MISTERUL LUI TUTANKAMON

In 1362, un bieel de opt-noua ani, numit atunci Tutankhaton, urc pe tronul

Egiptului. El motenete un regat zguduit de o reform religioas care a renegat
vechii zei i i-a nlocuit cu un zeu unic, Aton. Sub domnia acestui copil se va
efectua rentoarcerea la credinele tradiionale. Printr-un ciudat capriciu al
destinului, faraonul, devenit cel mai renumit dintre regii Egiptului din momentul
descoperirii mormntului su, n 1922, este unul dintre cei mai puin cunoscui pe
plan istoric.
De-a lungul secolelor au avut loc sute sau poate chiar mii de descoperiri
arheologice, unele spectaculoase, altele mai puin. ns nici o descoperire
arheologic nu se poate compara ctui de puin cu descoperirea fcut de ctre
britanicul Howard Carter si lordul Herbert de Carnarvon, n 1922 n Valea Regilor
de lng Teba, a singurului mormnt al unui faraon care timp de 3.200 de ani a
scpat neprofanat i nejefuit. Acel mormnt este cel al celui mai cunoscut faraon
egiptean din toate timpurile tanarul Tutankhamon.
Tezaurul sau fabulos ne-a oferit mai multe detalii despre viaa egiptenilor . Masca
sa funerar a rmas o emblem a muzeului egiptean din Cairo. Popularitatea sa a
crescut dup ce s-a rspndit mitul blestemului ce ar fi ucis diferite personaliti
care au intrat n contact cu mormntul i i-ar fi atins obiectele faraonului ce
trebuiau s-l nsoeasc n viaa de apoi.

Celebra descoperire a mormntului

E prea putin probabil ca acest tanar faraon ar fi devenit cel mai renumit personaj
al istoriei egiptene daca nu ar fi intervenit sansa. A fost inhumat intr-un mormant
minuscul(numit astazi KV62), sapat in Valea Regilor si amenajat in mare graba,
dar care sa nu fie cel pe care si-l pregatise faraonul. Mormantul a fost acoperit,
pe parcursul inmormantarilor urmatoare, cu sfaramaturile rezultate din
construirea cavourilor.
Angajat n 1907 de bogatul amator de arheologie, Herbert 3th Earl of Carnarvon
(1866-1923), Howard Carter(1873-1939), a efectuat spturi n Valea Regilor.
Dup civa ani de cutri i rezultate puine, in 1922, Carter a avut sansa de a
da peste ascunzatoare. Totul era neatins. Era singurul mormant regal din aceasta
necropola care timp de 3200 a scapat neprofanat si nejefuit. Inventarul funerar,
de o remarcabila bogatie, reprezint o dovada concreta a splendorii curtii regale,
in timpul Imperiului Nou.Aceste comori ne prezinta tabloul unui rege triumfator,
atat in viata, cat si in moarte.
n 5 noiembrie 1922, dup ce a degajat cele dou colibe de piatr de la piciorul
mormntului lui Ramses VI, Carter a descoperit scara care ducea la mormntul lui
Tutankhamon. El a ateptat sosirea lordului Carnarvon, reinut n Anglia, ca s
ptrund n anticamera mortuar.
Pe 22 noiembrie 1922, Carter si Carvarvon vor deschide mormantul faraonului
din Valea Regilor. Doua placute cu numele lui Tutankhamon la intrarea in
mormant indicau apartenenta acestuia.
Dupa deschiderea primei usi, cercetatorii descopera un coridor de sapte metri,
infundat. Abia dupa inalturarea deseurilor si deschiderea acestui coridor, Carter
va putea arunca o privire printr-o a doua usa asupra mormantului neatins al
suveranului. Descoperirea a fost uluitoare, iar bogiile tinuite, neasemuite i
nenumrate.

Erau trei scaune mari din aur, noteaz Carter, prile laterale fiind sculptate,
reprezentnd animale monstruoase, cu trupul deformat intenionat, pentru a-l
folosi ca scaun; capetele, ns, erau realizate cu un realism impresionant.
Aspectul lor era nfricotor, n sine, dar, aa cum le vedeam, ivindu-se din
ntuneric, pe neateptate, aurite i sclipitoare, luminate doar de facla noastr
electric, capetele acestea proiectau pe zid umbre groteti, schimonosite."
Anticamera era nesat cu felurite obiecte, ca:
vase de alabastru, casete delicate, pictate i ncrustate, ciudate racle negre,
una, n special, din care prea c iese un arpe mare auriu, buchete din frunzi
i flori, paturi... Pe stnga, o grmad nedesluit de crucioare rsturnate,
pline cu aur i pietre preioase care scnteiau. iar n spate ieea n eviden un
alt portret al regelui..."
Deschiderea sarcofagului fabulos
Feluritele bogii din celelalte trei ncperi ale mormntului ateptau s fie
descoperite de arheologii notri: anexa, camera funerar, adpostind sarcofagul,
i camera tezaurului propriu-zis. Pe 16 februarie 1923 a deschis oficial intrarea
sigilat i a intrat n camera funerar (chiar dac el, Lordul Carnarvon i fiica sa,
Lady Evelyn Herbert au intrat n camera funerar cu cateva zile inainte). Pentru
deschiderea sarcofagului regal au fost nevoii s mai atepte, pn pe 10
octombrie 1925, dup moartea lordului Carnarvon:
Scripetele care trebuia s ridice capacul sarcofagului era pregtit. Am dat
semnalul operaiunii, scrie Carter, ntr-o tcere cvasireligioas, lespedea grea
de piatr, despicat n dou buci, a crei greutate depea 1250 kilograme,
a fost ridicat de pe sol. Lumina a ptruns n sarcofag. Ceea ce am vzut ne-a
pus pe gnduri, ntr-o oarecare msur am fost dezamgii. Interiorul era
mpodobit cu giulgiuri subiri i fine de in. Capacul sta suspendat la jumtate
nlime. Am desfurat giulgiurile rnd pe rnd i. cum era rndul ultimului, sa auzit deodat un puternic strigt de admiraie: eram uluii, tot interiorul
sarcofagului era plin cu efigia tnrului rege."
Pe 28 octombrie, masca de aur, att de celebr, a fost descoperit pe faa
mumiei, care, din nefericire, era foarte deteriorat. Trsturile blnde, calme erau
ale unui adolescent, plin de noblee i de distincie.
Numrul bijuteriilor care-l acopereau pe rege depea orice nchipuire. Acest
faraon de optsprezece ani era nvelit, n sensul strict al cuvntului, n mai multe
straturi de aur i de pietre preioase.
Aceasta este povestea bogiilor funerare ale tnrului faraon aproape
necunoscut, care nu a domnit dect nou ani, dup perioada nesigur, confuz,
de la Amarna, dar care era descendentul vitejilor ntemeietori ai dinastiei a XVIIIa. ale cror morminte, din Valea Regilor, nu fuseser cruate de setea de ctig a
jefuitorilor, ispitii de valoarea extraordinar a acelor comori.
Tezaurul constituie una dintre minunile artei egiptene si pentru ntocmirea unui
inventar complet al mormntului a necesitat civa ani. n acelasi timp, in urma
morii lordului Carnarvon din cauza unei infecii, a luat natere mitul blestemului
faraonului, muli ziariti n cutare de senzaional corelnd moartea accidental
sau natural a mai multor persoane.
Comorile tanarului faraon constituie o mare atractie turistica a muzeului din
Cairo, in timp ce numele sau si imprejurarile in care a fost descoperit acest
mormant au fost elemente de senzatie larg exploatate, pentru a impresiona

publicul larg interesat de egiptologie. Sarcofagele bagate unul intr-altul, statuile

regelui, bijujteriile de aur, mobilierul magic si mobilierul obisnuit, capele aurite,
alabastrele, faiantele, un inegalabil dosar pentru studiul artelor si riturilor.
Certurile cu privire la drepturile de reproducere, procesul purtat de Carter si de
raposatul Carnarvon impotriva Serviciului de Antichitati al Egiptului, publicatia
amanata, se poate vorbi de blesteme!
Si astazi, turistii se inghesuie sa-i viziteze mormantul, care este destul de mic,
formand in fata lui cozi interminabile.
*

