Sunteți pe pagina 1din 15

PROIECT

Tehnologii
neconventionale
Student:
Ghisa bogdan
Anul III 1
T.C.M
Cluj Napoca
Tema Proiectului :
Proiectati tehnologia neconventionala de fabricatie a piesei - Reper 21,
material: otel, seria de fabricatie 1 bucata.
Dimensiuni: 120X40
Tehnologii recomandate:
- EDM – Electroeroziune cu electrod masiv (Tehnologia
neconventionala)
- Prelucrare prin aschiere (Tehnologia clasica)

2
Materialul folosit-Otel OL37

Oțelul este un aliaj ce conține


ca elemente principale fierul și carbonul, având un conținut de carbon
sub 2,11 %. Aliajele fier-carbon cu mai mult de 2,11% carbon se
numesc fonte. Oțelurile sunt materialele cu cea mai largă utilizare în
industrie. Proprietățile lor pot să varieze în limite foarte largi în
funcție de conținutul de carbon și de alte elemente de aliere.
În funcție de conținutul în elemente de aliere, oțelurile se împart în:
oțeluri nealiate (numite și oțeluri carbon), care conțin ca elemente
principale doar fierul și carbonul
oțeluri aliate, care pe lângă fier și carbon conțin și alte
elemente: nichel, crom, molibden,vanadiu etc.
În condiții de echilibru, cei mai importanți constituenți ai oțelurilor
nealiate sunt ferita, austenita,cementita și perlita

3
• Materialul piesei este OL 37, care este un oțel de uz general destinat
fabricării pieselor supuse la eforturi moderate. Notarea mărcilor de
oțel de uz general se face prin simbolul OL (oțel laminat)urmat de
două cifre care reprezintă valoarea rezistenței minime de rupere
latracțiune exprimate în kgf/mm
Oțelul OL 37 este un oțel de uz general cu rezistența minimă la
rupere la tracțiune de 360 N/mm(37 kgf/mm), din clasa de calitate
2.a)Compoziția chimică a materialuluiConform STAS 500/2 – 80,
compoziția chimică a oțelului OL 37 este indicate în tabelul următor:

4
Tehnologia Conventionala
Prelucrare prin aschiere
STRUNJIRE-FREZARE

La prelucrarea materialelor prin aşchiere obținerea piesei la


forma, dimensiunile şi rugozitatea prescrisă se face prin
indepărtarea surplusului de material (a adaosului de
prelucrare) de pe suprafața semifabricatului sub formă de
aşchii cu ajutorul unor scule adecvate.
Strunjirea este prelucrarea prin aşchiere, executată cu
cuțitul de strung, la care de obicei semifabricatul efectuează
mişcarea de aşchiere de rotație, iar scula mişcări de avans
rectilinii sau curbilinii
5
Frezarea este operația de prelucrare mecanică prin aşchiere pe maşini-
unelte de frezat, cu scule numite freze. Freza este o sculă aşchietoare cu
mai multe tăişuri, pentru prelucrarea suprafețelor plane şi profilate, a
canalelor de diferite forme etc.
La o freză se deosebesc dinții aşchietori şi corpul. Din punct de vedere
constructiv, frezele pot fi executate dintr-o bucată (în acest caz se
numesc freze mono-bloc) sau asamblate (în acest caz se numesc freze
cu dinți montați).

Procedeul de frezare

6
Echipament utilizat
STRUNG OKUMA LU300M 2SC1000 cu comandă numerică
Datorită celor patru axe simultane, maşina atinge o eficiență
remarcabilă şi reduce cu până la 35% timpii de ciclu, în comparație cu
strungurile cu trei axe. Turela superioară şi cea inferioară sunt capabile
de prelucrări multifuncționale (strunjire,frezare) şi pot lucra simultan.
Seria LU de strunguri cu două sănii (două turele şi un universal) este
construită pe un batiu tip ,,box” înclinat la 45o, care asigură precizie
ridicată şi prelucrări pe toate tipurile de materiale

7
Exemplu de piese prelucrate prin strunjire-frezare

8
Tehnologia Neconventionala
ELECTROEROZIUNE CU ELECTROD
MASIV
SCURT ISTORIC PRIVIND APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA
PRELUCRĂRII PRIN ELECTROEROZIUNE
1. Fenomenul de uzură a pieselor aflate în contact electric a fost primul care a dat idea
utilizării descărcărilor electrice la prelucrarea suprafețelor pieselor.

