Căile respiratorii la copii-

particularități specifice în
anesteziologie

Student: Cristea Daniela,gr. M1462;

Profesor:Șandru Serghei,d.h.s.m.,profesor universitar;
Structura aparatului respirator:
1.Organe respiratorii superioare:
a)Nasul;
b)Faringele;
c)Laringele;
2.Organele respiratorii inferioare:
a)Traheea;
b)Bronhii mari si mici,bronhiole;
c)alveole;
Organizarea structurala a sistemului
bronho-pulmonar:
1.Lobii pulmonari:
3 lobi in pulmonul drept (superior,mediu si inferior);
2 lobi in pulmonul sting (superior,inferior);
2.Segmentele pulmonare(pedicul bronho-
vascular,tesut pulmonar);
3.Lobuli pulmonari (elemente structural ale
segmentului).
4.Acinul pulmonar (bronhiole terminale si alveole);
 Particularități specifice:
A.Coastele sunt dispuse orizontal,iar dispozitia oblica apare catre luna 11-12.
B.Pozitia diafragmului este inalta T8-T9 de unde rezulta ca excursii sale sunt
mai reduse.
C.Dimensiunile căilor respiratorii la copii sînt mult mai mici decît la adulți. În
comparație cu adulții limba unui copil este mai mare şi ocupă mai mult spațiu
în cavitatea bucală căile respiratorii sînt mai mici şi deaceea este mai dificil de
menținut căile respiratorii permiabile.
D.Traheea este mai îngustă şi cu o tendință spre obstrucție din contul
edemului mucoasei. Traheea este mai moale şi mai flexibilă şi se poate chiar
închide la hiperextensia capului. Cartilajul cricoid, ca şi alte cartilaje, este mai
puțin dezvoltat şi mai puțin rigid. Din cauza cartilajului flax a laringelui şi
traheei aceste formațiuni vor fi predispuse la obstrucționare în cazul unei
trauma.Nu se va efectua hiperextensia capului deoarece aceasta poate cauza
obstrucționarea căilor respiratorii.
Glota dub forma de palnie (cartilaj cricoid ingust).
 C.Extremitatea cefalica este voluminoasa,git scurt;

D.cai nazale inguste,epiglota ingusta,mai scurta in forma de

‘U’,proeminenta;

E.osul hioid nu este calcificat la copilul <1 an,laringele este situate

la nivelul regiunii cervicale C3-C4 ,mai superior decit la adult (C5-
C6) si este angulat anterior;
 Capul voluminous (occiput);
Git scurt;

Imaginea nr.1 Imaginea nr.2

Glota sub forma de palnie (cartilajul cricoid
ingust);
 Epiglota lunga sub forma de ‘U’;

