PORTUGALIA ŞI OLANDA

Două ţări mici – mari puteri coloniale

+
SPANIA
Imperiul Spaniol

Lect. univ. dr. Viorel Mionel

 1. PORTUGALIA
• această ţară mică (peste 92 mii km²) şi
săracă în resurse, a reuşit să devină în
secolele XV – XVI o mare putere
maritimă şi colonială;

• PRINCIPALUL ATU: larga faţadă

atlantică (1 215 km);

• a fost prima dintre viitoarele mari

puteri europene care a declanşat
procesul de colonizare prin cucerirea,
în 1415, a teritoriului Ceuta, din nordul
Africii;
 Portugalia, a avansat treptet spre sud, de-a lungul ţărmului atlantic african, graţie
mai întâi prinţului Henric Navigatorul, fondatorul unei şcoli de navigaţie la Sagres;

 Cu timpul avansează până în sudul continentului african, atingând Capul Bunei

Speranţe (Bartolomeu Diaz, 1488) şi, apoi, descoperind drumul maritim spre
India (Vasco da Gama, 1498);

 Ca urmare iau naştere o serie de colonii:

1. Insulele Capului Verde
2. Angola
3. Mozambic
4. sudul Peninsulei Arabia
5. coasta occidentală a Indiei
6. Ceylon/azi Sri Lanka
7. Peninsula Malacca
8. Timorul ş.a.

 În anul 1500, Pedro Alvarez Cabral atinge, din întâmplare, coasta sud-americană
şi, în virtutea Tratatului de la Tordesillas, ia în stăpânire o regiune uriaşă –
Brazilia;
Imperiul colonial portughez (1521-1557)
 La începutul secolului al XVI-lea începe să îşi piardă statutul de mare
putere maritimă şi colonială (între 1580-1640 este anexată de
Spania);

 În următoarele două secole pierde o bună parte a imperiului său

colonial în favoarea Olandei şi Angliei;

 Începutul secolului al XIX-lea marchează şi pierderea celei mai

importante colonii, Brazilia îşi proclamă independenţa în 1822;
• orientată multă vreme spre continente îndepărtate, spre sfârşitul
secolului al XIX-lea, Portugalia este obligată să se întoarcă la realitatea
continentală, deoarece Spania dorea s-o cucerească;

• “In ochii naţionaliştilor spanioli – sesizează doi analişti francezi –

Portugalia era o enclavă engleză în Peninsula Iberică, destinată, cu sprijinul
altei enclave, Gibraltar, să încercuiască Spania”;

• Astfel pentru a sparge această încercuire britanică, Spania trebuia să

cucerească Portugalia, şi, astfel, să unifice Peninsula Iberică;

• după al Doilea Război Mondial, scăpată de orice ameninţare spaniolă,

este afectată în mod firesc, de procesul decolonizării, accelerat de
interesul Uniunii Sovietice;

• Odată cu retrocedarea teritoriului Macao (decembrie 1999) ia practic

sfârşit vocaţia colonială a Portugaliei.
Portugalia în prezent
a) populaţie: 10 mil. loc.

b) suprafaţă: 92 mii km²

Olivenza

c) PIB total (PPP): 249 mld. $

d) membră fondatoare a NATO (1949);

a) a perticipat în teatre de operaţiune:
Afghanistan şi Kosovo

e) devine membră a U.E. în 1986;

f) diferend teritorial cu Spania: Portugalia nu recunoaşte suveranitatea

spaniolă asupra teritoriilor oraşului Olivenza (graniţa)

g) interpretare diferită a tratatelor de pace de la Badajos (1801) şi Viena

(1815)
În 1996 Portugalia şi Brazilia au luat iniţiativa comună
de a crea
COMUNITATEA STATELOR DE LIMBĂ PORTUGHEZĂ
 2. OLANDA
sec. XIV Olanda

• Olanda a beneficiat ca şi Lusitania

(Portugalia), de faţada sa maritimă; Belgia
NE
Franţa Luxemburg
• a fost inclusă în Evul Mediu în
regiunea numită generic Ţările de Jos

Olanda

Belgia Luxemburg NE Franţei

• în urma unei răscoale antispaniole îşi

proclamă independenţa în anul 1581;
a) un rol foarte important în întărirea puterii maritime şi a înstăpânirii
puterii olandeze îl va juca faimoasa Companie a Indiilor Orientale
înfiinţată în 1602;

b) navigatorii olandezi ajung în:

America de Nord
America de Sud
Asia de SE
Pacificul de Sud
Australia
Noua Zeelandă;

c) în 1595 olandezii ajung în Indonezia şi, după ce mută sediul companiei

Olandeze a Indiilor Orientale în oraşul Batavia (Jakarta de azi), reuşesc
ca până la sfârşitul sec. XIX să cucerească toată Indonezia.
Coloniile olandeze
(începând cu 1600)

New
York
Fostele colonii olandeze azi
 Ocuparea ţării de către Germania, în 1940, i-a permis Japoniei să invadeze Indiile
Olandeze, termen generic pentru posesiunile olandeze din Asia de SE;

 La sfârşitul războiului a încercat să le recucerească pe cale militară, dar SUA s-a opus;

 În 1949 Indonezia devine independentă;

 În 1975 devine independentă şi Guyana Olandeză, sub denumirea de Suriname, iar

 singurele teritorii rămase sub administraţia Olandei fiind Antilele Olandeze, care
dobândesc statutul de teritoriu autonom.
Olanda în prezent
a) populaţie: 16,7 mil. loc.

b) suprafaţă: 41,5 mii km²

c) PIB total (PPP): 704 mld. $ (locul 22 în lume)

