sa mearga perfect cu orice model de harddisc.
Interfata ATA / IDE
 Interfata ATA / IDE

De regula, pe o placa de baza sunt

incluse 2 sloturi IDE. La fiecare slot,
prin intermediul unui cablu panglica
cu 40 sau 80 de fire sunt conectete
1 sau 2 dispozitive IDE.

Slot IDE 0
Cablu 40 fire
(pana la
UDMA Mode
2 (33,3 MB Slot IDE 0
/sec)

Cablu 40 fire
(jos) si 80 de
Cablu 80 fire
fire (sus)
(peste UDMA
Mode 2)
 Interfata ATA / IDE

Cele doua dispozitive IDE ce se pot conecta la un cablu IDE trebuie obligatoriu configurate ca MASTER si
SLAVE cu ajutorul unor jumpere situate in spatele fiecarui dispozitiv. Nu se admit doua MASTERE sau
doua SLAVE-uri pe un cablu. In cazul in care se recurge la o tehnica mai veche si aproape abandonata de
a utilza pozitia CS a jumperelor (Cable Select), ambele dispozitive trebuie setate CS iar cablul de 40 de fire
trebuie sa permita semnalul CS ( uzual, cablurile de pe piata nu transmit acest semnal). Cablul de 80 de
fire il transmite intotdeauna. NU este o eroare in a utiliza cablul de 80 de fire si pentru moduri de
transmisie cu viteze mici (PIO sau UDMA 1). Este o eroare a utiliza cablul de 40 de fire pentru viteze
superioare lui UDMA 2

HARDDISC - partea din spate

Conector IDE 40 pini ptr cablu 40 sau Jumperi POWER

80 fire Master, Slave
sau CS
Interfata ATA / IDE - Programmed I/O - (PIO)

Maximum
PIO Cycle Time
Transfer Rate Defining Standard
Mode (nanoseconds)
(MB/s)
Mode 0 600 3.3 ATA
Mode 1 383 5.2 ATA
Mode 2 240 8.3 ATA
Mode 3 180 11.1 ATA-2
Mode 4 120 16.7 ATA-2
Interfata ATA / IDE - Direct Memory Access (DMA)

Cycle Time Maximum

DMA Mode (nanoseco Transfer Rate Defining Standard
nds) (MB/s)
Single Word
960 2.1 ATA
Mode 0
Single Word
480 4.2 ATA
Mode 1
Single Word
240 8.3 ATA
Mode 2

Cycle Time Maximum

DMA Mode (nanoseco Transfer Rate Defining Standard
nds) (MB/s)
Multiword
480 4.2 ATA
Mode 0
Multiword
150 13.3 ATA-2
Mode 1
Multiword
120 16.7 ATA-2
Mode 2
Interfata ATA / IDE - Ultra DMA (UDMA)

Cycle Time Maximum

Ultra DMA
(nanoseco Transfer Rate Defining Standard
Mode
nds) (MB/s)
Mode 0 240 16.7 ATA/ATAPI-4
Mode 1 160 25.0 ATA/ATAPI-4
Mode 2 120 33.3 ATA/ATAPI-4
Mode 3 90 44.4 ATA/ATAPI-5
Mode 4 60 66.7 ATA/ATAPI-5
Mode 5 40 100.0 ATA/ATAPI-6?
Magistrala SATA
 Magistrala SATA (Serial ATA)
SATA este o magistrala destinata initial transferului de date dintre placa de baza cu logica
aferenta si unitati de memorare externa (HDD, CD, DVD etc). A fost desemnata ca succesoare a
standardului ATA (advanced Technology Attachement). Spre deosebire de ATA care presupune un
transfer paralel pe 16 biti , SATA presupune un transfer serial de tip high-speed. Varianta initiala
lansata in 2003 includea: 1,5 si 3.0 GB /sec; transfer serial; hotplugging; posibilitate atasare
device extern.
Un alt beneficiu SATA il constituie si cablul de legatura , mult mai ingust decat cablul clasic IDE
40 sau 80 fire. Acest lucru permite o racire mai usoara in interiorul calculatorului, transferuri mai
sigure, abilitatea de a inlocui device-uri fara oprirea sistemului. Sunt utilizate doar 4 linii de
semnal plus 3 linii de ground (masa) astfel incat cablul nu are decat 7 fire ! SATA necesita si un
alt conector pentru POWER. Acesta are 15 fire si furnizeaza 3 tensiuni: 3,3 5 si 12V. Conectorul a
fost subiectul a numeroase plangeri privind robustetea redusa (mic, subtire si fragil!).

