Misterele Egiptului antic

Povestea lui Akhenaten

In jurul anului 1350 I.Hr., In urma unei revelatii, pare-se, faraonul Amenhotep IV si-a
schimbat numele in Akhenaten. Cinci ani mai tarziu, el a construit un nou oras-capitala, la
Amarna, si l-a botezat Akhetaten Slujitorul Soarelui. In plus, odata mutat aici, faraonul a
impus monoteismul, credinta intr-un singur zeu, Aten, realizand astfel cea mai radicala
schimbare religioasa a Antichitatii. Unii specialisti ai religiilor considera ca credinta in Aten
este prima de natura monoteista din istorie.
La un moment dat, in timpul domniei lui Akhenaten, sotia acestuia, Nefertiti, a
disparut. Pana in prezent, nu s-a descoperit nici macar o singura referire la moartea lui
Nefertiti sau la circumstantele in care s-a produs disparitia ei. Unii egiptologi cred ca
regina a revenit si a continuat sa conduca alaturi de sotul ei, luandu-si o noua identitate,
Smenkhkare, o figura bizara, fara nici un trecut, care apare mereu alaturi de faraon in
ultimii ani ai vietii sale. Altii, insa, spun ca Smenkhkare ar fi fost barbat.
Nimeni nu stie exact ce s-a intamplat in Egipt dupa moartea lui Akhenaten,
survenita in 1340 i.Hr. Absolut toti membrii familiei sale au disparut din izvoarele istorice o
data cu decesul faraonului. Puterea politica a revenit la Theba, iar regatul s-a intors la
politeism. In 1330 i.Hr., orasul Akhetaten era complet abandonat. Nici o mumie nu a fost
descoperita aici. Unii cercetatori considera ca mumiile regale ar fi fost, totusi, reingropate
de catre Tutankamon, unul dintre fii lui Akhenaten, in Valea Regilor din Theba, dar daca sa intamplat asa, locatia camerelor funerare a ramas un secret. Tot un secret raman si
motivele pentru care Amenhotep IV a schimbat intreaga religie a Egiptului, impunand
practici ritualice noi si o simbolistica bizara, si a construit un oras cu o arhitectura unica,
pentru a se izola acolo de poporul sau.

Pag. | 1

Cat de vechi este Sfinxul?

Care-i misterul?
Majoritatea egiptologilor cred ca Sfinxul
dateaza din timpul domniei faraonului Menkaure
(2532-2503 i.Hr. cel de-al treilea conducator
ingropat pe platoul de la Gizeh, dupa Khufu si
Khafre) si ca trasaturile faciale ale imensei statui
le-ar reproduce pe ale faraonului. Problema e ca
trunchiul Sfinxului, realizat din calcar, este mult
mai erodat din cauza vremii (cel mai probabil din
pricina precipitatiilor) decat capul sau.

De ce e vremea importanta?

Multi geologi si climatologi sustin faptul ca in Egipt, in timpul Vechiului Regat (26502134 i.Hr.), vremea era asemanatoare cu cea din zilele noastre, prin urmare nu existau
precipatii abundente. In schimb, cu un mileniu inainte, Egiptul ar fi fost destul de des udat
de ploi torentiale, capabile sa erodeze calcarul. Desigur, exista si sceptici care spun ca
Sfinxul este desfigurat din cauza firelor de nisip purtate de vant. Insa majoritatea geologilor
resping aceasta ipoteza.
Mai sunt si alte teorii?
Cei mai entuziasti egiptologi, printre care si geologul Colin Reader, de la
Manchester Ancient Egypt Society din Marea Britanie, cred ca Sfinxul a fost construit pe
platoul de la Gizeh inaintea Marilor Piramide. Mai mult, tocmai Sfinxul ar fi reprezentat
motivul pentru care piramidele ar fi fost ridicate aici.

OK, dar care este adevarul?