Imaginea nr.1 Imaginea nr.2

 Macroglosie;
Laringe inalt (C4);
 Fiziologia sistemul respirator:
1.FR crescuta;
2.Volumul current si residual/kg corp constant;
3.Capacitatea reziduala functionala scazuta;
4.Complianta pulmonara scazuta;
5.Complianta peretelui toracic crescut;
6.Dimensiuni reduse ale alveolelor sunt associate cu
complianta pulmonara scazuta;
7.La nou-nascuti si copii mici parametrii ventilatori
ai hipoxiei si hipercapniei nu sunt dezvoltati
complet;
8.Respiratia nazala;
Particularitatile respiratiei:
Frecvența respirației:
• Nou-născut 40-50 respirații/minut;
• Sugar 25-30 respirații/minut;
• De la 2-3 ani 18-20 respirații/minut.
Tipul respirației:
• Nou-născut: - respirație abdominală
- se face pe cale nazală
- ritm adesea neregulat
• Sugar: - progresiv respirația devine toraco-abdominală
- de la 6 luni poate respira pe gură
- regularitatea ritmului respirator
•De la 2 ani: respirația este identică cu cea de la adult;
Medicul anestezist care efectueaza
anestezie la copil trebuie sa tina cont
de urmatoarele:
- sa posede o experienta alaturi de un
bun anestezist pediatric,
- sa fie dotat cu aparatura specifica
varstei si sa nu faca improvizatii care
pot fi fatale,
- sa cunoasca bine farmacologia
drogurilor pe care le foloseste si
dozele adecvate varstei,
- sa tina cont de rezervele functionale
si gravitatea bolii copilului,
- reevaluarea pre- si postoperatorie a
copilului este mai frecventa la copil
decat la adult.
 I.Aparatul cardiovascular:
1.Debitul cardiac al nou nascutului si copilului mic depinde de alura ventriculara
tinand cont de faptul ca volumul bataie este relativ mentinut de catre un ventricul
stang necompliant si slab dezvoltat.
2.Sistemul nervos simpatic si raspunsurile reflexe ale activitatii baroreceptorilor
nu sunt in totalitate mature, astfel ca semnul hipovolemiei este hipotensiunea
arteriala neinsotita de tahicardie reflexa.
II.Temperatura:
termoreglarea centrala este slab dezvoltata la copii, ei au strat adipos izolator
redus, suprafata corporala mare raportata la greutate si ventilatie crescuta;
productia de caldura la nou nascuti este dependenta de metabolismul
adipocitelor brune, acestia nu frisoneaza.
III. Aparat renourinar: intre 6-12 luni functie renala normala; nou nascutii prematuri
pot prezenta clearence de creatinina scazut, retentie de Na, excretie de glucoza si
reabsorbtie de bicarbonat.

IV. Metabolism: hipoglicemia este definita ca valori ale glicemiei mai mici de 30
mg/dl la nou-nascuti si mai mici de 40mg/dl la copii cu varste mai mari.

V. Sistemul digestiv: evacuarea gastrica este prelungita si sfincterul esofagian

inferior este incompetent de unde si incidenta crescuta a refluxului gastric.

VI Sistemul nervos central: datorita maturarii incomplete a sistemului nervos

central nou nascutiisunt predispusi la hemoragii intraventriculare, convulsii, depresie
respiratorie si retinopatii
Diferentele farmacologice (prin
comparatie cu adultii)
A. Dozarea medicatiei la pacientii pediatrici (recomandari per kg corp).

B. Anestezicele inhalatorii: ventilatia alveolara crescuta si o capacitate reziduala functionala relativ

scazuta contribuie la o crestere rapida a conventratiei alveolare de anestezic. Raportul sange/gaz al
isofluanului si halotanului sunt mai scazute la nou-nascuti decat la adulti. Concentratia minima
alveolara este mai mare la copilul mic decat la nou-nascuti sau adulti. Valorile tensionale tind sa fie
mult mai sensibile la anestezicele volatile in cazul nou-nascutilor si copiilor.

C. Anestezicele nevolatile: in cazul nou-nascutilor o bariera hematoencefalica imatura si o

capacitate redusa de a metaboliza substantele medicamentoase poate duce la o crestere a
sensibilitatii la efectele anestezicelor administrate intravenos. Dozele de thiopental sunt aceleasi si
in cazul pacientilor pediatrici si al adultilor.

D. Relaxantele musculare: copiii necesita doze mai crescute de succinilcolina per kg datorita
volumului de distributie crescut. De asemenea prezinta o susceptibilitate mai crescuta pentru
aritmii, mioglobinemie, hiperpotasemie si hipertermie maligna decat adultii. Miorelaxante
nedepolarizante,doza =adulti.
Evaluarea preoperatorie a pacientilor
pediatrici:
1. Anamneza
A. Antecentele personale fiziologice si patologice ale mamei, varsta gestationala si greutatea la nastere,
evenimentele din cadrul travaliului si al nasterii (scorul Apgar etc.), spitalizarile in perioada neonatala, anomalii
congenitale, istoricul medical, chirurgical si anestezic, alergii, medicamente administrate.
2 Examenul clinic :
A. Examinarea cailor respiratorii;
B. Semnele vitale; inaltime si greutate;
C. Aspectul fizic per totalitate ar trebui luat in considerare.
3. Investigatii de laborator:
A. Nu ar trebui efectuate investigatii de rutina cu exceptia celor notate mai jos:
1. investigatiile trebuie sa fie specifice cu patologie existenta si interventia chirurgicala planificata.
2. La pacienti < 6 luni: hematocritul preoperator.
3.Prematuri: Ca seric,glicemia si timpul de coagulare.
4. Premedicatia:
A. Premedicatia ar trebui luata in considerare in cazul tuturor pacientilor. Prezenta parintilor in sala de
operatie in momentul inductiei este o tehnica tot mai acceptata.