Conector SATA Slot SATA pe placa de baza Conector POWER SATA

 Magistrala SATA (Serial ATA)

SATA SATA PATA

eSATA FireWire 800 FireWire 400 USB 2.0
300 150 133
Speed
2400 2400 1200 1064 786 393 480 (burst)
(Mbit/s)
5 (USB hubs
4.5 (16 cables 4.5 (16 cables
can be
Max. cable can be can be
2 1 1 0.46 daisy
length (m) daisy chained daisy chained
chained up
up to 72 m) up to 72 m)
to 25 m)
Power Yes (12-25 V, Yes (12-25 V, Yes (5 V, 2.5
No No No No
provided 15 W) 15 W) W)
1 (15
with
Devices per 1 per 1 per
port 2 63 63 127
Channel line line
multiplie
r)
Magistrala AGP
 AGP – Accelerated Graphics Port (I)

AGP este un canal punct-la-punct permitand atasarea unei placi grafice performante la o placa de baza
(mainboard). Nu este un BUS, intrucat nu se poate instala si comunica cu mai mult de un slot AGP pe o
placa de baza. Si datorita acestui lucru, in prezent AGP tinde sa fie inlocuit cu PCIe.

Interfata AGP permite utilizarea memoriei principale la maximum de randament de catre aplicatiile 3D si
aplicatiile exigente din punct de vedere video. AGP a functionat prima data la 66 MHz pe un bus de 32 de
biti. Aceasta solutie s-a numit AGP 1x. Ulterior , a devenit posibila marirea numarului bitilor transmisi pe
ciclu de clock, aparand o multiplicare aparenta a frecventei:

AGP 1x Canal pe 32 de biti operand la 66 MHz, 266 MB/sec (dublu decat rata de transfer
de 133 MB / sec a unui bus PCI functionand la 33 MHz). Tensiune de alimentare: 3,3 V

AGP 2x Canal pe 32 de biti operand la 66 MHz, 533 MB/sec (4 x rata de transfer

de 133 MB / sec a unui bus PCI functionand la 33 MHz). Tensiune de alimentare: 3,3 V

AGP 4x Canal pe 32 de biti operand la 66 MHz, 1066 MB/sec (8 x rata de transfer

de 133 MB / sec a unui bus PCI functionand la 33 MHz). Tensiune de alimentare: 1,5 V

AGP 8x Canal pe 32 de biti operand la 66 MHz, rezultand 2133 MB/sec (16 x rata de transfer
de 133 MB / sec a unui bus PCI functionand la 33 MHz). Tensiune de alimentare core: 0,8 V

Intel a realizat prima versiune de AGP in 1997 cu titlul “AGP specification 1.0” . Aceasta includea 1x si 2x.
Ulterior a aparut “AGP Specification 2.0” pentru 4x si “AGP Specification 3.0” pentru 8x.
 AGP – Accelerated Graphics Port (II)
Slotul standard AGP suporta o inarcare maxima de 42 W. Placile care consuma mai mult trebuie alimentate
fie direct din sursa calculatorului fie dintr-o mufa speciala de pe placa de baza.
Exista trei tipuri de slot-uri AGP: - UNIVERSAL accepta placi alimentate la 3,3 si 1,5 V
- 3,3 V accepta numai placi alimentate la 3,3 V
- 1,5 V accepta numai placi alimentate la 1,5 V

