CURS I.D.

AUTORITĂȚILE PUBLICE
colaborator univ. drd. Vlad-Cristian Soare
 AUTORITĂȚILE PUBLICE
• Autoritate publică  Structură organizată ce acţionează în regim
de putere publică, pentru realizarea unui interes
STATUL
PUTEREA
LEGISLATIVĂ PUTEREA PUTEREA
EXECUTIVĂ JUDECĂTOREASCĂ

Autoritatea
Autoritatea
legislativă Autoritatea
executive
Ex: judecătorească
Parlamentul
Ex: Guvern,
Ex: Instanţele
Preşedinte,
judecătoreşti,
parchetele
PARLAMENTUL
Definiție generală: instituţie politică şi juridică formată din una sau mai multe camere, fiecare alcătuită dintr-un număr de membri ce dispun de putere de decizie.

În Ro:

• Sediul materiei (sumar):

Constituția României, T3, C1, art. 61-art.79
Regulamentele Parlamentare (3 regulamente)
* Regulamentul Camerei Deputaților
* Regulamentul Senatului
* Regulamentul activităților comune ale CD si S
I. Funcțiile Parlamentului (I) – distincție -
• Funcția deliberativă
Chiar dacă parlamentul are mai multe funcţii, unicitatea sa este dată de faptul
că în exercitarea tuturor funcţiilor sale, el procedează prin aceeaşi operaţiune de
voinţă şi anume deliberarea.
 impropriu spus este o suprafuncție (este elementul de specificitate al
Parlamentului)
• Funcția constituantă
 Constituția se adoptă de către un organ special abilitat. Este posibil ca
Parlamentul să fie nominalizat ca și Adunare Constituantă originară (1991)
 În prezent, Parlamentul conform art. 151 Constitutie, este implicat în
procesul revizuirii
• Funcția jurisdicțională
 Parlamentul nu are şi nu trebuie să aibă funcţii privind justiţia: nu poate da,
controla şi nici nu poate anula hotărâri judecătoreşti.
 răspunderea Șefului de Stat (ex: suspendarea art. 95) cât și alte sancțiuni
aplicate de Parlament, sunt eminamente politice și fac parte din funcția de control.
 Funcțiile Parlamentului (II)
• După conţinutul acestora, distingem: (6 functii)
a) Funcţia legislativă
b) Stabilirea direcţiilor principale ale activităţii social-economice,
culturale, statale şi juridice
c) Alegerea, formarea, avizarea formării, numirea sau revocarea
unor autorităţi statale
d) Controlul parlamentar
e) Conducerea în politica externă
f) Organizarea şi funcţionarea proprie
 a)Funcţia legislativă
• Legea  sens larg: act normativ
 sens restrâns: act al Parlamentului

art. 61 “Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării”

în practică Parlamentul împarte această funcție cu executivul
(delegare legislativă art. 115, angajarea răspunderii art. 114) cu
electoratul (inițiativă legislativă cetățenească art. 74 și referendum
art. 151) sau cu comisiile sale.
DAR, nu înseamnă că avem mai multe autorități legiuitoare.
Acestea sunt excepții, permise de constituant, Parlamentul
exercitând un control permanent în aceste cazuri.
 b) Stabilirea direcţiilor principale ale activităţii
social-economice, culturale, statale şi juridice
• Adoptarea bugetului • Acordarea amnistiei
• Aprobarea programului guvernului • Reglementarea cetăţeniei
• Stabilirea regulilor privind statutul şi
• Declararea mobilizării generale sau parţiale
capacitatea persoanelor fizice şi juridice
• Reglementarea alegerilor • Stabilirea sistemului general al
• Reglementarea organizării şi desfăşurării impozitelor şi taxelor
referendumului
• Emisiunea de moneda
• Organizarea şi funcţionarea organelor de stat • Stabilirea regimului proprietăţii şi al
• Organizarea şi funcţionarea partidelor politice moştenirii
• Organizarea forţelor armate şi a apărării naţionale • Stabilirea regulilor generale privind
• Stabilirea regimului juridic al stării de asediu şi al celei raporturilor de muncă, sindicatele şi
de urgenţă securitatea social
• Stabilirea infracţiunilor şi pedepselor • Organizarea învăţământului
• Stabilirea statutului funcţionarilor • Organizarea administrativă a
teritoriului
 c) Alegerea, formarea, avizarea formării, numirea
sau revocarea unor autorităţi statale
• Această funcţie exprimă o preeminenţă a parlamentului faţă de alte puteri
publice
• Parlamentul României potrivit Constituţiei:
Poate suspenda din funcţie Preşedintele art.95
Acordă votul de încredere Programului şi întregii liste a Guvernului art. 103
Poate retrage încrederea acordată Guvernului art. 113
Fiecare Cameră numeşte 3 judecători la Curtea Constituţională art. 142
Numeste Avocatul Poporului art. 65 lit.i
Numirea la propunerea Preşedintelui a directorilor de servicii de informaţii şi
exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii art. 65 lit.h
 d) Controlul parlamentar
NECESAR DEPLIN
Trebuie să constate direct Se întinde asupra întregii
cum sunt respectate şi activităţi desfăşurate
aplicate Constituţia şi Legile potrivit Constituţiei şi
legilor.
DIFERENŢIAT
Atât în funcţie de natura
activităţii controlate, cât şi
de poziţia în sistemul statal
a autorităţii controlate.

