PAROHIA ORTODOXĂ BIRDA

ZIUA
INTERNȚIONALĂ A
BIBLIEI
(13 noiembrie 2019)

Cateheza cu tema:
,,Satul biblic. O
incursiune
scripturistică și
fotografică”

 
Expoziție de carte
biblică
,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică”
Introducere

O realitate a viețuirii omenești

pe pământ o constituie
adăpostirea oamenilor în case,
folosirea veșmintelor și
podoabelor precum și
îndeletnicirea cu diverse meserii.
Observarea viețuirii în cadrul
habitatului uman își va propune și
acest demers, adică a dezvelirii
influenței habitatului asupra
comunității ebraice.
 ,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică”
Istoric
• Înainte de venirea evreilor din Caldeea (o
regiune în S Mesopotamiei), Țara Sfântă
era împărțită în 31 de regate cananeice.
Țara a fost împărțită în trei provincii:
Iudea (la S), Samaria (centru) și Galileia
(la N). În cadrul acestor provincii au
existat orașe și sate și s-a putut observa
trecerea de la starea nomadă la cea
sedentară.
• Primele adăposturi au fost peșterile
apoi adăposturi rostuite din ramuri de
copaci și lipite cu pământ. Mai multe
astfel de colibe formau un sat din care
iau naștere cetățile care poartă chiar
numele acestora de Sucot = colibe (,,Cât
despre Iacob, el s-a dus la Sucot și și-a
făcut acolo casă pentru sine, iar pentru
vitele sale a făcut șuri; de aceea a numit el
locul acela cu numele de Sucot” Fac. 33,
17).
,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică”
Cortul • Inventatorul cortului a fost
Iabal, fiul lui Lameh (,,Ada
l-a născut pe Iabal; acesta a
fost tatăl celor ce trăiesc în
corturi, la turme”, Fac. 4,
20). Cortul era construit din
piele de capră neagră, apoi
postavul gros de păr de
capră.
• Modul de construcție: Cortul
se construia înfigând în
pământ 7-9 stâlpi de lemn pe
3 rânduri, cel din mijloc
fiind mai înalt, peste care se
așezau alții orizontal, după
care se lega sfori prinse de
țăruși înfipți în pământ
(,,Lărgește locul cortului tău
și-al pânzelor lui, bate
țărușii, nu te scumpi,
lungește-ți funiile, țărușii și-i
întărește” Isaia 54, 2).
 ,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică”
• Intrând în Țara Sfântă israeliții Primele case
au deprins de la cananei arta
construirii caselor. Ca material
de construcție era folosită piatra
pentru temelie, cărămida uscată
sau arsă pentru ziduri. Rândurile
de cărămidă erau legate cu lut
sau ipsos amestecat cu nisip și
mai rar cu bitum. Pereții interiori
erau tencuiți cu lut sau îmbrăcați
în lemn de cedru și plăci de
fildeș pictate. Edificiile publice
se numeau ,,case de piatră” fiind
ridicate din acest material.
• Lemnul era folosit la ferestre
care erau mari fără geam și
mobilier. Era folosit lemnul de
sicomor, mai rar măslinul, cedrul
și santalul (,,Cărămizile au
căzut, ci veniți, să cioplim pietre
și să tăiem duzi și cedri, și să ne
zidim turnuri!...” Isaia 9, 9).
• În casă în vremea Mântuitorul ca piese de,, mobilier se întâlnea patul care nu
era obligatoriu în fiecare locuință. Exista obiciul dormitului pe jos, pe un
pat sub formă de targă (Matei 9, 2), dar și pe pat fix (,,Și le zicea: <<Se
aduce oare făclia ca să fie pusă sub obroc sau sub pat? Oare nu ca să fie
pusă în sfeșnic?... Marcu 4, 21).Tot în interior se găsea masa care era joasă
susținută de trei picioare fiind de regulă rectangulară (dreptunghiulară).
• Vatra focului, cuptorul era afară în prima fază apoi înăuntru. Vatra era
construită într-o manieră simplă din pietre așezate în cerc. Peste acestea se
așeza oala de gătit, iar focul se aprindea într-un mic bazin din mijlocul
cercului de pietre. Lângă cuptor într-o cameră se păstrau vasele care
conțineau făina, uleiul, vinul, grânele. În fiecare an, evreii practicau uscarea
fructelor (struguri și smochine).
• În interiorul cortului mai apoi al casei se păstrau cele necesare vieții:
râșnița pentru cereale, urciorul de copt pâninea, farfurii de aramă ori lemn,
oale, pahare din aramă, burdufuri și candela. În curte se adăposteau turmele,
păstorii și câinii (Isaia 56, 9-11).
• În curtea casei era adăpostul pentru combustibil precum și diverse
clădiri utilitare: șure de paie, grajduri pentru vite, șoproane pentru lemn,
adăpsturi pentru porumbei și cotețe pentru păsări.
• Așezările umane fie sate fie orașe erau amplasate în apropierea
munților, dealurilor sau văi pentru apărare sau erau fortificate cu ziduri
luând aspect de cetate.
,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică”
Tipuri de așezări (1)