In 1998 a fost lansat AGP Pro, ce includea si un slot prelungit la ambele capete cu contacte suplimentare,
dedicat lucrului cu placi 3D high-end , mari consumatoare de energie (W). Placile obisnuite se puteau insera
intr-un slot AGP Pro, inversa nu mai era valabila.
Un soclu care accepta numai placi alimentate la 3,3 V se mai numeste si soclu
 AGP – Accelerated Graphics Port (III)

Placi grafice AGP 2.0 Placi grafice AGP 3.0

Placa de baza 3,3 V 1,5 V Universal Universal 1,5 V AGP Universal AGP
AGP 3.0 3.0 3.0
AGP 3,3 V 3,3 V 3,3 V 3,3 V
NU NU NU
AGP 1,5 V 1,5 V 1,5 V 1,5 V 1,5 V
NU *
Universal AGP 3,3 V 1,5 V 1,5 V 1,5 V 1,5 V
*
Universal 1,5 V 1,5 V 1,5 V 0,8 V 0,8 V 0,8 V
AGP 3.0 NU
AGP 3.0 0,8 V 0,8 V 0,8 V
NU ** **
Universal AGP 3.0 3,3 V 1,5 V 1,5 V 0,8 V 0,8 V 0,8 V

* si ** placa se poate introduce dar cu probleme , inclusiv posibila defectare

AGP – Tipuri de slot
 1,5 V

3,3 V

Locking mechanism

AGP 2x AGP 4x / 8x AGP Universal

AGP – cheia de protectie a placii

O placa alimentata la 1,5 sau

3,3 V in soclu de 1,5 V DA !

1,5 V

3,3 V

O placa alimentata la 3,3 V in

soclu de 1,5 V NU !

3,3 V
Magistrala PCI
 Magistrala PCI (Peripheral Component Interconnect)

Sistemele cu magistrala PCI au aparut pe piata la mijlocul anului 1993, dar versiunea 1.0 a specificatiei PCI,
elaborata de PCI Special Interest Group condus de Intel, a fost publicata in iunie 1992.
Pe o magistrala PCI datele sunt transferate la 33 MHz in pachete de 32 de biti . Largimea de banda –
bandwith – este in consecinta de
33,33 MHz x 4 bytes = 133 MB /sec
Exista insa si versiuni PCI pe 66 Mhz pe 32 biti (266 MB / sec) sau chiar PCI-X pe 133 MHz si 64 biti ( total
1066 MB / sec !). Magistrala PCI s-a dovedit economica si deosebit de robusta. Abia la aparitia in 2004 a
PCIe a inceput sa decada si este in prezent pe cale de disparitie. Totusi, foarte multe din sistemele existente
pe piata contin inca sloturi PCI deoarece mai exista un lot mare de placi de extensie bazate pe aceasta
specificatie.
PCI utilizeaza o topologie de tip Shared Bus (magistrala partajabila) . Toate dispozitivele PCI (placa de sunte,
de retea etc) sunt atasate la acelasi Bus . Exista un algoritm de Bus Arbitration prin care se decide ce
dispozitiv va prelua controlul asupra Bus-ului si va deveni in consecinta Bus Master, ceea ce inseamna ca va
putea utiliza in exclusivitate magostrala PCI pentru a putea comunica cu CPU sau memoria prin intermediul
chipsetului Southbridge.

Avantajele topologiei de tip Shared Bus sunt: simpla,

ieftina si usor de implementat.

Dezavantajele sunt: performantele se degradeaza

odata cu cresterea numarului de dispozitive atasate,
performanta si functionalitate limitate.
Magistrala PCI (Peripheral Component Interconnect)

Firmware-ul placii de baza examineaza configuratia existenta

la un moment dat si aloca fiecarei placi de extensie pana la 6
zone de spatiu de memorie si un port I/O. Spatiul de adrese
contine si informatii despre posesor (owner). Cand se incarca
sistemul de operare, spatiul furnizeaza toate informatiile
necesare incarcarii driver-elui adecvat si configurarii optime a
acestuia.