CONTROL PARLAMENTAR EXERCITAT PRIN DĂRI DE SEAMĂ, MESAJE, RAPOARTE, PROGRAME

·Unele organe au obligaţia să prezinte parlamentului anumite mesaje, rapoarte, programe
·Mesajul preşedintelui art. 88; ascultarea şi aprobarea programului Guvernului art. 103; anual, raportul Curţii de
Conturi art. 140; raportul Avocatului Poporului art. 60

CONTROL PARLAMENTAR EXERCITAT PRIN COMISIILE PARLAMENTARE

·Se realizează prin comisii de anchetă sau speciale.  Art. 64 alin 4 Constituţia României

CONTROL EXERCITAT PRIN AVOCATUL POPORULUI

·Rolul său este de a apăra drepturile şi libertăţile cetăţeneşti art. 58-60 Constituţie
·Este numit în şedinţă comună a celor două camere pentru un mandat de 5 ani; răspunde doar în fața Parlamentului
 d) Controlul parlamentar (II)
CONTROL PARLAMENTAR EXERCITAT PRIN ÎNTREBĂRI ŞI INTERPELĂRI
·Întrebări: cereri adresate guvernului, miniştrilor sau altor conducători ai autorităţilor administraţiei publice. Ele pot fi scrise
sau orale.
· Interpelările: pot fi formulate de unul sau mai mulţi parlamentari precum şi de un grup parlamentar. Se fac în scris,, se
trasnmite în şedinţă publică Preşedintelui Camerei, care o transmite primului-ministru sau ministrului interpelat. Dezvoltarea
interpelării are loc în şedinţă publică

DREPTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR DE A CERE ŞI OBŢINE INFORMAŢIILE NECESARE

·Art. 111 în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice sunt
obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin
intermediul preşedinţilor acestora.

CONTROL PARLAMENTAR EXERCITAT PRIN REZOLVAREA PETIŢIILOR CETĂŢENILOR

·Cetăţenii se pot adresa cu petiţii deputaţilor, senatorilor sau Camerelor Parlamentului. Parlamentarii trebuie să se
preocupe de rezolvarea petiţiilor cetăţenilor , să acţioneze şi să intervină la miniştri.
·Petiţiile trebuie să fie scrise, semnate şi să cuprindă datele de identificare ale petiţionarului.
 e) Conducerea în politica externă

Sunt atribuții ce țin de relațiile externe, cum ar fi:

• Ratificare şi denunţarea tratatelor internaţionale

art. 11

• Declararea stării de război art.65 lit. d

• Decizia de suspendare sau încetarea ostilităţilor

militare art. 65 lit. e
 f) Organizarea şi funcţionarea proprie

• Validarea şi anularea alegerilor parlamentare

• Adoptarea regulamentului de funcţionare

• Alegerea organelor interne ale camerelor

• Unele atribuţii privind statutul deputaţilor şi senatorilor

 II. Structura Parlamentului
Poate fi unicameral, bicameral sau multicameral
Este în strânsă legătură cu structura de stat (exercitarea puterii in
raport cu teritoriul)
Cea de a doua camera poate fi:
• Aristocratică:  treaptă evolutivă de la sisteme totalitare
(Camera Lorzilor)
• Federală  reprezintă interesele Federației (Camera
reprezentanților și Senatul în SUA)
• Democratică  se regaseste de regula in statele unitare
În RO art. 61  Parlamentul e alcătuit din Camera Deputaților și
Senat
 III. Organizarea internă a Parlamentului (I)
a) Grupurile politice parlamentare
• Sunt formate din parlamentari ai aceluiași partid sau care împărtăşesc aceleaşi
idei.
• Este o facultate şi nu o obligaţie, art. 64 alin 3 din Constituţie prevede că
deputaţii şi senatorii se pot constitui în grupuri parlamentare.
• Acestea se formează imediat după ce parlamentarii s-au renunit în prima lor
şedinţă. (10 membri la Camera Deputaţilor şi 7 membri la Senat)
• Propun candidaţi pentru funcția de Președine al Camerei, vicepreşedinte,
secretar şi chestor în cadrul birourilor permanente
• Îşi dau acordul în desemnarea membrilor comisiilor parlamentare
• Pot cere modificare ordinii de zi
• Pot prezenta amendamente
• Parlamentarii care nu fac parte din niciun grup, au drepturi limitate.
 III. Organizarea internă a Parlamentului (II)
b) Opoziţia parlamentară
• În unele sisteme constituţionale, şeful opoziţiei are o veritabilă funcţie politică.
• Astfel, minoritatea parlamentară este protejată
c)Birourilie şi comitetele
• Fiecare cameră îşi alege un birou permanent (art. 64 alin. 2). Atunci când
camerele lucrează în şedinţă comună, organul de conducere al lucrărilor va fi
format din ambele birouri permanente.
• Preşedintele camerei este ales pe durata întregii legislaturi, în timp ce ceilalţi
membri ai biroului permanent sunt aleşi pentru o sesiune. Fiecare poate fi
revocat.
• Atribuții: B.P în organizare
 Preşedintele camerei în desfăşurarea şedinţelor şi în reprezentare. De
asemenea, este subiect de sesizare a CCR art. 146.
 III. Organizarea internă a Parlamentului (III)
d) Comisiile parlamentare
• Deliberarea este mai eficientă într-un cadru restrâns şi specializat.
• Decizia aparţine numai camerei, ci nu comisiei
Comisiile permanente: sunt specializate, fiind organisme de avizare
și control.
membri comisiilor parlamentare sunt aleşi de către fiecare Cameră
pe principiul reprezentării grupurilor parlamentare.
Parlamentarii sunt obligați să facă parte din cel puțin o comisie.
Speciale, de anchetă, temporare, de mediere, mixte
 IV. FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI (I)
a) Mandatul sau legislatura
• Mandatul în România este de 4 ani şi se prelungeşte în caz de stare de război,
mobilizare generală, de asediu sau de urgenţă. art. 63
• Alegerile  în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea
Parlamentului. art. 63 +89
 în această perioada mandatul se prelungește dar, nu se poate reviziui Constituția
și nici nu pot fi adoptate/modificate/abrogate legi organice
b) Sesiunea art. 66
ordinare: 2 pe an (feb-iun și sept-dec)
extraordinare: * la cererea Președintelui Ro, a BP, 1/3 din numărul dep.
sau al senatorilor, sau în cazul OUG
* de drept: stare de urgență, asediu, război
 IV. FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI (II)
c) Ședințele
• În cadrul sesiunilor, camerele lucrează în şedinţe, care se
desfăşoară potrivit regulamentelor
• Şedinţele sunt fie separate, fie comune art. 65
• Se lucrează 4 zile pe săptămână 
• Cvorumul de şedintă: jumătate plus unu din numărul total al
deputaţilor sau senatorilor. Art. 67
• Ordinea de zi este stabilită de către BP al Senatului sau de
către Comitetul ordinii de zi al Camerei Deputaţilor.
Dezbaterile se publică în M.Of (fără cele secrete)
 IV. FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI (III)
d) Votul
• Dispoziţii constituţionale privind votul în Parlamentul României:
1. Majoritate de cel puţin 2/3 din numărul membrilor
Proiectul de revizuire a Constituţiei. (!!dacă sunt în dezacord camerele, se
votează în şedinţă comună cu majoritate de ¾ ,art. 151)
Punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă tradare art. 96
2. Majoritatea absolută
 Legile organice art. 76 alin. 1  Învestitura Guvernului art. 103 alin. 3
Suspendarea Preşedintelui Ro art. 95 Moţiunea de cenzură art 113 alin. 1
Hotărârile privind regulamentele camerelor art. 76 alin.1
3. Majoritate simplă
 Legile ordinare şi hotărârile art. 76 alin. 2
 V. Deputaţii şi Senatorii
• În România parlamentarii sunt aleşi. Se asigură reprezentarea
minorităţilor naţionale dar tot prin alegere (art.62)
• Mandatul: T0 = de la momentul întrunirii Camerelor, sub
condiția validării alegerilor și a depunerii jurământului
Tf = până la întrunirea legală a Camerelor nou
alese; prin demisie; prin pierderea drepturilor electorale;
incompatibilitate; deces.
• Incompatibiltăți: orice altă funcție publică, cu excepția celei
de membru al Guvernului. Art. 71
• Imunități: art. 72 Const + art. 305 alin. 4 CPP
 VI. Actele Parlamentului (I)
• Parlamentul adoptă legi, hotărâri și moțiuni art. 67