Sfarsitul ereziei amariene

Sfarsitul epocii atoniene este foarte putin cunoscut.O reforma atat de radicala si
care se confrunta cu o opozitie atat de puternica in interiorul tarii avea putine
sanse de reusita. Revolutia religioasa a faraonului-eretic s-a stins dupa cei
saptesprezece ani de domnie ai sai. Akhenaton preconizase un ideal, de care se
lsase condus; el i imaginase viaa mai mult dect o trise, ca pe o realitate vie.
Pierdut n contemplarea zeului su, compunnd, pentru a-l slvi, minunate
imnuri, nlndu-i temple deschise spre soare, el neglijase cu totul meseria lui de
rege. Statul se prbuea, cu ncetul, prad anarhiei crescnde, n timp ce regele
recomanda poporului su iubirea, pacea, frumuseea, bucuria de a-l slvi pe Aton.
Totui, la sfritul vieii, intuise c era necesar s ncredineze afacerile externe
unui om de ndejde, generalul Horemheb, care a i reluat ofensiva n Asia.
Noul cult exclusivist al Discului Solar, sutinut numai cativa ani nu putea sa
invinga credinta in Amon si ceilati zei, fixata de o traditie milenara.Poporul a
ramas ferm in propria credinta;fie ca era vorba de locuitorii din nord sau din
sud, din Delta sau din Valea Nilului, poporul se bazase inca din cele mai vechi
timpuri pe un panteon de zeitati la fel de vechi ca si piramidele. Chiar si
Akhenaton a fost nevoit, in reforma sa, sa pastreze vechile forme ale cultului
funerar si vechile credinte despre lumea de dincolo.
Urmasii faraonului reformator nu au mai reuit s susin reforma acestuia i,
sub presiunea preoimii thebane, cultul zeului Amon i al celorlali zei tradiionali
au fost treptat restabilite.
*
Succesiunea faraonului-eretic este destul de obscura,caci ca si primii regi ai
dinastiei,el nu a lasat decat fiice. Se pare ca la sfarsitul vietii spre sfarsitul
domniei sale, Akhenaton si-a luat ca partener de domnie pe un anume
Smenkhkare, caruia i-o va da in casatorie pe fiica sa mai mare, Meritaton(1364).
Nu se stie cine a fost acest personaj, foarte putin atestat, care este asociat o data
prenumelui Ankh-kheperu-re, iubit de Nefer-Kheperu-re(Akhenaton), iar in alte
parti figureaza, uneori precedeand un nume personal Nefer-nfereu-aton, iubit de
unicul Ra(Akhenaton, din nou)! Aceasta figura fantomatica nu este cunoscuta
decat prin intermediul unor rare mentiuni lapidare si al unui numar de mici
obiecte si piese de mobilier funerar, care-ca atare sau uzurpate-si-au gasit locul
printre bunurile postume ale lui Tutankhamon. In rest, tot ceea ce il priveste pe
acest suveran este inca in dezbatere. Unele monumente ale lui Tutankhamun i-ar
fi putut pastra portretele, dar reliefurile amariene, despre care se crede ca l-ar
reprezenta ca asociat al lui Akhenaton,pot infatisa la fel de bine o regina. Nici un
argument nu ne ingaduie sa afirmam cu certitudine daca a fost coregent sau
numai succesor al regelui eretic.S-a spus chiar ca Smenkhkare era femeie, ba mai
mult, ca era Nefertiti devenita faraon, teza pe care multi egiptologi o considera
hazardata. Fara indoiala ca genealogia sa este discutabila. Succesorul sau,
Tutankhamon, se pare ca i-ar fi fost frate(dupa un diagnostic craniologic).

Deoarece corpul masculin descoperit in fundul mormantului nr.55 din Valea

Regilor ar fi mumia lui Smenkhkare-culcata intr-un sicriu aurit care i-ar fi apartinut
unei regine-pe care profanatorii au cufundat-o in anonimat(numele si chipurile
sunt smulse), inconjurata de un mobilier disparat si incomplet, ale carui elemente
ar fi apartinut reginei mame-Tiy, reginei Kiya si lui Akhenaton-nimic despre
numele lui Smenkhkare! Cu toate ca mai multe autoritati in egiptologie si in
medicina au tras concluzia ca acest mort ar fi mai degraba Akhenaton.
Desi Akhenaton ii daduse noului sau coregent titulatura lui Nefertiti,se pare ca
aceasta, retrasa in palatul de la nord,ar fi continuat sa domneasca in paralel cu
sotul sau.Cauza acestei despartiri ramane necunoscuta. Se considera ca s-a
datorat partial unor divergente religioase, dar si aici opiniile difera. Se pare ca
regina cea frumoas tria acum ntr-un palat situat n nordul capitalei Amarna; ea
era nsoit de tatl ei, neleptul Ay, cu soia lui, Tiy, i de ultimile patru fiice,
dintre care Ankhesepaaton, cstorit cu tnrul prin Tutankhaton. Din aceasta
perioada dateaza reprezentarea barcii regale, in care o vedem pe Nefertiti, care
poarta o fasie de panza in jurul soldurilor si pe cap coroana sa caracteristica,
amenintand cu maciuca pe un dusman din nord al Egiptului, pe care il tine de par.
Nici o alta regina a Egiptului, nici macar Hatepsut, nu a fost reprezentata in
aceasta ipostaza razboinica caracteristica faraonului. Nu se stie ce s-a intamplat
cu Nefertiti dupa moartea sotului ei si nici cand a murit. De asemenea,
mormantul reginei a ramas nelocalizat pana in prezent.
Regele locuia, de preferin, n palatul Maruaton, la sudul oraului Akhenaton;
alturi de el era fiica lui cea mare : Meritaton, de altfel preferata lui, cstorit cu
Smenkhkhare. Regele a dovedit c avea simul realitii, ntruct, fiind contient
de anarhia interioar i exterioar, care cretea necontenit, a ncercat o apropiere
de clerul lui Amon:el si ar fi trimis ca soli la Theba pe ginerele si pe fiica sa.
Totusi nu se stie de ce a murit Akhenaton(1362);pentru un an ii va succede
Smenkhkare, care trebuie sa fi fost inca foarte tanar. Se pare totusi ca acest
Smenkhkare ar fi renuntat la noua credinta, pentru a imbratisa pe cea veche,in
zeul theban Amon-R. O amintire certa din timpul domniei lui ne da, intr-adevar
un indiciu: acest faraon avea un templu funerar la Theba, pe un domeniu al lui
Amon, ceea ce insemana ca revenise la practica pre-atonista fundamentala. Un
preot necunoscut atesta faptul printr-un grafitti pios, in care isi exprima bucuria
de a vedea, cu ochii si cu inima, ca prezenta consolatoare a lui Amon a revenit.
Restaurarea, care va fi efectiva sub Tutankhamon, fusese initiata sub putin
sesizabilul sau predecesor.Dar si acesta moare(circa 1361), tot atat de subit si
misterios ca si regalul sau socru.
Atunci, tronul va fi ocupat de un copil, Tutankhaton(O viata gratioasa este
Aton) (circa 1361-1352). In momentul acestui acest eveniment, care a avut loc
la Memphis, tnrul prin nu are dect nou ani; regena, aadar, i revine lui
Nefertiti, sprijinit de neleptul ei tat, Ay.
*
Tutankhamon, cel care l instaureaz din nou pe Amon
Intransigent n religia ei, credincioas cultului lui Aton, Nefertiti rmne la
Amarna mpreun cu tnrul rege i soia lui. Fiul regal Tutankhatonapare
mentionat, catre sfarsitul domniei lui Akhenaton, pe un fragment de templu
atonian, descoperit la Hermopolis. Discutia privind ascendenta lui s-a mai linistit
putin. Dup egiptologii H. Schlgl i D. B. Redford tatl lui nu era faraon, iar E.
Wente a nclinat spre Amenhotep al III-lea. Aceast din urm ipotez cade; in
acest sens, argumentele ce postuleaza o lunga coregenta a celor doi Amenhotep
sunt prea slabe in fata masei de evidente ce sugereaza contrariul. De asemenea,
inscripia care menioneaz faptul n sine, pe soclul unei statui de leu executat