5V

Un card PCI prezinta una sau doua crestaturi de ghidare

indicand tensiunea de alimentare. O crestatura mai aproape
de conectorul extern indica 3,3 V iar in partea opusa 5 V.
 Magistrala PCI (Peripheral Component Interconnect)

Sloturile pe 64 de biti , utilizate in

general la servere, sunt mai lungi,
pentru a permite traficul pe cei 32
biti suplimentari , materializati in
contacte suplimentare in slot.
Placile dedicate slot-urilor PCI se
alimenteaza la 5 V in
calculatoarele desktop si 3,3 V in
mobile.

Sloturi PCI pe 32 biti

Magistrala PCIe
 Magistrala PCIe (PCI Express)

Forma preliminara pentru specficatiile unei noi magistrale de mare viteza , sub numele de cod 3GIO, a fost
elaborata in anul 2001 de un grup de companii condus de Intel si numit Araphoe Work Group. In anul 2002
grupul PCI Special Interest Group a preluat specificatiile si pe baza lor a realizat modelul PCI Express (PCIe).
Sigla initiala 3GIO dorea sa semnifice faptul ca noua magistrala reprezenta generatia a 3-a de magistrale
dupa ISA si PCI. Fiecare din cele doua magistrale anterioare fusese proiectata pentru o viata utila de 10-15
ani si asa s-a si intamplat. Noua magistrala trebuia in consecinta sa dureze pana in aproximativ 2015,
destinata fiind sa devina arhitectura predominanta de magistrala pentru PC. Principalele caracteristici avute in
vedere sunt:
-Compatibilitate cu driverele PCI existente
-Conexiuni fizice pe cupru,optice sau alte medii
-Capacitate maxima de transfer pentru fiecare pin
-Scheme de temporizare inglobate
- Largimea de banda direct crescatoare odata cu frecventa si numarul de cai de date a magistralei
- Ideala pentru fluxurile video (intarzieri reduse)
- Posibilitatea de instalare si schimbare a placilor in timpul functionarii
- Posibilitatea de gestionare a consumului de energie
 Magistrala PCIe (PCI Express)

Cea mai dramatica si evidenta

imbunatatire adusa vechii magistrale PCI
este trecerea de la conceptul de
SHARED BUS la cel de POINT-TO-
POINT BUS.

PCI PCIe
Magistrala PCIe (PCI Express)

Fiecare dispozitiv are acces exclusiv la SWITCH, cu alte

cuvinte are propriul sau bus. La fel ca un router, SWITCH-
ul stabileste conexiuni point-to-point intre doua
dispozitive. Astfel, CPU poate sa apeleze orice dispozitiv
legat la magistrala si sa initieze propria linie de
comunicatie privata via SWITCH.Orice conexiune intre
doua dispozitive implicate in trafic se numeste LINK. Orice
LINK poate sa fie compus din una sau mai multe LANE-uri
(benzi). Magistrala PCIe utilizeaza o schema de codare
de la 8 la 10 biti conceputa de IBM. Frecventa initiala este
de 2,5 GHz dar specificatiile ulterioare o vor putea urca la
10 GHZ, aceasta fiind viteza maxima permisa de
conexiunile pe cupru. Un dispozitiv tip PCIe trebuie sa
aiba un numar corespunzator de lane-uri inclus deci si un
numar corespunzator de contacte electrice pe conector.
O placa PCIe va putea fi montata intr-un slot PCIe care
fizic o accepta (de ex placa 1x intr-un slot x16).
Deasemenea, un slot care accepta placi x16 poate fi dotat
fizic cu mai putine contacte ( ex x1 sau x8). In acest caz
transferurile vor fi facute dupa cantitatea de lane-uri
suportate de contacte.
 Magistrala PCIe (PCI Express) - Slots