a) Hotărârile
Se deosebesc de legi prin:
• Conţinut: hotărârile pot şi nenormative. Hotărârile cu caracter
normativ au o forţă juridică inferioară legilor.
• Procedură: hotărârile nu se supun procedurii adoptării legilor
și nici controlului de constituţionalitate (cu excepția celor date
în Plen)
Regulamentele Parlamentare sunt tot hotărâri.
 VI. Actele Parlamentului (II)
b) Moțiunile
 Simple: art. 112 alin. 2
• Reprezintă poziţia unei camere cu privire la o problemă de politică externă
sau cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.
 De cenzură: art. 113
• Exprimă voinţa Parlamentului întreg. Are ca efect retragerea încrederii
Guvernului cu votul majorităţii absolute. Poate fi iniţiată de ¼ din numărul
total al parlamentarilor.
• Ea intervine fie din iniţiativa parlamentarilor dar poate fi provocată şi prin
angajarea răspunderii de către Guvern art. 114.

• Procedură: se depune la Preşedinţii Camerelor. Preşedintele CD comunică moţiunea imediat

Guvernului. În 5 zile de la depunere, moţiunea se prezintă în şedinţa comună a celor două camere.
Dezbaterea are loc după alte 3 zile. Guvernul este invitat să participe cu 24 de ore înainte.
 VI. Actele Parlamentului (III)

c) Legea
1. Clasificare legilor art. 73
• Constituţionale: sunt cele de revizuire a Constituţiei (2/3 din
numărul parlamentarilor sau ¾ in mediere) fiind definitive
numai după aprobarea lor prin referendum (org. 30 de zile)
• Organice: art. 73 alin 3 şi altele. (majoritate absolută)
• Ordinare: votul majorităţii celor prezenţi.