pentru templul din Soleb, ulterior transferat la Gebel Barkal, nu concord cu

vrsta lui Tutankhamon. Dac avem n vedere c Akhenaton a domnit 17 ani i
faptul c Tutankhamon a ajuns pe tronul Egiptului la vrsta de 9 ani, cifrele
exclud varianta propus . n inscripia menionat, textul tatl lui Amenhotep
foarte probabil apare numai din considerente ideologice, adic este n strns
legtur cu rentoarcerea la cultul zeului Amon. Cel mai plauzibil este s-l
considerm pe Tutankhamon fiul lui Akhenaton.
Probleme exist i cu identificarea mamei. Dup cum a artat P. Clayton, ea nu
poate fi Nefertiti, deaorece regina a fost ntotdeauna nsoit pe reprezentrile
unor reliefuri i stele numai de fiicele ei. Nu poate fi exclus varianta conform
creia Kiya, mult iubita soie a lui Akehnaton, s fi fost mama lui Tutankhamon.
Dup opinia unor egiptologi, Kiya poate fi identificat cu prinesa Tadukhepa, fiica
regelui din Mitanni, Tushratta, ns marea majoritate a specialitilor o consider
de origine indigen.
Imediat dup anul al 11-lea al domniei lui Akhenaton, prinesa Kiya dispare de pe
monumente, ceea ce a condus la ipoteza c ea ar fi murit la naterea lui
Tutankhamon. Mormntul regal de la Amarna, camera alfa, peretele F,
nregistreaz scene de bocete, care ar fi n sprijinul teoriei enunate.
Tanarul cuplu urca pe cel mai vechi tron al lumii foarte devreme, dupa disparitia
lui Smenekhkare. ncoronat dup tradiie la Memphis, lui Tutankhaton i s-au
stabilit numele oficiale. Numele-Horus era: Ka-nakht tut-mesut Taurul cel
puternic, perfect prin natere; numele-nebti: Nefer-hepu segereh-taui, adic
Cel cu legi bune, cel care mpac cele dou ri i n cele din ur-m numeleHorus-de-Aur: Wetjes-khau sehetep-netjeru Cel care ridic coroanele i-i
mulumete pe zei.
Timp de doi ani, Tutankhaton traieste in noua resedinta regala de la Tell elAmarna, fidel cultului lui Aton-dupa cum este infatisat spatele tronului sau, sub
razele Discului Solar. Cultul lui Aton inca domneste la Amarna, dar la Theba si,
fara indoiala, in alte parti, restaurarea ordinii politeiste este asteptata si inceputa.
Datorit faptului c noul faraon era prea tnr s conduc ara ntro epoc de
mari schimbri, destinele regatul se aflau n mna marilor demnitari, n special a
regentul Horemheb i a preotului Ay.
nc pe vremea domniei lui Semenkhare a demarat politica de reconciliere cu
preoii zeului Amon din Karnak. Oficial rentoarcerea la tradiionalul cult al zeului
Amon a avut loc n anul al doilea de domnie al lui Tutankhamon, eveniment
anuat prin intermediul Stelei Restauraiei, document uzurpat ulterior de ctre
Horemheb.
La Teba se organizeaz mari festiviti pentru a celebra, cu mult bucurie, suirea
pe tron a regelui i restabilirea dreptului de a-l preamri pe zeul ancestral Amon.
Preoii i exercit din nou profesiunea n temple i coli, relundu-i privilegiile.
Textul Stelei, ridicata aproape de al treilea piion al templului din Karnak, este
edificator n privina faptelor svrite de ctre tnrul faraon, el fiind considerat
acela care a alungat rul care domnea asupra celor dou ri, iar dreptatea a
fost consolidat. Minciuna s-a transformat ntr-un act de neiertat, iar ara a
redevenit cum era n vremurile strmoeti. Pasajul citat face aluzie la
consecinele reformei religioase a epocii Amarna. Din textul stelei de la Karnak
interesante par i acele fragmente care relateaz despre starea monumentelor
dedicate diferitelor zeiti.
Cnd Majestatea Sa s-a urcat pe tron. templele zeilor i zeielor, de la
Elefanina pn la mlatinile deltei erau n ruin, altarele erau ntr-o stare
jalnic i se degradau tot mai mult, npdite de mrcini, capelele parc nu ar
fi existat vreodat ca loc de cult, iar ncperile lor vaste se prefcuser n spaii
destinate plimbrilor... Dar dup multe zile, Majestatea Mea s-a urcat pe tronul

tatlui su pentru a domni asupra Teritoriilor lui Horus, ara Neagr i ara
Roie aflndu-se sub autoritatea sa.
Evident, aceast stare de lucruri a fost schimbat de ctre Tutankhamon,
reconstruind sanctuarele lor (a zeilor) pentru totdeauna, nzestrndu-le cu
averi.Desigur, tnrul rege a refcut i veniturile templelor marindu-le cu
darnicie domeniile, indoit, intreit si impatrit si inzestrandu-le cu argint, aur, lapislazulli, peruzea, pietre scumpe rare, panzeturi regale, odajdii albe, testaturi
subtiri, ulei de masline, mirodenii... si in sfarsit cu o multime de sclavi si
sclave.De asemenea, el a numit noi preoti din randul reprezentantilor aristocratiei
oraselor, care fusesera centrele de adorare a vechilor zei; inscriptia subliniaza ca
regele a numit preoti dintre copiii reprezentantilor aristocratiei locale, dintre fiii
oamenilor de seama.
Necredinta ruinase statul si natiunea, fiindca zeii parasiti isi intorsesera fata de
la oameni, Tutankhamon restabileste armonia si fericirea. Se revine la discursul
teologico-politic anterior si la relatiile normale stabilite intre lumea terestra si
lumea divina. Amon, care fusese in urma cu douazeci de ani in varful ierarhiei
supranaturale si al institutiilor religioase, isi recapata intaietatea.
Trebuie remarcat faptul c puin nainte de rentoarcerea oficial la cultul zeului
Amon a avut loc i schimbarea numelor, adic de la Tutankhaton la Tutankhamon,
dar i a soiei sale care ia numele Ankhesenamon. El-Amarna este parasita de
catre institutiile centrale.Curtea va frecventa de acum, Theba, Heliopolisul-unde
tanarul rege merge sa vaneze -, si mai ales Memphisul. Preotii si templele si-au
redobandit vechile drepturi.
Aton a disparut de firmamentul egiptean o data cu profetul sau si cu efemerul
oras inaltat in cinstea sa.Atunci cand Tutankhamon a parasit Orizontul lui Aton
pentru a se intoarce la Theba, orasul a fost deposedat de bogatiile sale de catre
cei care plecau. Dupa ce curtea a plecat, orasul s-a ruinat repede. Templele au
fost daramate, iar materialele folosite la Hermopolis si la Assiut, sub domnia lui
Ramses II. Locuintele pustii s-au prabusit si nu au mai fost degradate de ocupatii
ulteriori.Curand dupa aceea a fost abandonat iar nisipurile desertului l-au
acoperit, pana cand va fi dezgropat prin sapaturi efectuate de francezi, germani,
si mai ales de englezi.
Amarna este un martor aproape exhaustiv al habitatului urban dintr-un oras nou.
Multumita exceptionale conservari a acestuia, s-au putut reconstitui planurile
unor spatioase case nobiliare, locuintele unor lucratori la Mormant si ale unor
functionari. Casa sculptorului Djehutimes a oferit o celebra colectie de opere
terminate sau schitate. Scenele si inscriptiile gravate in hipogeele curtenilor din
djebel-ul1 oriental reprezinta principala sursa care ne permite reconstituirea
doctrinei atoniste si ne ofera numeroase imagini animate ale templelor, palatelor
si activitatilor religioase si profane in epoca in care Orizontul lui Aton era
splendida resedinta a faraonului.
Mai mult, statuile divinitii supreme Amon , martelate n perioada Amarna, au
fost restaurate.In anul patru, regele, care isi are resedinta la Memphis, ordona
refacerea idolilor si a barcii divine, reconstituirea personalului sacerdotal, ca si a
averilor tuturor templelor.
La Karnak, este inceputa o impresionanta colonada i ridicarea unei capele
numite Cetatea lui Nebkheperu -Re la Karnak n incinta marelui templu; sunt
sculptate statui frumoase care, conform obiceiului il reprezinta pe regele zeilor cu
trasaturile suveranului.Un castel de milioane de ani-inca nelocalizat, este
ridicat la Theba pe malul stang.
1 Djebel/gebel(ar.)-munte(in Africa de Nord).