B. Agentul medicamentos cel mai uzual in premedicatie este midazolamul 0,3-0,5 mg/kg po cu 20-45
minute anterior interventiei.

C. In general copiii < 9 luni nu necesita premedicatie. Cei intre 9 luni si 5 ani se agata de parinti si e
necesara sedarea, in timp ce unii raspund favorabil la primirea reasigurarilor si a unor informatii clare.

D. Daca se decide folosirea anticolinergicelor (in general in cazul pacientilor sub 1 an) ar putea fi
administrate intravenos in momentul inducerii
Recomandarile intubatiei orotraheale
in pediatrie:
A. Sondele endotraheale fara balonas se folosesc in general la pacientii pediatrici < 10
ani, totusi sondele entotraheale cu balonas au fost folosite in siguranta chiar si la nou-
nascuti.
B. Presiunea de etanseizare (pentru sonde cu balonas) = 15-20 cm H2 O
C. Diametrul intern sondei endotraheale (mm): pentru copiii>2 ani diametrul poate fi
estimat prin formula: varsta/4 +4
D. Lungimea de introducere (cm) a sondei endotraheale (sonda endotraheala orala):
1. 2 ani: 12+varsta/2 3. multiplicam diametrul intern al sondei endotraheale cu 3
pentru a obtine lungimea de introducere (cm) 4. adaugam 2-3 cm pentru sonda
nazala.
Materiale:
A. Balon de ventilatie:
nou-nascut –0,5 l;
1-3 ani - 1 l;
3-5 ani - 2 l;
> 5 ani - 3 l

B. Cateter arterial:
nou-nascut/copii < 1 an: 24 G;
< 5ani: 22 G;
5 ani: 20 G;
C. Cateter venos central (heparinat) :
1. Adancimea de introducere a cateterului (cm) cu abord al venei jugulare interne drepte =
inaltimea pacientului (cm) /10
2. Dimensiuni recomandate:
A. prematur: 3 Fr, 5 cm, un singur lumen
B.<1 an:4 Fr,8 cm,un singur lumen;
C.1-2 ani: 4Fr,8 cm,un singur lumen;
D.3-8 ani: 4 Fr,13 cum,un singur lumen;
E. < 8 ani, 5 Fr, 12 cm, un singur lumen
Circuitele anestezice la copil sunt cele fara reinhalare si fara calce sodata. Se
foloseste tubul T caz in care se foloseste un debit de gaz proaspat de 2,5-3 ori
minut/volum bolnavului. De obicei se foloseste pentru anestezie circuitul Kuhn.

Hidratarea se face pe cale venoasa cu solutie de ser glucozat 5%, solutie Ringer
lactat sau ser fiziologic 9%o cu un rimt de 8 ml/ora.
In timpul anesteziei la fel ca si la adult se face monitorizarea A.V., T.A., respiratiei,
coloratia tegumentelor, temperatura, patul capilar unghial, marimea pupilei,
cantitatea de lichide pierdute, sangerarile, saturatia de O2, etc. la finalul
anesteziei se aspira bolnavul pe sonda traheala si apoi in cavitatea bucala. Apoi se
detubeaza avand in vedere o moitorizare a respiratiei si a libertatii cailor aeriene.
In preoperator se asigura o malgezie buna, analgetice majore (petidinA) sau
analgetice minore (algocalmina, eferalgan, ketonal, etc.).
Complicatiile cele mai frecvente la
copii sunt:
1. obstructia cailor respiratorii prin secretii;
2. mucus ;
3. edem subglotic.

Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizon, O2 +

halotan pe masca sau aerosoli efedrina.
Mulțumesc pentru atenție!!!