! Atenţie cvorum legal  art 67

 VI. Actele Parlamentului (IV)

c) Legea
1. Din punct de vedere al forței juridice, atât Legea organică cât și
cea ordinară, sunt egale.
2. Din punct de vedere al importanței domeniului pe care acestea îl
reglementează, putem afirma că legea organică reglementeză
domenii mai importante (astfel se justifică majoritatea diferită).
Decizia CCR nr.88/1998 “o dispozitie ordinară dintr-o lege organică poate
fi modificată printr-o lege ordinară.”
Decizia CCR nr. 623/2016 – o analiza similară
Ex: modificarea dispozițiilor din Codul Civil privind mandatul
c) Legea – Inițiativa Legislativă VI. Actele Parlamentului (V)
• Reprezintă posibilitatea de a prezenta propuneri legislative sau proiecte de legi,
Parlamentului, care are obligaţia de a se pronunţa asupra acestora.
• În România, dreptul la iniţiativă legislativă aparţine:
• Guvernului, prin proiecte de legi
• Cetăţenilor, deputaţilor sau senatorilor, care fac propuneri legislative ce
trebuie să îndeplinească forma unui proiect de lege. art. 74 alin. 4
Cetăţenii trebuie să fie minum 100.000, şi să provină din minim
¼ din judeţele tării, fiecare bazin având minim 5000 de semnături, +
controlul CCR art. 146 lit. j
• Proiectul de lege trebuie să fie
avizat de către Consiliul Legislativ art.79
avizat de către Consiliul Economic şi Social art. 141
trebuie motivat
 VI. Actele Parlamentului (VI)

c) Legea – Sesizarea Camerei competente

• Reprezintă efectul juridic al iniţiativei legislative.
• Art. 75 Constituție  competența Camerelor

• Urmează desene interesante  o regulă și 2 excepții

 VI. Actele Parlamentului (VII)

Regula:
CAMERĂ DE CAMERĂ
REFLECȚIE VOTEAZĂ
DECIZIONALĂ

În 45 de zile / 60 de zile V
PRIMA CAMERĂ altfel se consideră adoptat O
SESIZATĂ T
Conform 75 alin.
(1)
DEFINITIV
 VI. Actele Parlamentului (VIII)
Excepția 1 are 2 variante : Proiectul ajunge prima data la camera
necompetenta
CAMERĂ DE CAMERĂ
REFLECȚIE VOTEAZĂ DECIZIONALĂ

de
V SE ÎNTOARCE LA C.R Acord cu ce au votat
NU
O primii
T
DEFINITIV DEFINITIV
SE ÎNTOARCE DOAR PARTEA
RESPECTIVĂ PENTRU CARE
NU A FOST DE ACORD
 VI. Actele Parlamentului (IX)

Excepția 2:
CAMERĂ DE CAMERĂ
REFLECȚIE VOTEAZĂ
DECIZIONALĂ

PRIMA CAMERĂ SESIZATĂ

Conform 75 alin. (1)

Adoptă o prevedere care este de

Se întoarce proiectul pt un vot competența C.R ca și C.D
în procedură urgentă
 VI. Actele Parlamentului (X)
1) Examinarea şi avizarea proiectului de lege de către
comisiile parlamentare
 Punctul de vedere nu este obligatoriu.
2) Includerea proiectului de lege pe ordinea de zi
3)  Dezbaterea proiectului de lege în plen
 Fiecare deputat sau senator poate propune amendamente.
Amendamentele trebuie să aibă avizul comisiei parlamentare.
Fiecare amendament este supus votului.
4) Votarea proiectului de lege
5) Semnarea de către Preşedintele Camerei sau Vice
 VI. Actele Parlamentului (XI)
6) Promulgarea legii art. 77
După ce Legea e adoptată de Parlament
* Proced. obișnuită: 5 zile T pt sesizare CCR
(Guv, P. Camerelor, ICCJ, Av. Pop, 25 sen/50 dep)
* Proced. urgentă: 2 zile T pt sesizarea CCR (idem)
Dacă nu a fost sesizată CCR sau a trecut termenul, se trimite spre promulgare.
Președintele are termen 20 de zile să:
a. Ceară reexaminare 10 zile obligat
b. Sesizeze CCR să promulge
c. Promulge
!! Nu se trimite la promulgare legea de revizuire
 VI. Actele Parlamentului (XII)
Alte reguli constituţionale privind elaboarea legilor:

• Adoptarea proiectelor sau a propunerilor legislative cu procedură de

urgenţă art. 76 alin 3

• Angajarea răspunderii Guvernului art. 114 Constituţie

• Legile adoptate în şedinţe comune art. 65 din Constituţie

 Puterea executivă
GUVERNUL + ȘEFUL DE STAT
 Raportul legislativ-executiv
1. Intervenția legislativului în activitatea executivului
 Legislativul stabilește normele juridice pe care executivul trebuie să le
execute
 Parlamentul aprobă programul executivului (vot de încredere art. 103)
 Parlamentul aprobă delegarea legislativă (art.115)
 Parlamentul controlează activitatea Guvernului (moțiuni art. 112, art. 113)
2. Intervenția executivului în activitatea legislativului
Inițiativă legislativă art. 74
Promulgarea legilor (prin șeful executivului, Președintele) art. 77
Cu prilejul referendumului (organizarea referndumului, în special art. 90)
 I. GUVERNUL
• Sediul materiei (sumar):
Constituția României, T3, C3, C4, art. 102-art.115
• Rol art. 102
 Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe
 G. exercită conducerea generală a administrației publice.
• Structură art. 102
 prim-ministru
 ministri
 membri stabiliți prin lege organică (Legea 90/2001)
 1. Numirea Guvernului
remanierea guvernamentală – art. 85
V1: se consultă cu partidul care are
majoritatea absolută în Parlament. art.103(1)

I. V2: se consultă cu toate partidele care au trecut pragul

electoral (dacă nu e majoritate absolută). 103(1)
Președintele
II. Desemnează un candidat pentru funcția de
prim-ministru art. 103 (1) + art. 85
Parlamentul
vot de
Jurământ de credință încredere, Program și
art.104 + 84 majoritate lista
absolută
10 zile Guvernului
art. 103(3) 103(2)
 2. Delegarea legislativă
ORDONAN Două elemente obligatorii:
ŢĂ • Întotdeauna în baza unei legi de Termenul de abilitare și domeniul
Art.115 O.G abilitare
în care se poate da ordonanţa
•Se publică în M. Of. (art. 108) si se simplă (nu se poate în domeniile
O.U.G rezervate legii organice)
semnează de Premier şi miniştri care au Legea de abilitare poate conţine
•Doar dacă urgenţa o cere şi obligaţia punerii lor în executare. şi un element facultativ:
doar în situaţii extraordinare • Intră în vigoare in 3 zile de la publicare •Necesitatea aprobării de către
•numai după depunerea sau la o dată ulterioară art.11 Parlament prin lege de aprobare
spre dezbatere la Camera L24/2000
competentă
•NU există o lege de abilitare Dacă termenul pentru
•Intră in vigoare la aprobare e depășit -> Legea de aprobare poate fi:
momentul publicării in M.Of încetarea efectelor art. 115(3) • Simplă  in acest caz ordonanţa se
sau la o dată ulterioară Pana la aprobare, transformă în lege şi va produce
• Pentru O.U.G. există ordonantele isi produc efecte doar legea
intodeauna o lege de efectele. De la momentul • Cu modificări  in acest caz isi va
aprobare aprobarii ele inceteaza sa mai produce efecte doar legea
produca efecte. • De respingere  nu işi mai produce
efectele ordonanţa şi nici legea nu
are ce alte efecte să producă.
 3. Angajarea răspunderii Guvernului art. 114
PARLAMENTUL
Ședință comună
Program, Declarație
GUVERNUL Proiect de lege
CD S
3 zile, moțiune de cenzură art.113
V1 = Guvernul e demis
V2= Proiectul de lege e considerat adoptat