Tutankhamon a ordonat decorarea colonadei procesiunilor de la templul din Luxor

Dei Tutankhamon a fcut tot posibilul pentru tergerea urmelor reformei
amarniene, totui el a fost exclus din listele regale ulterioare. Cele de la Abydos i
Karnak nu l-au inclus, socotindu-l un faraon eretic.Prin urmare, dup domnia lui
Amenhotep al III-lea urma cea a lui Horemheb.
Dac avem n vedere politica extern a faraonului, din cauza faptului c
suveranul era prea tnr, nu credem c ar fi ntreprins expediii n Levant sau
chiar n sudul teritoriului, mpotriva nubienilor. Desigur, n conformitate cu
tradiia, anumite obiecte ale faraonului, ulterior depozitate n mormntul su, ne
prezint un conductor viguros i energic.Demn de amintit n acest sens este
ldia pictat a lui Tutankhamon. Scenele l nfieaz la vntoare de lei,
antilope, hiene i alte animale ale deertului. Mai mult, Tutankhamon, n propriul
car de lupt, i nimicete pe sirieni i nubieni. Din nou propaganda faraonic
prezint scene rupte de realitatea istoric. Un element demn de remarcat este
faptul c aceste scene vor constitui modele pentru marile scene de lupt din
timpul dinastiei a XIX-a, n special n cazul lui Ramses al II-lea i redarea btliei
de la Qadesh.
Dar mai ales tanarul rege este reprezentat alaturi de tanara sa sotie pe spatarul
jiltului sau, ca si pe portile si pe laturile(formate din foite de aur sculptate in
relief)naosului tezaurului sau, in incantatoare scene intime, tragand cu arcul,
primind de la sotia sa unguente, bijuterii, parfumuri. In aceste scene amarnismul
se contopeste cu clasicismul lui Amenhotep III.
Din cauza conflictelor permanente cu hittiti, puterea generalilor din armata a
crescut constant.
Foarte probabil c asemenea aciuni militare au fost
ntreprinse de Horemheb, atunci comandantul ef al armatei i de ctre Huy,
viceregele Nubiei, aa cum demonstreaz scenele din mormintele nalilor
demnitari amintii. Maya, trezorierul i n acelai timp supraveghetorul
palatului eternitii(adic a cimitirul regal) era un alt nalt funcionar influent de
pe vremea domniei lui Tutankhamon. n 1986, o misiune arheologic englezoolandez a redescoperit mormntul lui Maya i a soiei sale Merit la Saqqara.
Tutankhamon a domnit timp de noua ani si acest ultim urmas al dinastiei a XVIIIa a murit in plina tinerete, in jurul varstei de optsprezece ani, specialitii
neexcluznd nici posibilitatea unui atentat mpotriva lui. Ipoteza pare a fi
confirmat i de analiza craniului care conine urme de leziuni (probata prin
rentgenofotografie). Faraonului adolescent nu i-a fost recunoscuta opera de
restaurare pe care o realizase. Horemheb i-a inlocuit semnatura de pe
monumente cu a sa, iar traditia i-a sters amintirea, asa cum a sters-o pe a lui
Akhenaton si Ay, cu totii personaje-pocaite sau nu-ale aventurii amariene.
Moartea subit a regelui a cauzat dificulti n privina gsirii unui mormnt
adecvat. Se pare c iniial s-a avut n vedere construirea unui alt mormnt dect
cel actual, cunoscut sub sigla WV 23, ulterior utilizat de ctre Ay. Acest mormnt
a fost descoperit nc n 1816, de unul dintre pionierii arheologiei egiptene
Giovanni Belzoni. Cum ns Tutankhamon a decedat nainte de terminarea acestui
mormnt, i s-a ales ca loc de veci un mormnt ocazional, care a fost oarecum
lrgit (KV 62). Faptul c avem de-a face cu un mormnt atipic ne este demonstrat
i de dimensiunile reduse ale locului de veci alctuit din urmtoarele ncperi: un
coridor, urmnd o anticamer, care poseda i o mic anex, apoi camera
mortuar propriu-zis i n cele din urm o mic ncpere pentru tezaur.
Aceste spaii, mai puin coridorul de acces, au fost umplute pn la refuz cu
diferite obiecte funerare i cele ce in de viaa de toate zilele. Mai mult, din
grab, au fost incluse n inventarul sepulturii i piese care nu aparineau lui
Tutankhamon. Unele l nfiau pe Ay, altele pe Kiye sau pe Semenkhare, nsui
vestitul tron al tnrului faraon se pare c nu-i aparinea, dac avem n vedere
trsturile faciale ale lui i ale soiei sale.Unii savani au presupus c tronul n

cauz a fost executat pentru Akhnaton i Kiye. n privina decorrii mormntului

din nou se poate invoca graba n care a fost adaptat pentru a adposti corpul
unui faraon.
Dintre toate ncperile numai pereii camerei mortuare au fost pictate i acestea
destul de sumar. Scenele sunt mrturii ale funeraliilor i trecerii n Lumea de Apoi
a lui Tutankhamon. Peretele estic prezint catafalcul regelui care este dus spre
mormnt. Pe cel sudic, faraonul este ntmpinat n Lumea de Apoi de ctre zeii
Hathor, Isis i Anubis. Peretele vestic nfieaz un pasaj din Cartea Amduat,
iar cei 12 babuini reprezint cele 12 ore ale nopii prin care Tutankhamon trebuia
s treac. Cele mai interesante sunt scenele de pe peretele nordic. La nceputul
ei apare imaginea preotului Ay, care poart deja coroana albastr a Egiptului
(adic a fost recunoscut urmaul lui Tutankhamon). Noul suveran ndeplinete
ritualul Deschiderii Gurii, folosindu-se n acest sens de mumia osiriform a
regelui. Tutankhamon este primit de ctre zeia cerului Nut, care de obicei apare
pe tavanul mormintelor. Ultima scen ni-l prezint pe Tutankhamon mpreun cu
ka -ul su, fiind mbriat, adic primit n Lumea de Apoi, de ctre suveranul
acelui inut, Osiris.
*

Blestemul lui Tutankhamon

Cu expresia Blestemul lui Tutankhamon sau Blestemul Faraonului se indic o

presupus moria (blestem care vine de dincolo de mormnt) care i-a ajuns
nainte de timp i pe neateptate, pe toi aceia care au profanat mormntul i
sarcofagele faraonilor: mai precis pe toi cei care au participat la cutarea i la
descoperirea mormntului lui Tutankhamon. Prima moarte este dealtfel i
singura care ar putea fi pus n legtur cu descoperirea mormntului. Aceasta
este a Lordului Carnavon, care atunci cand impreuna cu Carter a coborat treptele
mormantului,lordul s-a ngrijorat de o neptur de insect, iar cnd a tiat-o cu
o lam, neptura s-a infectat, provocndu-i o pneumonie, astfel pe 5
aprilie 1923-la sase luni dupa descoperire, a decedat. nainte de asta, canarul lui
a fost mncat de un arpe (simbolul faraonului), chiar n ziua cnd mormntul a
fost deschis.
Unii cred c a fost de vin blestemul. Foarte multe inscripii spun despre acest
blestem de ex: "cel ce va atinge mormntul faraonului, va fi rzbunat de
leu, crocodil i de ctre hipopotam" sau "Moartea i va secera pe cei care vor
tulbura linitea faraonului".
Moartea celorlali
Ct de nefondat i de mistificat este teoria Blestemului se poate lesne vedea
din lista reprodus mai sus, list ale crei date merit analizate.
Media de vrst n momentul morii (exclus valoarea minim 0, relativ la
Callender, i valoarea maxim 86, relativ la Hall): peste 63 de ani;
Media de supravieuire dup anul 1922 data descoperirii (exclus valoarea
minim 1 an, relativ la Lordul Carnarvon, i valoarea maxim 47, relativ la
Lindslay Foote Hall): n jur de 22 de ani.
Chiar Lady Evelyn, fiica Lordului Carnarvon, care a participat activ la fazele
iniiale ale descoperirii mormntului, nscut n 1901, va muri n 1980, iar Dr.
D.E. Derry, care a fcut prima necropsie asupra cadavrului lui Tutankhamon, va
muri n 1969, la vrsta de 87 de ani.
Rmnnd tot la datele statistice, merit aduse n discuie i urmtoarele
precizri:
din 26 de persoane prezente la deschiderea mormntului, numai 6 au murit n
decursul urmtorilor 10 ani;

