Tutankhamon

faraonul legendar al Egiptului

Tutankhamon a fost născut în
anul 1341 î.Hr. și a decedat în 1323
î.Hr. a fost un faraon din dinastia a
18-a, conducătorul Egiptului între
anii 1332 î.Hr. - 1323 î.Hr, urcând
pe tron la 9 ani. El este fiul
faraonului Amenhotep
IV (Akhenaton) și al reginei Kiya,
făcând parte din Noul Regat,
dinastia a 18-a, numită și Epoca de
aur a faraonilor.
La vârsta de 7 ani Tutankhamon a luat-o de
soție pe frumoasa Ankesenamon, sora sa
vitregă. Doi ani mai târziu, fratele său mai
mare, Smenkhkare moare, tronul revenindu-
i lui. A abandonat cultul tatălui său, revenind
la zeii tradiționali. În al doilea an de domnie,
Tutankhamon părăsește Tel al-Amarna,
efemera capitală întemeiată de Akhenaton, și
se instalează la Memfis, aproape de actualul
Cairo. Face din el centrul administrativ și, în
același timp, își schimbă numele din
Tutankhaton, în Tutankhamon, marele zeu al
Egiptului, adorat în temple de la Karnak
până la Teba, capitala religioasă. Demolarea
monumentelor închinate lui Aton începe.
Sanctuarele sunt demontate rând pe rând,
blocurile lor de piatră fiind refolosite în noile
construcții. Tutankhamon pune să se
decoreze unii pereți ai templelor de la
Karnak și Luxor, închinate lui Amon, și să se
ridice numeroase statui ale zeului și ale lui
însuși. Pe plan extern, au avut poate loc două
expediții militare, una în Orientul Apropiat,
cealaltă în Nubia.
 Tutankhamon a murit la vârsta de 19 ani. Se presupune că ar
fi fost ucis printr-o lovitură la cap, dar există mai multe teorii.
Suspectul principal ar fi fost Ay, succesorul său, al cărui motiv
consta în preluarea tronului. O radiografie indică un cheag de sânge
în craniul său. O tomografie a mumiei indică faptul că Tutankhamon
avea coloana strâmbă, ceea ce ar putea însemna că faraonul nu-și
putea mișca capul. Acest fapt ar putea reprezenta cauza care a dus la
moartea fiilor săi. O variantă este aceea că faraonul ar fi fost ucis de
către soția sa deoarece nu putea să aibă copii sănătoși din cauza
stării sale de sănătate.
Pe lângă asta, s-a descoperit că piciorul stâng era fracturat,
iar rotula lipsea, ceea ce poate indica o căzătură. Rana de la picior s-
a cangrenat, provocându-i moartea. Căzătura i-ar fi afectat și cutia
toracică, ceea ce înseamnă că i-a fost scoasă la îmbălsămare. Gaura
de la cap ar fi putut fi produsă la îmbălsămare. Atunci când creierul
i-a fost scos, ar mai fi rămas o cantitate mică în interiorul craniului;
restul creierului a fost scos prin peretele craniului, iar cheagul de
sânge nu e altceva decât o urmă de rășină, de ulei.
Însă unii cercetători cred că fractura s-ar fi produs la îmbălsămare și că teoriile
cum că Tutankhamon ar fi fost lovit în cap sau că a fost otrăvit sunt false. Chiar
dacă a avut coloana strâmbă sau s-a accidentat la piciorul stâng, Tutankhamon ar
fi rezistat, fiind foarte sănătos și viguros, afirmă cercetătorii. Moartea sa rămâne
în mare parte un mister. Recent, grație unui studiu genetic major, efectuat pe mai
mulți membri din familia lui Tutankhamon, cercetătorii au descoperit că acesta
avea anumite malformații la nivelul picioarelor.
În afară de o afecțiune a oaselor picioarelor de care suferea, numită
maladia Kohler II, faraonul Tutankhamon avea picioarele grav deformate, astfel
încât era nevoit să se deplaseze cu ajutorul unui baston.
Celui de-al doilea deget de la piciorul drept al faraonului îi lipsea osul
mijlociu, fiind astfel mai scurt, iar laba piciorului stâng era îndoită înspre interior,
faraonul călcând pe gleznă, nu pe talpă.
Masca mortuară a lui Tutankhamon, acoperită cu aur, arată imaginea
unui faraon care sugerează putere și frumusețe regală, însă în realitate el avea
dinții ieșiți în exterior, o deformație la picior (la talpă) și șolduri feminine. Mai
mult, în loc să fie pasionat de cursele carelor de război, el mergea șchiopătând,
sprijinindu-se mereu într-un baston, în tot timpul domniei sale din secolul al 14-lea
Î.Hr.
 BLESTEMUL LUI TUTANKHAMON
Atunci când Carter și Carnavon au
coborât treptele, Carnavon s-a îngrijorat
de o înțepătură de insectă, iar când a tăiat-
o cu o lamă, înțepătura s-a infectat,
provocându-i o pneumonie, astfel pe 5
aprilie 1923, a decedat. Înainte de asta,
canarul lui a fost mâncat de un șarpe
(simbolul faraonului), chiar în ziua când
mormântul a fost deschis. Apoi, alte zeci de
oameni au murit în următorii 20 de ani.
Unii cred că a fost de vină blestemul.
Foarte multe inscripții spun despre acest
blestem: "cel ce va atinge mormântul
faraonului, va fi răzbunat de leu, crocodil și
de către hipopotam" sau "Moartea îi va
secera pe cei care vor tulbura liniștea
faraonului". Unii cred că moartea lui
Carnavon ar avea legatură cu profanarea
mormântului. Când l-au deschis, ca să
scoată masca de aur, Carter ar fi trebuit
să-i profaneze mumia. Mulți îl acuză pe
Carter, deoarece ar fi distrus toate dovezile
morții sale și ar fi produs acel blestem.