4 x lanes, max 1 GB / sec

16 x lanes, max 4 GB /sec

1 x lanes , max 250 MB /sec

16 x lanes, max 4 GB /sec

1 x lanes permite transmiterea

unui byte (8 biti ) in ambele
directii in acelasi timp. Datele
sunt transmise deci full-duplex,
pe doua perechi de fire (SEND si
RECEIVE) in mod SERIAL

In acest caz, o configuratie cu largime mare de banda , de 8 lanes, permite transmisia simultana a 8 biti
in fiecare directie (bitii nr 0 din fiecare lane odata, apoi bitii nr 1 odata, apoi bitii nr 2 odata, etc) ceea ce
inseamna circa 2 GB /sec utilizand doar 40 de bini (32 pentru date si 8 pentru control)
Magistrala PCIe (PCI Express)
Magistrala USB
 Magistrala USB (Universal Serial Bus)

USB - Bus-ul serial universal (Universal serial bus) este un ansamblu de magistrala si tip de
conector utilizat pentru transmiterea de date. USB este folosit în general pentru conectarea
unor periferice la un calculator sau pentru interconectarea a două dispozitive electronice.

Magistrala USB reprezinta solutia oferită comunicaţiilor seriale de noua generaţie de

calculatoare PC. Este o interfata serială rapida, bidirecţionala, ieftina şi usor de folosit. USB a
fost creata ca un standard industrial, o extensie a arhitecturii PC orientatăaspre armonizarea
cu standardele de comunicatie din telefonie, ceea ce este numit CTI (Computer Telephony
Integration). Acest aspect este considerat fundamental din punct de vedere al aplicatiilor
generatiei urmatoare.

Avantajele acestei solutii faţă de interfata serială RS-232 transformata sunt:

- rata de transfer - poate atinge 12 Mbps faţă de 115 000 bps;
- conectează pâna la 127 de dispozitive la PC, (ceea ce înseamnă că opereaza ca o
magistrala) faţă de numai 2 dispozitive;
- usor de utilizat de către utilizatorul final (end user) -adaugarea / eliminarea de dispozitive
in din sistem este foarte comoda;
- are un protocol flexibil;
- este o solutie ieftină de interconectare.
 Magistrala USB (Universal Serial Bus)

USB este o magistrala pe cablu care permite schimbul de

date intre un calculator gazda şi o gama larga de periferice
accesibile simultan. Magistrala permite ca perifericul să fie
atasat, configurat, folosit şi deconectat în timp ce gazda şi
celelalte periferice operează. USB a fost proiectata în primul
rand pentru utilizatorii care nu doresc să intre în detalii de
instalare hardware, astfel sistemul complicat de cablare a fost
Slot-uri USB 1,2 înlocuit cu un control software. Toate problemele presupuse
amplasate de regula de interconectarea mai multor dispozitive cu performante şi
pe placa de baza. rate de transfer diferite sunt tratate prin software. Magistrala
USB defineste trei categorii de dispozitive fizice:
Mufa USB
- gazda USB (USB Host)
- funcţii USB (USB function)
- distribuitoare USB (USB Hub)

Acestea sunt interconectate într-o topologie specifică de tip

stea multiplă.
ASAMBLARE CALCULATOR

6. Memoria interna
 FPM (Fast Page Mode)

EDO (Extended Data Out)

SDR (Single Data
BEDO ( Burst EDO) Rate)
DRAM
(Dynamic RAM)
DDR (Double Data
Volatila - RAM SDRAM ( Synchronous Rate)
( Random Access Dynamic RAM )
DDR2 (Double Data
Memory )
Rate two)
SRAM
(Static RAM) DDR3 (Double Data
Rate three)

Memorie PROM (Progammable ROM) RDR / Rambus

EAROM (Electrically Alterable ROM)