Greu de spus! Cel mai probabil, insa, ipoteza lui Reader este adevarata: faraonul
Menkaure a consolidat o structura preexistenta si a schimbat capul Sfinxului.

Pag. | 2

Enigma orasului Kahun

Cu zidurile sale joase, care-l inconjurau
ca un brau, Kahun a fost unul dintre oraselesatelit tipice ale Egiptului antic din Regatul
Mijlociu, construit pentru a delimita casele
oamenilor de rand de palatele nobililor. A fost
intemeiat in jurul anului 1895 i.Hr. si a fost
destinat muncitorilor care lucrau pentru piramida
lui Senwosret (Sesostris) II. Se pare ca oraselul
Kahun era frumos si avea tot ce-i trebuia: spatii
verzi, piete, case mari pentru persoanele mai
instarite, un templu si o necropola.

La 100 de ani de la intemeiere, Kahun a fost brusc abandonat si nimeni de atunci

incolo nu a mai trait in acest oras. Zeci de teorii s-au nascut pentru a elucida misterul, dar
dovezi concrete care sa arate de ce s-a produs ciudatul exod (sau genocid) nu a gasit
nimeni pana in ziua de astazi. Orasul era situat la sud de Fayoum, o intinsa mlastina de
langa Nil. Dupa ce a fost abandonat, nisipul a acoperit incet-incet strazile, apoi cladirile,
pana cand a ingropat (si a conservat astfel) definitiv Kahun-ul sub dune. In 1890 insa,
arheologul William Flinders Petrie a descoperit intamplator placarea de fundatie a
templului din Kahun, in care se aflau mai multe unelte dalti de bronz si ciocane de piatra
, extrem de asemanatoare celor moderne. Placarea de fundatie era o practica obisnuita
in Egiptul Antic: inele, amulete sau figurine de zei erau zidite intr-un strat subtire de calcar
care se turna pe fundatia palatelor si a templelor.
Spiritul templului avea nevoie de intretinere, la fel ca si cladirea inchinata lui, iar
uneltele au fost zidite in temelia de la Kahun pentru ca sufletele muncitorilor sa
munceasca si in viata de apoi. Petrie a sapat in continuare si a scos la lumina o portiune
din orasul abandonat. Arheologul a gasit papirusuri de medicina generala si veterinara,
unelte, vesela, bijuterii, jucarii, masti de ceremonii si bastoane magice. Toate acestea
sugereaza ca orasul a fost abandonat in mare graba, cel mai probabil in timpul noptii. In
mod ciudat, in 1892, Petrie a hotarat sa ingroape Kahun-ul la loc. In prezent, o echipa de
arheologi de la Royal Ontario Museum din Canada a primit aprobarea de a dezgropa, din
nou, orasul. Poate ca, dupa atatea secole, misterul exodului se va elucida. Sau poate ca
nu.

Pag. | 3

Comori stravechi
Placajul Narmer
Pe acest vas placat in arama, care dateaza din
anul 3100 i.Hr., cele mai intalnite hieroglife sunt dracii de
mare in conjunctie cu sulitele. Se pare ca talmacirea
acestei scrieri este Narmer supranumele lui Menes,
legendarul faraon-intemeietor al Egiptului. Vasul mai
arata cum Menes primeste puterea de la spiritele
ancestrale ale neamului egiptean, urmasii lui Horus,
despre care unii au speculat ca ar fi fost extraterestri.

Capul de buzdugan Scorpion

Asemenea vasului Narmer, acest cap de buzdugan,
realizat din piatra, a fost descoperit la Hierakonpolis. Printre
altele, desenele de pe el infatiseaza un rege al carui nume
este indicat de o hieroglifa scorpion. Nicaieri nu s-a gasit
mormantul sau vreo alta referire la Regele-Scorpion, insa
ciudatele inscriptii releva faptul ca acesta ar fi fost un
conducator blestemat, care a domnit inaintea lui Menes.