din 22 de persoane prezente la deschiderea sarcofagului numai 2 vor muri n

urmtorii 10 ani; iar din cele 10 persoane prezente la desfarea mumiei nici
una n-a murit n urmtorii 10 ani.
Toate aceste date mrturisesc n mod decisiv c Blestemul lui Tutankhamon nu
este adevarat . Afar de goana dup senzaional specific ziarelor au mai fost
(se pare) dou cauze care au contribuit la rspndirea acestui mit al
Blestemului:
a) puinele tiri care erau cu privire la operaiunile lente de cercetare a
mormntului (necropsia lui Tutankhamon a fost posibil abia n 1925; 3 ani dup
descoperire) i
b) Lordul Carnavon n persoan a acordat exclusivitate numai unui singur ziar
(american), ceea ce facea ca toate celelalte publicaii s fie puse pe tu (ntr-o
perioad cnd informaia prindea aripi, ncet dar sigur). Aceast exclusivitate
voit de Lord a provocat o violent campanie de denigrare a descoperirii: ntradevr, cotidienele prezentau, pe ct posibil, descoperirea diminundu-i
valoarea.
*

Moartea
Tutankhamon a murit la vrsta de nouasprezece ani. Cunotem in primul rand
identitile a catorva mumii ale personalitatilor din aceasta perioada. Una dintre
ele era Tutankhamon nsui, aflat nc n mormntul su din Valea Regilor, iar
celelalte trei erau expuse n Muzeul Egiptean: Amenhotep III i Yuya i Tuyu,
prinii marii regine a lui Amenhotep III, Tiye. Printre mumiile neidentifi cate era
un brbat gsit ntr-un mormnt misterios din Valea Regilor, numit KV55. Dovezile
arheologice i cele scrise sugerau c probabil ar fi vorba de Akhenaton sau de
Smenkhkare. n cutarea mamei i a soiei lui Tutankhamon, ne-am concentrat pe
patru femei neidentificate.
Dou dintre ele, poreclite Doamna n Vrst i Tnra Doamn, fuseser
descoperite n 1898, dezvelite i ntinse neglijent pe podeaua unei camere
laterale din mormntul lui Amenhotep II (KV35), unde fuseser evident ascunse
de preoi la sfritul Regatului Nou, n jurul anului 1000 . Celelalte dou femei
necunoscute proveneau dintr-un mormnt mic (KV21) din Valea Regilor.
Arhitectura acestuia sugereaz c dateaz din a XVIII-a dinastie i ambele mumii
au pumnul stng aezat pe piept, ntr-o postur interpretat n general ca fiind a
unei regine. La sfrit, s-a inceract chiar extragerea ADN-ului fetuilor din
mormntul lui Tutankhamon ansele erau slabe, avnd n vedere condiia foarte
precar a mumiilor. Dar dac s-ar reusi, s-ar putea completa piesele lips ale
mozaicului regal desfurat pe cinci generaii
n anul 1925, mumia lui Tutankahmon fost deschis i analizat de ctre echipa
lui Howard Carter , apoi n 1969 i n 1986 cu raze X, iar n anul 2005, fiind
testat cu scanerul. Radiografiile indic mai multe fracturi, dar se presupune c
acestea au fost produse de ctre echipa lui Carter.
Crima?
La inceput s-a considerat ca faraonul era sntos i nu avea nici o urm de
infecie, ceea ce indic faptul c el nu a murit din cauze naturale. O radiografie a
capului su prezint un cheag de snge n zona cefei, ceea ce ar dovedi
presupusa lovitur la cap.
Dar cine a fost ucigaul?Pe lng principalul suspect pentru moartea lui
Tutankamon ,Ay, care, pentru o buna perioad de timp, s-a crezut cu trie de
ctre istorici c el l-ar fi omort cu siguran pe tnrul faraon, mai exista i ali

suspeci. Printre acetia se numra i generalul Horemheb. Era considerat la acea

vreme urmaul desemnat al regelui, avnd o poziie proeminent n cadrul
nobilimii. Aa c i acesta avea destule motive pentru a-l fi asasinat pe
Tutankamon. Cu toate acestea, Ay rmses n istorie drept posibilul uciga al
faraonului.
Altii considera ca suspectul principal era chiar soia sa, Ankesekhamon. n
apropierea mumiei sale s-au gsit doi fetui mori, probabil fiii si (unul ar fi murit
la natere; cellalt - la cteva zile dup natere).Aceasta varianta sustine ca
faraonul ar fi fost ucis de ctre soia sa deoarece nu putea s aib copii sntoi
din cauza strii sale de sntate.
ns, bazat pe imaginile transmise de-a lungul vremii, aceasta i iubea soul
foarte mult, fapt care face imposibil crima.
Un alt suspect este Maya, un servitor al faraonului. Dar i despre acesta se
presupune n unele teorii c inea la faraon i c este cel care a distrus
documentele care indicau locul mormntului su.
Un alt suspect este generalul Horhemheb. Totui, dac acesta ar fi fost ucigaul,
i-ar fi luat imediat locul pe tron; n plus, acesta era cel care l instruia pe faraon.
ns aceste teorii au fost demontate de ctre o nou investigaie important
fcut de o echip de cercettori i de egiptologi important.
Un accident?
n anul 2005, o echipa de la National Geographic, condus de ctre arheologul
Zahi Hawass , au analizat mumia prin scanere. Cu ajutorul tomografiilor
computerizate au descoperit foarte multe fracturi produse de ctre Carter. Cutia
toracic lipsea, mumia avea o gaur la cap, o glezn de-a sa era nfurat,
posibil datorit unei fracturi, iar un dinte sntos era ieit lateral. O tomografie a
mumiei indic faptul c Tutankhamon avea coloana strmb, ceea ce ar putea
nsemna c faraonul nu-i putea mica capul. Acest fapt ar putea reprezenta
cauza care a dus la moartea fiilor si.
Dar mai ales s-a descoperit c piciorul stng era fracturat, iar rotula lipsea, cea
ce a indicat c faraonul ar fi suferit o cztur, iar rana de la picior s-a cangrenat,
provocndu-i moartea.
Cztura i-ar fi afectat i cutia toracic, ceea ce nseamn c ea fost scoas la
mblsmare. Gaura de la cap ar fi putut fi produs la mblsmare. Atunci cnd
creierul i-a fost scos, ar mai fi rmas o cantitate mic n interiorul craniului; restul
creierului a fost scos prin peretele craniului, iar cheagul de snge nu e altceva
dect o urm de rin, de ulei.
ns unii cercettori cred c fractura s-ar fi produs la mblsmare i c teoriile
cum c Tutankhamon ar fi fost lovit n cap sau c a fost otrvit sunt false. Chiar
dac a avut coloana strmb sau s-a accidentat la piciorul stng, Tutankhamon ar
fi rezistat, fiind foarte sntos i viguros, afirm cercettorii. Chiar si deviaia
coloanei ar fi putut fi provocat la mblsmare.
Ultimele cercetari
Dar unele dintre misterele ce-I nconjoar nu pot fi risipite nici de tomograf.
Recent, graie unui studiu genetic major, efectuat pe mai muli membri din
familia lui Tutankhamon, cercettorii au descoperit c acesta avea anumite
malformaii la nivelul picioarelor.
Masca mortuar a lui Tutankhamon, acoperit cu aur, arat imaginea unui faraon
care sugereaz putere i frumusee regal, ns n realitate el avea dinii ieii n
exterior, o deformaie la picior (la talp) i olduri feminine. n afar de o
afeciune a oaselor picioarelor de care suferea, numit maladia Kohler II, faraonul