Non-volatila - ROM
( Read Only EPROM (Erasable Programmable ROM)
Memory )

EEPROM (Electrically Erasable

Progammable ROM)

Flash
Tipuri constructive de memorie

DIP 16-pin (DRAM chip, usual pre-FPRAM)

SIPP (usual FPRAM)

SIMM 30-pin (usual FPRAM)

SIMM 72-pin (asa numita "PS/2 SIMM", usual EDO RAM)

DIMM 168-pin (SDRAM)

DIMM 184-pin (DDR SDRAM)

 SIMM, DIMM, RIMM

SIMM = Single In-line Memory Module; module de memorie organizate in jurul unui
bus de 32 de biti. Utilizate pana la Pentium I (acesta avea un bus de acces la
memorie de 64 de biti; din aceasta cauza intotdeuna SIMM-urile se montau in
perechi).

DIMM = Dual In-line Memmory Module; module de memorie organizate in jurul unui
bus pe 64 de biti. Utilizate si in prezent sub forma SDRAM (SDR sau DDR).

RIMM = Rambus In-line Memory Module; module de memorie organizate in jurul unui
bus pe 16 sau 32 de biti, produse de corporatia Rambus. Practic, in prezent nu se
mai utilizeaza.
 Memoria tip SDRAM / SDR

SDR are 168 de pini si doua chei de ghidare. SDR are o largime de banda de 64 de biti. Transfera
date pe primul front al semnalului de DATA STROBE. Semnalul DATA STROBE este la aceeasi freventa
cu clock-ul. Astfel, pe un ciclu de clock transfera 1 cuvint. Poate functiona la vitezele de 66, 100 si 133
MHz modulele fiind apelate cu denumirea specificatiilor PC66, PC100 sau PC133.

SDR-66 66 Mhz mem clock 66 MHz I/O bus clock PC66 0,52 GB / sec
SDR-100 100Mhz mem clock 100 MHz I/O bus clock PC100 0,80 GB / sec
SDR-133 133 Mhz mem clock 133 MHz I/O bus clock PC133 1,06 GB / sec

DATA STROBE CLOCK pentru adresare si control

 Memoria tip SDRAM / DDR

DDR are 184 de pini si o singura cheie de ghidare in comparatie cu SDR care are 168 pini si doua
chei de ghidare. Prefetch Buffer are 2 biti. Poate functiona la frecvente mai mici decat cele nominale. Fata
de SDR transfera date pe ambele fronturi ale semnalului de DATA STROBE (double pumped). Semnalul
DATA STROBE este insa la aceeasi freventa cu clock-ul. Astfel, pe un ciclu de clock transfera 2 cuvinte.
Numarul de chipuri pe modul este un multiplu de 8 (non-ECC) sau 9 (ECC). Se diferentiaza urmatoarele
variante:
DDR-200 100 Mhz mem clock 100 MHz I/O bus clock PC-1600 1,60 GB / sec
DDR-266 133 Mhz mem clock 133 MHz I/O bus clock PC-2100 2,13 GB / sec
DDR-333 166 Mhz mem clock 166 MHz I/O bus clock PC-2700 2,66 GB / sec
DDR-400 200 Mhz mem clock 200 MHz I/O bus clock PC-3200 3,20 GB / sec
DATA DATA STROBE CLOCK pentru adresare si control
 Memoria tip SDRAM / DDR2