• În provincia Iudeea au fost

indentificate mai multe sate și
orașe. Selectiv vom ilustra
câteva. În partea de sud-est a
Muntelui Măslinilor și la o
distanță de 15 stadii (2.700
m.) de Ierusalim se află satul
Betania (casa săracilor), locul
de baștină al prietenului Lazăr
și a surorilor Marta și Maria,
în casa cărora Mântuitorul a
poposit ori de câte ori a vizitat
Ierusalimul (Ioan 11, 1-11).
Tot aici a avut loc ungerea lui
Iisus (Marcu 14, 3-9). Astăzi
localitatea este tot un sat cu
726 de locuitori.
 ,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică”
Tipuri de așezări (2)

• În apropiere de Betania se afla

satul Betfaghe (casa
smochinelor). Aici și-a trimis
Mântuitorul ucenicii pentru a lua
asina cu mânzul ei, peste care s-a
așezat și a intrat triumfal în
Ierusalim la Duminica Floriilor
(Marcu 11, 1; Matei 21, 1; Luca
19, 29, 37; Zaharia 9, 9).
 ,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică”
Tipuri de așezări (3)

• La sud de orașul Hebron se află

satul Maon în care a stat David în
timpul perigrinărilor sale din
pricina persecuției lui Saul. Tot la
sud de Hebron se afla localitatea
Iuta (,,Maon, Carmel, Zif și Iuta”
Iosua 15, 55). Iuta era o cetate
preoțească și loc de reședință al
părinților Sf. Ioan Botezătorul.
Satul se prezenta ca o cetate
întărită situată pe un deal la 8 km.
de Hebron și 5 km. de Zif.
 ,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică”
Tipuri de așezări (4)
• Spre nord de Ierusalim se află cetatea Mițpa (santinelă). Aici Saul a fost
proclamat rege (I Sam. 10, 17). Satul este locul unde Iacov și Laban au făcut un
legământ și au ridicat o movilă de pietre în semn de mărturie (,,…care însă a fost
numită și Mițpa, adică Veghe, pentru că el a zis: <<Fiindcă ne vom despărți unul
de altul, vegheze Dumnezeu între noi!...>>” Facere 31, 44-49).
• Pe vremea Judecătorilor (de la Iosua până la introducerea regimului monarhic
1050 î. Hr., o perioadă de 400 ani) localitatea s-a bucurat de prosperitate așa cum
ne sugerează mormintele destul de bogate. Găsim semne de prosperitate de
asemenea în rămășițele arhitecturale, poarta masivă, multe puțuri și silozuri, niște
fabrici de coloranți, numeroase rotițe de fusuri, greutăți folosite la războiul de
țesut, prese de vin și de ulei, ceramică, mărgele și pietre semi-prețiose, ace,
brățări și bijuterii metalice. În cea de-a doua perioadă a Epocii fierului, orașul s-a
extins dincolo de zidurile inițiale, dar în sec. V-lea î. Hr. a început să sufere un
declin.
,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică”
Tipuri de așezări (5)

• În centrul Țării Sfinte se află

Samaria unde se află Sichemul
care a fost capitala Regatului
Israel în anul 933 î. Hr. (I Regi
12). Aici se află fântâna lui
Iacov, un puț adânc de 23 m, cu
dimensiuni de 2, 3 m. După
tradiție, patriarhul Iacov este
cel care a săpat cu oamenii lui
această fântână. Aici a avut loc
convorbirea Mântuitorului cu
femeia samarineancă (Ioan 4,
5-42). În vecinătatea localității
se află Muntele Garazim.
 ,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică”
Tipuri de așezări (6)
• Cea mai însemnată așezare a provinciei
Galileii este Nazaretul. Satul a fost
patria dreptului Iosif și al Sfintei
Fecioare Maria (Luca 1, 26). Așezarea
este situată într-o vale înaltă, printre
dealurile calcaroase din extrimitatea cea
mai sudică a lanțului muntos al
Libanului. Clima blândă din vale
produce o vegetație abundentă în flori și
fructe sălbatice.
• Nazaretul era un sat destul de mic (300-
400 de locuitori, majoritatea țărani sau
păstori), aninat pe versantul unui munte,
cu familii dispersate, care adeseori
foloseau ca locuințe cavitățile oferite de
terenul stâncos, cu partea exterioară, în
față, încununată de un acoperiș.
,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică”
Tipuri de așezări (7)