Corabiile din Abydos

Cele 14 corabii au fost descoperite in urma cu 15 ani, in desertul Abydos, la 15 km
de Nil. Toate sunt la fel: au o lungime de 23 m, o latime de 6 m si sunt vechi de peste
5.000 de ani. Descoperirea lor a bulversat egiptologia, intreaga civilizatie din vremea lui
Menes fiind reevaluata.

Pag. | 4

Piramide
Cate piramide sunt, de fapt, in Egipt? In
Antichitate se pare ca existau peste 300.
Astazi, daca luam in considerare si ruinele,
mai sunt 80. Totusi, nu toate piramidele antice
s-au naruit. Imagini recente din satelit indica
faptul ca in N-E desertului Abydos, la 90 m
adancime, se afla ingropata in nisip o mare
piramida. Si pe platoul Gizeh inca sunt
acoperite de nisip 3 piramide mai mici.

Artefactele din Kahun

Crocodil in miniatura
Obiecte ca acest crocodil din lut (Petrie a gasit patru) indica faptul ca orasul Kahun
era plin de viata. Copiii egipteni aveau jucarii similare celor de tipul bici si titirez (un fel de
turca) din Anglia secolului al XIX-lea si jucau frecvent jocuri de echipa. Astfel invatau
repede ca crocodilii adevarati sunt periculosi.

Mistrie de lemn
In Egiptul Antic, proiectele de constructii majore beneficiau de sprijinul unor uriase
echipe de specialisti: arhitecti, proiectanti, desenatori, zidari. Datorita faptului ca erau
servitori ai faraonului, muncitorii din Kahun duceau o viata confortabila. Nu ar fi avut nici
un motiv sa paraseasca orasul.

Stela

Majoritatea populatiei din Kahun nu era capabila sa scrie sau sa

citeasca. Aceasta scrisoare de dragoste catre o preoteasa de-a
lui Hathor, o inscriptie pe o placa de piatra (stela), a fost
realizata de catre un egiptean cu un statut inalt: preot, arhitect
sau medic.

Pag. | 5

Familia Amarna

Akhenaten
A ajuns la tron datorita mortii misterioase a fratelui sau si
a domnit intre 1352 si 1340 i.Hr. Un barbat cu o fata prelunga,
dar cu un corp efeminat, a fost un mistic si a increditat puterea
politica ministrilor sai, care guvernau tara de la Saqqara.

Nefertiti
Se pare ca a fost o regina cu o
autoritate uriasa si o influenta incredibila
pentru acele vremuri si pentru organizarea
sociala a Egiptului antic. Multi egiptologi
considera astazi ca Nefertiti a avut o putere
egala cu a sotului sau.

Meritaten
Fiica cea mare a lui Akhenaten si Nefertiti, a mostenit
toata puterea mamei sale dupa disparitia acesteia. Cel mai
mare palat din Akhetaten a fost ridicat in cinstea ei si a fost
decorat in intregime cu sculpturi si picturi care o reprezinta.

Pag. | 6

 Tiye
Sotia faraonului Amenhotep III si mama lui Akhenaten, a
jucat un rol decisiv in viata fiului ei, atat inainte, cat si dupa
mutarea capitalei la Akhetaten. Cu siguranta a fost puternica,
fiind prima regina egipteana al carei nume apare pe un act oficial.

Smenkhkare
Controversata sa figura inca naste vii dispute. Unii
spun ca el ar fi fost Nefertiti, care a jucat rolul de co-rege in
anii de pe urma a lui Akhenaten, pentru a domni singura
dupa moartea sa. Altii spun ca a fost fratele lui Tutankamon.

Tutankamon
Si-a petrecut copilaria la Ankhetaten ca Tutankaten,
dar a devenit Tutankamon cand puterea s-a reinstaurat in
fosta capitala si in Egipt a revenit vechea credinta.
Intoarcerea la Theba si politeismul nu au fost insa pe placul
lui.

sursa datelor: http://www.descopera.ro/cultura/928889-misterele-egiptului-antic

Pag. | 7