DDR2 are 240 de pini si o singura cheie de ghidare situata diferit in comparatie cu DDR care are doar
184 pini. Prefetch Buffer are 4 biti. Fata de SDR transfera date pe ambele fronturi ale semnalului de DATA
STROBE (double pumped). Semnalul DATA STROBE este la o frecventa de 2x clock . Pe un ciclu de
memorie pot fi transferate 4 cuvinte . Astfel, fara a creste performantele celulelor de memorie, DDR2 poate
sa opereze de doua ori mai repede decat viteza de bus a DDR. Se diferentiaza urmatoarele variante:
DDR2-400 200 Mhz mem clock 100 MHz I/O bus clock PC-3200 3,20 GB / sec
DDR2-533 266 Mhz mem clock 133 MHz I/O bus clock PC-4200 4,26 GB / sec
DDR2-667 333 Mhz mem clock 166 MHz I/O bus clock PC-5300 5,33 GB / sec
DDR2-800 400 Mhz mem clock 200 MHz I/O bus clock PC-6400 6,40 GB / sec
DDR2-1066 533 Mhz mem clock 266 MHz I/O bus clock PC-8500 8,50 GB / sec
DATA DATA STROBE CLOCK pentru adresare si control
 Memoria tip SDRAM / DDR3

DDR3 are tot 240 de pini ca DDR2 dar cu o alta cheie (notch) de ghidare Cu o tensiune de alimentare de
1,5 V, comparativ cu 1,8 V(DDR2) si 2,5 V (DDR) aceasta memorie consuma cu 18 % mai putina energie.
Prefetch Buffer are 8 biti.Fata de SDR transfera date pe ambele fronturi ale semnalului de DATA STROBE
(double pumped). Semnalul DATA STROBE este la o frecventa de 4x clock. Astfel pe un ciclu de memorie
pot fi transferate 8 cuvinte Poate functiona cu o frecventa efectiva de clock de 800-1600 MHz (utilizand
ambele fronturi ale impulsurilor date de un I/O bus clock de 400-800 MHz).. Se diferentiaza urmatoarele
variante:
DDR3/800 400 Mhz mem clock 100 MHz I/O bus clock PC3-6400 6,40 GB / sec
DDR3/1066 533 Mhz mem clock 133 MHz I/O bus clock PC3-8500 8,53 GB / sec
DDR3/1333 667 Mhz mem clock 166 MHz I/O bus clock PC3-10600 10,67 GB / sec
DDR3/1600 800 Mhz mem clock 200 MHz I/O bus clock PC3-12800 12,80 GB / sec
DATA DATA STROBE CLOCK pentru adresare si control
 Memoria tip Direct Rambus DRAM / DRDRAM / RDRAM /
RDR

Memorie de tip RDRAM (RIMM) cu radiator Rambus Continuity RIMM - CRIMM

Primele placi de baza echipate cu memorii produse de firma Rambus Corp. au aparut in 1999. Suportau
PC-800 RDRAM , operau la 400 MHz si ofereau 1,6 GB / sec pe un bus de 16 biti. Modulele de memorie
(RIMM) aveau 184 de pini. Datele erau transferate pe ambele fronturi ale impulsului de clock. La vreamea
respectiva, memoria RDRAM era semnificativ mai rapida decat SDRAM tip PC-133 carea oferea doar
1,06 GB pe un bus de 64 de biti. Totusi, daca se dispunea de o placa de baza de tip dual sau quad-
channel si care accepta module de 16 biti RDRAM, RIMM-urile trebuiau inserate in perechi iar locurile
libere se completau cu CRIMM-uri. In cazul modulelor de 32 biti acestea se puteau monta si singure. In
prezent, memoria de tip RAMBUS , dupa episodul INTEL (2002) , cand aceasta firma a renuntat la ea in
favoarea dual-channel DDR (4,2 GB / sec si mult mai ieftin), este pe cale de disparitie, cel putin pentru
PC-uri. Mai este inca utilizata la unele placi grafice si console de jocuri, fiind preferata datorita bus-ului pe
16 sau 32 de biti. Lovitura de gratie a venit dupa 2002, cand s-a demonstrat ca un single-channel DDR400
lucrand cu chipset-ul SiS648 poate oferi aproape aceeasi performanta ca 1066 MHz RDRAM lucrand cu
Intel 850E. In prezent procentul de piata al RDRAM este nesemnificativ.
BYE, BYE !