2. C. Martin, din Franța, atribuie primele cercetări privind acțiunea unor descărcări electrice
asupra unui metal lui Prietslay, în anul 1768.

3. Banadiks, în anul 1912, dă primele explicații ştiințifice privind eroziunea metalelor printr-un
fenomen complex, termic şi electric, datorat descărcărilor.

4. Lazarenko, din Rusia, a realizat în anul 1943 primele instalații industriale de prelucrare a
materialelor prin descărcări electrice, prelucrare denumită “Prelucrarea prin scântei
electrice”.

5. În perioada care a urmat anului 1943 procesul de prelucrare prin electroeroziune a fost
intens cercetat, punându-se accent pe dezvoltarea principalelor componente ale
sistemelor tehnologice de prelucrare.
9
Schema şi principiul prelucrării
prin electroeroziune
- Masinile de electroeroziune cu electrod masiv
reproduc in piesa metalica forma geometrica a sculei,
numita electrod.
- Matritele de injectie pentru piese din mase plastice
sunt obtinute in special prin electroeroziune cu
electrod masiv.
- Forma electrodului este identica cu a piesei care se va
obtine.
- In zona de lucru a masinii, fiecare descarcare electrica
creeaza un crater in piesa (material indepartat) si o
uzura asupra electrodului.
- Nu exista niciodata contact mecanic intre electrod si
piesa.
- Electrodul este confectionat in mod frecvent din
cupru sau grafit.
- Masinile de electroeroziune cu electrod masiv sunt
capabile de miscari in 4 axe, repsectiv electrodul poate
avea deplasari pe axele : X, Y, Z si rotire pe C, in jurul
axei proprii.
- Piesa ramane fixa in timpul prelucrarii, solidara cu
tancul de lucru al masinii. .

10
ELECTRODUL MASIV
DEFINIŢIA ŞI ROLUL FUNCŢIONAL AL
ELECTRODULUI MASIV
Electrodul reprezintă un component important al sistemului tehnologic care “poartă” informaţiile
referitoare la forma, dimensiunile şi precizia suprafeţelor care urmează să se prelucreze.

Rolul funcţional este determinat de îndeplinirea următoarelor caracteristici esenţiale:


− Permite stocarea iniţială precisă de informaţie macro şi microgeometrică pentru suprafaţa
reală a piesei - forme, dimensiuni, poziţie relativă etc.;
− Asigură prinderea - poziţionarea, orientarea şi fixarea, precisă, sigură şi rapidă în sistemul
tehnologic;
− Permite conectarea şi deconectarea sigură şi rapidă la generatorul de impulsuri;
− Asigură transferul direct, cu randament ridicat, a energiei electrice la suprafaţa de interacţiune
a celor doi electrozi;
− Permite transferul cu pierderi minime, datorită uzurii, a informaţiei referitoare la suprafaţa
prelucrată în spaţiul de lucru;
− Asigură introducerea directă a mediului de lucru dielectric în interstiţiul de lucru şi evacuarea
eficientă a produselor eroziunii;
− Determină obţinerea unei productivităţi înalte a prelucrării, în funcţie de natura şi proprietăţile
cuplului de materiale Electrod - Piesă;
− Asigură recondiţionarea precisă a suprafeţei active.
11
CONSTRUCŢIA ELECTROZILOR MASIVI

Întotdeauna, electrozii masivi sunt constituiţi din trei părţi


componente principale şi anume:
1. Partea de prindere - de poziționare, orientare şi fixare, a electrodului în
sistemul tehnologic;
2. Partea activă;
3. Partea de spălare a interstiţiului de lucru, după caz.

În funcţie de modul constructiv de realizare,


electrozii masivi pot fi:

− Electrozi în construcţie monobloc;


− Electrozi în construcţie asamblată.

12
EXEMPLE DE PIESE PRELUCRATE PRIN
ELECTROEROZIUNE CU ELECTROD MASIV

13
Itinerar tehnologic-prelucrare prin electroeroziune

14
Avantajele prelucrarii prin
electroeroziune

 -posibilitatea de prelucrare a formelor complicate a pieselor


dure cu un consum redus de scule din materale deficitare ;
-producitvitate ridicata fata de procedeele clasice ;
-printr-un reglaj simplu, se pot obtine grade de finisare diferite
a suprafetelor prelucrate ;
-numar mic de operatii ;
-precizie pana la sutime de mm ;
-posibilitatea de recondirectionare a unor scule uzate
15