Tutankhamon avea picioarele grav deformate, astfel nct n loc s fie pasionat
de cursele carelor de rzboi, el mergea chioptnd, sprijinindu-se mereu ntr-un
baston, n tot timpul domniei sale din secolul al XIV-lea.
Celui de-al doilea deget de la piciorul drept al faraonului i lipsea osul mijlociu,
fiind astfel mai scurt, iar laba piciorului stng era ndoit nspre interior, faraonul
clcnd pe glezn, nu pe talp.
Aceast afeciune a piciorului necesit nclminte special fabricat. Cu ajutorul
unor curelue din piele, piciorul faraonului era meninut n poziia corect, pentru
ca acesta s nu se deplaseze trndu-i piciorul bolnav.
O autopsie virtual realizat asupra rmielor faraonului egiptean
Tutankhamon a artat c prinii si au fost frate i sor i c, din cauza
incestului, el s-a nscut cu o deformaie la picior i avea olduri feminine. De
asemenea, a suferit i de malaria ce i-a slbit sistemul imunitar i de epilepsie.
Nicieri n reprezentrile, de altminteri numeroase, ale familiei regale, nu apare
Tutankhamon. Dac acesta fusese fiul lui Akhenaton i motenitorul su n linie
direct, cu greu poi s-i imaginezi c nu a figurat alturi de printele su, ca
micile prinese. n schimb, se cunoate un frate al lui Tutankhamon. Este vorba
despre brbatul, nc tnr, ngropat ntr-un mormnt din Valea Regilor, la Teba,
amenajat chiar dup episodul amarnian.
Aceast nrudire a fost stabilit prin analize tiinifice. Mumia aparine foarte
probabil regelui Semenkhara, care i-a succedat lui Akhenaton i care a murit
dup doi ani de domnie. Ca rude de parte masculin mai apropiate ale lui
Akhenaton, Semenkhara i Tutankhamon au obinut pe rnd coroana regal.
Aceasta autopsie virtual realizat de oamenii de tiin a fost compus din
analiza a peste 2.000 de scanri computerizate i a fost combinat cu analizele
genetice ale familiei lui Tutankhamon. Albert Zink, cercettor de la un institut din
Italia, este cel care a folosit amprentele genetice i a fcut teste ADN,
descoperind astfel c mama lui Tutankhamon a fost sora lui Akhenaten, care a
fost tatl su. n Egiptul antic, incestul era tolerat, iar oamenii nu tiau c exist
urmri genetice asupra copiilor rezultai din astfel de relaii.Acest fapt a dus la
apariia unor dereglri hormonale n cazul su. De asemenea, este posibil ca
istoria familiei sale s fi dus la moartea lui prematur, n timpul adolescenei.
De asemenea, el dezvoltase boala Kohler, adic moartea oaselor, n timpul
adolescenei, fapt care i-a provocat probabil dureri foarte mari. tim c acest om
a avut 130 de bastoane pe care le folosea i c obinuia sa trag cu arcul atunci
cnd sttea pe un scaun, a declarat Zahi Hawass, secretar general al Consiliului
Suprem de Antichiti din Egipt.
n 2010, cercettorii germani au avansat o nou explicaie posibil pentru
moartea faraonului Tutankhamon, care ar fi putut fi cauzat de o maladie
sangvin congenital. Cercettorii de la Institutul Bernhardt-Nocht (BNI) pentru
maladii tropicale din Hamburg au respins teoria prezentat n luna februarie a
aceluiai an de un grup de egiptologi, coordonat de Zahi Hawass, directorul
Consiliului pentru antichiti egiptene, potrivit creia Tutankhamon ar fi murit din
cauza malariei i a unei maladii osoase. Cercettorii germani sprijin teoria
maladiei drepanocitoz (anemie falciform), frecvent n regiunile afectate de
malarie, n special n Africa.
Mumia faraonului a luat foc?
O alta ipoteza avansata recent si care trebuie amintita este aceea ca mumia
faraonului egiptean Tutankhamon a luat foc n interiorul sarcofagului, ca urmare a
unei ncercri euate de mblsmare, potrivit unui nou documentar realizat de
oamenii de tiin, informeaz dailymail.co.uk.

Dup moartea sa, n 1323 .e.n., Tutankhamon a fost mblsmat rapid i

ngropat, iar cercettorii cred c o reacie chimic cauzat de uleiurile folosite la
mblsmarea faraonului a declanat incendiul.
Un fragment de esut prelevat de la mumia faraonului, al crui mormnt a fost
descoperit n 1922 de arheologul Howard Carter i contele de Carnarvon, a fost
analizat de cercettori, care au confirmat c trupul su a ars n timp ce era nchis
n sarcofag.
Egiptologul Chris Naunton a analizat notele originale ale lui Carter i a efectuat o
autopsie virtual a corpului folosind tehnologii de scanare.
Cercettorul crede c Tutankhamon a murit n urma unei ciocniri cu un car de
lupt n timpul unei btlii. Oamenii de tiin specializai n analizarea
accidentelor auto au creat o simulare computerizat ce sugereaz
c Tutankhamon a fost lovit de un car n timp ce se afla n genunchi, impactul
zdrobindu-i coastele, pelvisul i inima.
"Dei masca mortuar i alte comori sunt foarte cunoscute, o mare parte dintre
dovezi au fost trecute cu vederea", a spus Naunton.
"n ciuda ateniei de care mumia lui Tutankhamon s-a bucurat de-a lungul anilor,
starea sa ciudat a fost trecut cu vederea. Carbonizarea i posibilitatea ca o
mblsmare ratat s duc la arderea spontan a corpului imediat dup ce a
fost nmormntat a fost o descoperire cu adevrat neateptat, o revelaie de
fapt", a mai spus egiptologul.
"Cred c ceea ce arat acest proiect este c, atunci cnd vine vorba despre
materiale vechi, este ntotdeauna ceva de nvat i probabil c va mai fi i n
viitor, dar cu acest studiu am fcut un pas nainte n vederea nelegerii a ceea ce
s-a ntmplat la sfritul vieii lui Tutankhamon", a adugat acesta.
*

Egiptul va avea oare un faraon hitit?

Epilogul povestii pune in lumina marea discrepanta dintre aceasta imagine si
triviala pracitca a puterii. Moartea timpurie a lui Tutankhamon a lasat tronul gol.
Insa, inca de la sfarsitul domniei lui Akhenaton, se pare ca politica externa
egipteana nu mai era condusa de rege, ci de generalul Horemheb,un ambitios
prudent, a carui figura puternica va domina ultima perioada a celei de-a XVIII-a
dinastii, in asteptarea momentului cand va prelua el insusi puterea. Chiar de pe
vremea lui Tutankhamon, Horemheb a reluat lupta in Asia, unde a reusit s
stvileasc ofensiva hittit pe Oronte i sa reprime revoltele din Canaan.
Dupa cum am vazut sub domnia lui Akhenaton situatia interna si externa a
Egiptului s-a inrautatit simtitor.Vorbind cu cuvintele inscriptiei lui Tutankhamon,
daca egiptenii trimiteau[oaste]in Siria-Palestina pentru largirea hotarelor
Egiptului, nu aveau nici un succes. Acum insa nu mai era vorba de largirea si
nici macar de mentinerea vechilor hotare, ci de salvarea ramasitelor posesiunilor
siriano-palestiniene, care trecusera in mainile statului hittitilor din Asia Mica, stat
care, in secolul al XIV-lea, isi contiuna campaniile de cucerire in Siria.
E posibil ca, inca pe de pe timpul lui Tutankhamon, situatia sa se fi imbunatatit
intrucatva in nord. Totusi, totul s-a complicat din nou, dupa moartea tanarului
faraon.
La moartea acestuia, legitimitatea regal revenise vduvei sale, Ankhesenamon,
deoarece nici un prin din familia regal amarnian nu mai era n via. Cel pe
care-l lua n cstorie, devenea, aadar, faraon al Egiptului, n acel moment a
intervenit un episod neobinuit, relatat de cronicile egiptene, confirmat recent de
tbliele cuneiforme descoperite printre ruinele capitalei hitite Hattusas, din
Anatolia.