1. economia olandeză ocupă locul 5 în rândul ţărilor din zona euro;
2. după 26 de ani de creştere economică neîntreruptă, economia olandeză s-a
contractat în 2009 cu 3,5% ca rezultat al Crizei Mondiale;
3. adevărat nod de transport european;
4. Agricultură puternic mecanizată (2% din populaţia totală activează în acest
sector economic)

d) Stat cu două capitale:

1. Amsterdam (rol economic)
2. Haga (rol administrativ – sediul guvernului)
a) este membră fondatoare U.E. din 1950 (numită C.E.C.O. la vremea
respectivă);

C.E.C.O C.E.E. U.E

(9 mai 1950) (1957) (1997)

b) este membră fondatoare NATO din 1949;

c) nu are diferende teritoriale;

d) nu a cunoscut modificări teritoriale;

e) vocaţie maritimă (portul Rotterdam – locul 4 in lume);

f) Aymeric Chauprade şi François Thual: singura problemă geopolitică

a Olandei este de a şti ce trebuie să facă în cazul destrămării
belgiei (recuperarea părţii flamande ?!!!!!)
3. Spania/Imperiul Spaniol
Suprafaţa:
505 mii km²
(locul 50 pe Glob)

Populaţia:
47 mil. loc.
(locul 29 pe Glob)
 ascensiunea Spaniei ca mare putere începe odată cu
(re)descoperirea Americii de către genovezul Cristofor
Columb (12 octombrie 1492), fiind, alături de Portugalia,
unul din promotorii descoperirilor geografice;

 evenimentul a venit la momentul potrivit ca urmare a COLUMB

încheierii cu succes a Reconquistei, în chiar acelaşi an
(1492), prin cucerirea de sub stăpânirea arabă, ce durase
timp de şapte secole, a ultimului oraş iberic, Granada;

 constituirea regatului Spaniei,

în 1479, prin unirea Castiliei cu Aragonul.
 Columb realizează patru călătorii peste ocean şi relevă europenilor o
altă lume, el descoperind şi denumind locuri din America Centrală
(insulară şi istmică)

 După Columb urmează conchistadorii:

– Hernando Cortés (1485 – 1547) care cucereşte Imperiul Aztec (1519 – 1521) şi
pune bazele Noii Spanii (Mexicul);

– Francisco Pizzaro (1471 sau 1475 – 1541), cuceritorul Imperiului Inca (1531 –
1533) viitorul stat Peru.

 Mexicul şi Perú devin principalele centre ale dominaţiei spaniole în

America Latină;

 cu excepţia Braziliei (posesiune portugheză, în baza prevederilor

Tratatului de la Tordisillas), Spania cucereşte restul teritoriilor din
America de Sud;
Tratatul de la Tordesillas, 1494
Imperiul colonial Spaniol
 după prima traversare a istmului Panamá (1513, Vasco Nuñez de Balboa) şi
cea dintâi călătorie în jurul lumii (1519 – 1521, portughezul Fernando
Magellan în slujba regelui spaniol Carol I), Spania începe campania de
cuceriri în Pacific, luând în stăpânire o mulţime de insule şi arhipelaguri;

 Imperiul Spaniol atinge expansiunea sa maximă în timpul

Domniei regelui Carol V (Carol Quintul)

În imperiul meu
soarele nu apune
niciodată !
CAROL QUINTUL
 Sub domnia fiului său, Filip II (1556 – 1598) apar însă primele semne
prevestitoare ale declinului:

• independenţa Olandei (1581);

• înfrângerea faimoasei "Invincibila Armada“;

• în urma războiului hispano – american (1898), Spania înfrântă, cedează Statelor

Unite provinciile sale din America Centrală (Cuba, Puerto Rico) şi din Pacific (Filipine,
Guam).
• decăderea spaniolă a relansat totuşi ambiţiile geopolitice, pe două axe:

posibila anexare
a Portugaliei
cucerirea Marocului,
fapt ce a fost numit atunci
«salvarea prin Maroc»

dacă în privinţa Portugaliei, visul dintotdeauna al Spaniei,

nu mai era nimic de făcut, în schimb în ceea ce priveşte
Marocul orientarea geopolitică a Spaniei s-a dovedit mai rodnică

• a rămasă neutră în timpul celor două mari conflagraţii ale secolului al XX-
lea, caz unic între statele importante europene, dar fără consecinţe
favorabile pentru ea,

• după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Spania se vede nevoită,
să renunţe la orice vis geopolitic.
În noua configuraţie a
Războiului Rece în Europa,
Madridul se apropie de
Washington, acesta din
urmă având imperios
nevoie de bazele militare
ale Spaniei;
În ciuda unităţii sale, graţie
Renunţă la dictatură
(1975, prin reinstalarea
monarhiei, cu un rege
tânăr, carismatic şi bun
diplomat);
Aderarea la NATO (1982) şi
integrarea în Uniunea
Europeană (1986) sunt
apreciate de unii analişti
drept inaugurarea unui
nou ciclu geopolitic;
în principal monarhiei,
bisericii catolice, culturii,
Spania este afectată de
ascensiunea
regionalismelor (basc şi
catalan, şi mai puţin
andaluz şi galician).
 Spania în prezent
 continuă să revendice Gibraltarul britanic (Djebel al-Tarik –
“muntele Tarik”);

 La scară globală îşi indreaptă

atenţia:
 Uniunea Europeană
 Lumea Arabă (Magreb,
influenţa maură)
 America latină (hispanitatea –
în timpul conflictului
Malvinelor/Falkland a
susţinut Argentina)
 Se îndreaptă spre un
proces de federalizare.