• La poalele Muntelui Tabor, în

spre sud-est se află un sat
modest cu numele Endor aflat
la 6 km S de muntele
Schimbării la Față a Domnului
(Matei 17, 1-9).
• Spre S de Endor se găsește
satul Nain, cetatea în care
Mântuitorul a înviat pe unicul
fiu al unei văduve (Luca 17,
11-17). Satul a supraviețuit
până astăzi purtând același
nume și nu a fost fortificat
niciodată. ,,Poarta” de care face
referire Evanghelia de la Luca
are un termen mai general și
indică locul prin care drumul
care intră în sat.
 ,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică”
Tipuri de așezări (8)

• Într-o vale cu măslini se află

satul Cana Galileii unde
Mântuitorul a săvârșit prima
minune (Ioan 2, 1-11; 4, 46-54).
Aici Mântuitorul a vindecat pe
fiul unui nobil care zăcea bolnav
la Capernaum (Ioan 4, 46-50).
Satul Cana este a lui Natanael
(Ioan 21, 2). Unii au identificat
Cana biblică cu Khirbet, o
localitate în ruine situată la 14
km. N de Nazaret pe care arabii
continuă să o numească ,,Cana
Galileii”.
,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică”
Tipuri de așezări (9)

• Pe malul vestic al
Ghenizaretului se afla
Capernaumul, o cetate
înfloritoare. În casa
soacrei lui Petru a locuit
Mântuitorul după botezul
din Iordan (Matei 4, 13;
9, 1). Localitatea a fost
locuită continuu din sec. I
d. Hr. până în sec. VII d.
Hr. El era satul cel mai
apropiat de Iordan pe
țărmul NV al Mării
Galileii.
 ,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică”
Veșmintele
• Veșmintele erau confecționate de femei (I Regi 2,
19) din pânză albă de bumbac, din stofă de lână,
pânză sau postav din părul animalelor. Materialul
era fie albă, fie colorat (roșu, albastru și negru).
• Bărbații purtau cămașa lungă, cu mâneci
scurte și lungă până la genunchi. Peste ea
încingeau brâul în care țineau banii, pumnanul,
instrumentele de scris. Cămașa simboliza
încrederea, iar brâul puterea. Veșmântul de
deasupra era folosit ca învelitoare de noapte. Pe
cap o fâșie de pânză care lega părul apoi turbanul.
În picioare sandale de lemn sau piele. Mai târziu
bărbații purtau tunica și mantaua.
• Veșmintele femeilor erau mai largi, lungi,
din material fin și cu broderii. De aceea și ele
purtau cămașă, brâul și veșmântul de deasupra. Ca
bărbații, ele purtau turbane împodobite iar în
picioare scandale. Ca veșmânt special era vălul
care acoperea capul și fața până sub ochi care era
folosit în afara gospodăriei, excepție o făceau
sclavele și desfrânatele. La urechi purtau cercei, pe
degete inele și alte podoabe ca verigi, lănțișoare și
brățări.
,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică”
Meseriile

• Ca meserii erau cele din

metalurgia bronzului și
fierului din care erau
făcute topoarele, uneltele
agricole, securi și platoșe.
Alte meserii cunoscute:
cioplirea pietrei,
tâmplăria, țesătoria,
olăritul și vopsitoria.
Comerțul intern și extern
întregea în chip deosebit
economia țării.
 ,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică”
Concluzii
• Ridicarea unei casei este opera lui
Dumnezeu care promite stabilitate casei
lui David (,,Casa lui va fi neclintită,
regatul său va rămâne veșnic înaintea
Mea, iar tronul său în veac va fi întărit”
II Regi 7, 16). Dumnezeu este șeful de
șantier al orașului (satului), iar singurul
paznic de încredere al lucrărilor făcute
de om (Psalm 126, 1). Calitatea unei
noi case depinde de temelia ei (II Cor.
3, 10-17).
• Așezat la umbra unor forme de relief
(munte, deal, vale), întărită cu ziduri de
apărare, orașul și satul reprezenta forma
de locuire în Palestina biblică. În multe
sate au viețuit personajele Vechiului
Testament. S-a născut, a învățat și
tămăduit bolnavii Mântuitorul Hristos.
,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică”
Bibliografie:

1. Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită de Bartolomeu Valeriu

Anania, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2009
2. Maurice Cogagnac, Simbolurile biblice. Lexic teologic, trad. Michaela
Slăvescu, Editura Humanitas, București, 1997
3. Emilian Cornițescu, Dumitru Abrudan, Arheologia biblică, Editura
Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București,
1994
4. Dicționar biblic, Editura Cartea Creștină, Oradea, 1995
5. Armand Puig, Iisus. Un profil biografic, Ediția a II-a, trad Jana Balacciu
Matei, Editura Meronia, București, 2017
6. Mihai Valentin Vladimirescu, Viața de zi cu zi în vremea lui Iisus,
Editura Polirom, Iași, 2013.