PREȘEDINTE Dacă nu promulgă și cere reexaminarea,

dezbaterea se face în ședință comună
 II. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
(Șeful de stat)
• Sediul materiei (sumar):
Constituția României, T3, C2, art. 80 – 101
• Desemnarea șefului de stat (depinde de forma de guvernământ)
În RO: prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat (art. 81),
pentru un mandat de 5 ani.
Rezultatul alegerilor este validat de CCR + depunere jurământ în fața
Parlamentului (art. 82)
• Rol: reprezintă statul român; este garantul independenței naționale, al
unității și integrității teritoriale; veghează la respectarea Constituției și la
buna funcționarea a autorităților publice, exercită funcția de mediere (art.80)
II. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI (II)
(Șeful de stat)
 1. Atribuții
a. Privind organizarea și funcționarea puterilor publice
b. Privind legiferarea
c. Privind alegerea, formarea, avizarea formării, numirea sau revocarea unor
autorități publice.
d. În domeniul apărării țării și asigurării ordinii publice
e. În domeniul politicii externe
f. Altele  decorații, grațierea individuală
 2. Răspunderea șefului de stat
I. Imunitatea art. 84 +72 (1)  Decizia CCR 678/2014
a. Răspundere politică (iresponsabilitatea)
Nu răspunde pentru votul sau opiniile politice exprimate în timpul
mandatului
Poate fi suspendat art. 95
b. Răspundere penală (invoilabilitatea)
 Impediment legal temporar care determină suspendarea urmării penale;
art. 312 alin. 2 CPP + art. 84 Constituție
 Doar în cazul punerii sub acuzare pt înaltă trădare art. 96
c. Răspundere civilă/contravențională
 Răspunde ca orice altă persoană
 3. Actele șefului de stat
• DECRETELE
 cu caracter normativ
 cu caracter individual

• Cele cuprinse în art, 100 alin. (2)trebuie contrasemnate de primul –ministru.

• Se publică în Monitorul Oficial
• Nepublicarea atrage inexistența
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
• Sediul materiei:
 Titlul 5 Constituție
 Legea 47/1992

• Actele supuse controlului

 Legile
 Ordonanțele
 Tratatele și alte acorduri internaționale
 Inițiativă de revizuire
 Regulamentele Parlamentului
 Hotărârile Plenului Camerelor (art. 27 alin. 1 L47/1992)
 Inițiativele legislative populare
 1. Alte atribuții
a) Veghează la respectarea procedurii pt alegerea Președintelui Ro
și confirmă rezultatul sufragiului
b) Constată existența împrejurărilor care justifică interimatul (Preș.
Ro)
c) Avizarea propunerii de suspendare din funcție a Președintelui Ro
d) Veghează la respectarea procedurii pt organizarea și desfășurarea
referendumului
e) Rezolvă contestațiile care au ca obiect constituționalitatea unui
partid politic
f) Soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre
aut. Publice
g) În procedura revizuirii
+ alte atribuții prin lege organică (dacă va fi cazul).
 2. Obiecție de neconstituționalitate vs excepție de neconstituționalitate
• Obiecție = control anterior promulgării legilor (a priori) art. 146 lit a
• Excepție = control ulterior (a posteriori). Asupra legilor și ordonanțelor care sunt în vigoare.
Art. 146 lit. d

• Obiecție  control direct

• Excepția  control indirect, de regulă art. 146 lit. d teza I
 control direct prin Avocatul Poporului art. 146 lit d teza II
Condiții pentru introducerea unei excepții: art. 29 L47/1992
1. sa fie parte intr-un proces aflat pe rolul unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial.
2. exceptia de neconstitutionalitate sa nu reprezinte obiectul procesului (motivul)
3. sa existe o vatamare produsa printr-o dispozitie dintr-o lege sau ordonanta în vigoare.
4. sa aiba legatura cu solutionarea cauzei
5. nu pot face obiectul controlului dispozitiile declarate neconstituționale printr-o Decizie
anterioară a CCR
 3.Deciziile CCR
• Art. 147
Caz I
dispozițiile din legi/ordonanțe/regulamente în vigoare declarate neconstituționale, își
încetează efectele în 45 de zile de la publicarea Deciziei în M.Of.
În acest interval Parlamentul/Guvernul trebuie să pună în acord dispozițiile legale cu Decizia
În acest interval, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept

Caz II
În cazul legilor înainte de promulgare, Parlamentul e obligat să reexamineze și să pună în
acord cu Decizia

Deciziile CCR se publică în M.Of și au putere numai pentru viitor.

 AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
• Sediul materiei: T3, C6, art. 124-134
• Interpretează legea și o aplică, DAR NU CREEAZĂ DREPT.
• Principii:
 principiul legalității
 dreptul la apărare
 justiția este unică, imparțială și egală
 limba officială și limba maternă în justiție
 prezumția de nevinovăție
 independența judecătorului și supunerea lui numai legii
Organe:
 Instanțele judecătorești
 Ministerul Public
 CSM