Tnra regin de 22 ani, neavnd posibilitatea de a se cstori cu un prin

egiptean de snge regal, scrisese regelui hitit Suppiluliumas, cerndu-i n
cstorie unul dintre fiii lui. Mursilis, un alt fiu al regelui, a nscris acest
eveniment pe cteva tblie, din care citm:
Vduva lui Bibhuria (numele pe care hitiii l ddeau lui Tutankhamon), regina
Egiptului, a trimis un sol tatlui meu, cu urmtorul mesaj:
Brbatul meu e mort i eu nu am fii. Se spune c tu ai muli feciori. Dac tu mi
trimii unul dintre fiii ti. el va deveni soul meu, pentru c mi-e sil s m
cstoresc cu unul dintre slujitorii mei.''
Suppiluliumas, mirat, a dorit s se informeze mai mult: i-a trimis marele
ambelan Hattu-Zittish n Egipt.
Regina Egiptului, relateaz n continuare Mursilis: ca rspuns, i-a adresat tatlui
meu cuvintele urmtoare: De ce spui: ei caut s m pcleasc? Dac a
avea un fiu. crezi c a mai scrie unei ri strine, ntr-un fel umilitor pentru mine
i pentru ara mea? Tu nu m crezi i chiar mi-o spui! Cel care a fost soul meu
a murit i eu nu am biei. Ar trebui deci s m cstoresc cu unul dintre slujitorii
mei? Nu am scris nici unei alte ri. i-am scris doar ie. Mi s-a spus c ai muli
feciori. Trimite-mi unul dintre ei i el va fi faraon, suveran al Egiptului."
Regele hitit a ncuviinat pn la urm i i-a ngduit fiului lui, Zannuza, s plece
n Egipt. Dar aceast alian nu era pe placul unui mare numr de nali demnitari
egipteni: n cursul cltoriei, o trup egiptean a surprins escorta hitit i a ucis
pretendentul la tronul Egiptului. Cercertarea moderna in considera implicat in
acest complot pe Ay- care nu era se pare, strain nici de asasinarea lui
Tutnakhmon. Mai ales ca el a profitat de ocazie si s-a casatorit in graba cu tanara
regina vaduva, desi ii era nepoata. Si astfel, Ay i-a urmat lui Tutankhamon la
domnie .
Acest ultim asasinat a provocat insa mania lui uppiliuliuma, care a pornit
asupra Egiptului cu toata puterea hittita,a zdrobit rezistenta armatelor egiptene si
numai o grava epidemie, transmisa de la prizonierii egipteni la ostasii hittiti, ii
impiedica pe acestia sa invadeze Egiptul.
Despre domnia lui Ay se cunosc foarte putine lucruri. Acest vechi demnitar al lui
Akhenaton, vizir si regent atotputernic in timpul domniei lui Tutankhamon; Ay
tutelase, impreuna cu generalul Horemheb guvernarea faraonului, purtand
raspunderea pentru reconcilierea tronului cu clerul zeului suprem Amon. El a
ocupat tronul la o varsta inaintata. Devenit rege Ay a fost un bun credincios al lui
Amon, acelasi Ay care fusese printre primii credinciosi ai lui Aton. Dar domnia lui
Ay a fost de altfel scurta si confuza, ea nu a durat decat patru ani.Politica externa
a fost condusa de catre Horemheb, care, fara indoiala, nu era strain de
inscaunarea lui Ay.
*

Horemheb(1348-1320). Reacie antiamarnian puternic

Ultimul faraon al dinastiei thutmosizilor, Horemheb este adaugat acesteia
datorita lui Manethon si istoricilor moderni.De fapt, el nu datoreaza nimic acestei
dinastii, careia nu-i apartine nici prin sange, nici prin alianta.Sotia sa era
Mutnedjemet-sora fostei regine Nefertiti, insa nu avea nici un drept la coroana,
iar daca Horemheb a fost ales rege, aceasta s-a facut ca urmare un unui oracol al
lui Amon. Un militar si un politician capabil, acesta a devenit favoritul marii

preotimi thebane. In fata lui au fost insa puse sarcinile complicate ale consolidarii
interne a societatii egiptene si restabilirii mari puteri externe a statului egiptean.
Ar fi foarte interesant sa cunoastem mai bine aceasta figura stranie.Horemheb
descindea dintr-o familie de nomarhi-guverantori provinciali din Hut-Nesut
(Alabastropolis)-de langa Amarna. Acest scrib regal a facut o cariera ale carei
prime etape amintesc pe cele parcurse de Amenhotep, fiul lui Hapu( scrib al
recurtilor si antrepenor la carierele de curatit). Curand s-a specializat in cariera
militara.Sef al arcasilor, el a fost numit general in timpul lui Akhenaton cand si-a
luat numele atonian de Paatonemheb. Devenit generalissim si mare majordom,
instalat la Memphis, il descoperim sub Tutankhamon, care il onoreaza cu titlul de
print(erpa), ce fusese purtat de inteleptul ministru al lui Amenhotep III. Acest
titlu, care conferea intaietate fata de viziri, il va distinge, dupa aceea, ca print si
sef al armatei, pe cel destinat de rege sa-i urmeze la tron. In timpul domniei lui
Tutankhamon, Horemheb ocupa inalte demnitati militare, iar in timpul campaniei
din Asia, se afla in fruntea armatelor egiptene.Probabil ca in aceasta epoca
intreaga putere sa afla in mainile sale. Acum se intituleaza cel mai mare dintre
cei mai mari, cel mai puternic dintre cei puternici, mare stapan al poporului...,
ales al regelui, capetenia carmuirii Ambelor Tari, comandant militar al
comandantilor militari ai celor doua tari.In aceasta perioada, influenta sa politica
era destul de insemnata. In aceasta epoca, Horemheb inalta la Theba si
Memphis, frumoasele sale statui ca scrib si isi construieste la Saqqara vastul
monumente funerar, descoperit recent. Printre reliefurile pline de viata, care ii
comemoreaza activitatiile din Nord si din Sud, figureaza prezentarea prazilor si a
captivilor din Siria si Nubia,in fata regelui. Putem considera ca a condus cateva
operatiuni militare avand ca scop consolidarea a ceea ce mai ramasese din
Imperiu.
Acumuland astfel o colosala experienta pe taramul activitatii de stat si militare
sub domnia lui Akhenaton si a succesorilor sai, energicul Horemheb s-a dovedit a
fi cea mai acceptabila figura care aspira la tronul faraonilor, atat pentru noua
aristocratie care s-a ridicat din armata, cat si pentru aristocratia traditionala
provinciala si preotimea egipteana.
La moartea lui Tutankhamon, Horemheb l-a acceptat pe batranul Ay ca suveran,
dar nu erpa Nakhtmin-cu siguranta fiul acestuia din urma-este cel ce i-a urmat la
tron. Ajuns la Theba, unde fusese manat de Horus, erpa Horemheb a fost cel
incoronat de Amon.
Proclamarea lui Horemheb a avut loc intr-o atmosfera solemna si impresionanta:
la Theba, in prezenta unui mare numar de oameni, in timpul sarbatorii sale, Amon
a retinut atentia prin oracolul sau asupra lui Horemheb, prezentandu-l drept
faraon.Noul suveran anunta ca aceasta a fost vointa nemijlocita a zeilor.In
inscriptia sa el scrie ca inima...zeului...a vrut sa inalte pe fiul sau pe tronul sau
etern, de aceea zeul a venit cu bucurie la Theba...cu fiul sau in brate... pentru a-l
aduce la Amon, pentru a-l investi cu rangul de rege....Dar intr-un fel sau altul,
Horemheb trebuia totusi sa legitimeze uzurparea puterii supreme a statului.In
timpul domniei sale, Horemheb cauta mereu sa sublinieze caracterul legal al
autoritatii sale. Horemheb cauta mereu sa sublinieze caracterul legal al autoritatii
sale. Astfel printr-o inscriptie el numeste pe faraonul Thutmosis III parinte al
parintilor sai, iar in al patrulea an de domnie, ca un urmas credincios al marilor
sai prdecesori, el restaureaza mormantul lui Thutmosis IV. Prin aceasta, cauta sa
scoata in evidenjta legatura sa directa cu faraonii dinastiei a XVIII-a.
Dupa ce jucase probabil un rol hotarator in abandonarea, in primii ani de domnie
a lui Tutankhamon a noii capitale de la Tell el-Amarna si a reformei religioase a lui
Akhenaton, Horemheb a dus o politic antiamarnian crncen.A uzurpat
monumentele lui Tutankhamon,de pe care a martelat numele predecesorului
pentru a-l inlocui cu al sau.In sfarsit, el a stabilit ca an de incepere a domniei

sale, anul mortii lui Amenhotep III(1379),nevoind sa recunoasca drept legitimi pe

nici unul dintre eretici, chiar pocaiti. Perioada ereziei atoniene avea sa fie complet
eliminata din istoria Egiptului. Faraonul desfiinteaza cultul lui Aton si, urmarindu-i
adeptii, blesteama memoria lui Ahenaton. Intr-o inscriptie de pe vremea aceea se
spune:
Vai de acel ce se va ridica asupra ta(Amon)! Orasul tau exista, iar cel ce s-a ridicat
asupra ta e doborat!Blestem asupra celui ce va gresi impotriva ta oriunde ar fi...
Soarele aceluia ca nu te-a cunoscut a apus, iar al aceluia care te cunoaste,
straluceste. Altarul aceluia care s-a ridicat asupra ta sta sfaramat in intuneric, iar
tot pamantul straluceste de lumina.

Orasul construit de Akhenaton a fost parasit de locuitori si daramat, iar numele

lui Akhenaton-rege strain natiunii prin fanatismul sau, si al zeului sau Aton au fost
sterse de pe toate monumentele, blestemate si date uitarii vesnice. Acum, in
documente faraonul reformator este numit ereticul sau criminalul de la
Akhetaton.
Dar Horemheb nu-i va atinge scopul. ntr-adevr, astzi, Akhenaton i
Tutankhamon se numr printre suveranii egipteni cei-mai ilutri, primul datorit
oraului su Tell al-Amarna i numeroaselor blocuri de piatr decorate provenind
din templele sale, al doilea datorit mormntului su.
Pe de alta parte,domnia lui Horemheb-o dictatura militara pasnica, a insemnat o
reorganizare progresiva a regatului, caci faraonul a luat asupra sa misiunea de a
reda Egiptului puterea in exterior si belsugul in interior, dupa cum reiese dintr-o
stela de la Karnak care contine asa-numitul decret al lui Horemheb.Restabilind
in toata splendoarea sa templul lui Amon si marile sale proprietati, oferindu-i noi
daruri, cu toate acestea, Horemheb n-a onorat Theba prin prezenta sa. Resedinta
lui permanenta s-a aflat la nord, in vechea capitala Memphis cu cultul ei-al zeului
Ptah.
Pentru intarirea situatie financiare zdruncinate a fost efectuata o reforma fiscala,
care reglementa perceperea impozitelor de la diferite paturi ale populatiei. Mai
mult decat atat, Horemheb de fapt continua, de fapt, politica lui Akhenaton de
promovare in functiile de stat a multor reprezentanti ai paturilor mijlocii, care
completau aristocratia functionareasca. Devenise atat de obisnuit faptul de a se
prezenta drept omn simplu, ridicat la putere si bogatie prin mila regelui, incat
pana si marele demnitar, nobil prin sangele sau, incerca sa-si atribuie o origine
simpla.
Regele face eforturi de a limita atributiile clerului la domeniul religios si de a
restaura administratia si economia Egiptului,care suferisera in urma tulburarilor.
Astfel, regele a dus o lupta energica impotriva samavolniciilor si venalitatii
persoanelor oficiale. Dezinteresul lui Akhenaton fata de problemele guvernarii
favorizase, se pare, coruptia si dezordinea. El isi suprapune numele peste numele
lui Tutankhamon(inclusiv pe stela care proclama restaurarea generala a vechii
ordini si pe efigiile lui Amon, caruia tanarul suveran ii imprumutase chipul sau).
Un mare decret a facut publice masurile luate de el pentru protejarea bunurilor
private si a mijloacelor de transport impotriva jafurilor, precum restructurarea
regiunilor militare si a consliilor administrative din provincii. A inceput, cu toata
energia, marirea templului de la Karnak: pilonul al IX-lea si a X-lea, la sud si
pilonul al II-lea, la vest, pe care il vor decora primii ramessizi. Pentru aceasta
incep sa fie daramate templele atoniste, iar talatatele lor sa fie refolosite.
Horemheb recupereaza si mareste templul funerar al lui Ay. In spatiosul si
frumosul hipogeu al acestuia este ediatata, pentru prima data Cartea Portilor,
elan simbolic al regenerarii soarelui.In mormantul de langa Memphis, imaginilor

sale neregale le-a fost adaugat pe frunte uraeus-ul; aici isi va afla odihna vesnica
sotia sa principala, Mutnedjemet.
Horemheb a sporit randurile clericilor cu agenti alesi din armata. Politica sa pare
ca tinde sa-i elimine pe mostenitorii curtii amariene si sa promoveze noi cadre.
Acest militar il alege ca vizir si succesor anuntat pe un alt militar, Ramses, care ia urmat la tron asociindu-si in scurta vreme, fiul; pe Seti I, alt soldat. Prin
uzurparea operei lui Tutankhamon(caruia ii respecta totusi mormantul), prin
proscrierea postuma a lui Ay si a lui Nakhtmin, cat si prin propriile sale acte,
Horemheb incheie o era si se infatiseaza ca un initiator. Este recunoscut ca atare
de catre dinastia ramessida, careia ii este, la urma urmei, creator. Sub Ramses
II,va fi socotit ca succesor direct al lui Amenhotep III.
In decretul dat publicitatii in toate nomele se enumerau pedepsele aspre,
inclusiv pedeapsa capitala impotriva delapidarii din fondurile publice si mitei
practicate de functionarii de stat.Au fost facute o serie de modificari in armata
egipteana. Sprijindu-se pe finantele redresate, Horemheb a imbunatatit
completarea ei, angajand intr-o masura mult mai mare mercenari, mai ales din
cadrul triburilor de vest, lybiene, a intarit cadrele de comanda si aprovizionarea
materiala a armatei. Sub aspect organizatoric armata era impartita in doua
corpuri-unul in regiunea de Sud, iar altul in regiunea de Nord, care trebuiau sa
proiecteze si sa execute actiunile de lupta pe directiile principale ale politicii
externe a statului:asiatica si ethiopiana.
Totusi, lui Horemheb i-a fost probabil greu sa reinnoiasca in intregime
traditionala politica de cuceriri a statului egiptean. De aceea, el nu face in
aceasta privinta decat cateva incercari timide. Astfelm stim ca Horemheb a
intreprins o campanie de mici proportii in Siria. S-au pastrat inscriptii din timpul
domniei lui,in care se vorbeste despre victoriile sale .S-au pastrat, de asemenea,
si reliefuri pe care sunt infatisati prizonieri din Asia.Horemheb reuseste sa obtina
succese mult mai mari in sud, in timpul campaniei de cuceriri inteprinsa in Nubia.
Reliefurile grandioase pastrate pe zidurile templului de la Silsilah reprezinta
triumful pe Horemheb l-a sarbatorit cu fast dupa marea victorie pe care a obtinuto impotriva nubienilor.
Intarirea dominatiei egiptene in Nubia a dat posibilitatea organizarii de noi
expeditii in Tara Punt. Pe un relief care s-a pastrat pe peretii templului din Karnak,
este infatisat Horemheb primind in audienta pe conducatorii Puntului, care-i aduc
ca tribut saci cu praf de aur si alte obiecte.Pe un alt relief, Horemheb aduce jertfa
zeului Amon din Theba, bogatele daruri primite din Punt. In inscriptia de pe acest
relief se subliniaza ca Horemheb a adus in dar zeului Amon, tribul Puntului
dobandit datorita puterii lui victorioase. Tu ai sadit groaza printre capeteniile
lor(ale Puntului)...exclama autorul inscriptiei, probabil un poet de la curte.
Puterea ta este mare in fiecare tara!
Horemheb a inceput astfel actiunea de revigorare a Egiptului, care a fost dusa la
bun sfarsit in mod stralucit de primii sai succesori din dinastia a XIX-a. El este
veritabilul fondator al dinastiei a XIX-a, careia se pare ca i-a ales el insusi cel
dintai faraon.
Faraonul si-a ridicat un mormant la Saqqara pe cand era general, sef de armata
si regent, mormant care a fost descoperit; apoi, dupa ce si-a pus pe cap coroana
dubla a Egiptului, si-a pregatit un hipogeu in Valea Regilor(mormantul nr. 57).
Apoi generalul Ramses I va fonda dinastia a XIX.Dar stingerea dinastiei a XVIII-a
marcheaz, practic, sfritul creativitii geniului egiptean.