Mersul, mişcările anormale,

alterări ale stării de consştienţă

Clinica Sp Prof Dr Th Burghele

 Tipuri de mers
• Mers antalgic:
– Sciatică-mers posibil pe membrul normal
– Afectiuni reumatismale
• Mers legănat-luxaţia congenitală de şold, coxartroză, miopatii,
paralizia muschilor fesieri

• Mers cosind-membrul inferior bolnav târât lateral-hemiplegie

spastică

• Mers talonat-dezordonat, călcând pe călcâie: tabes dorsal

(meningoencefalită posterioară lombo-sacrtă, în lues)

• Mers ebrios, oscilant-intoxicaţie alcoolică, leziuni cerebeloase

 Tipuri de mers

• Mers spastic-membre rigide, în extensie-paraplegia spastică,

scleroza în plăci

• Mers rigid-paşi mici, cap aplecat înainte, dificultăţi de oprire,-

sindrom exrapiramidal (Parkinson)

• Mers cu baza de susţinere largă-sindrom pseudobulbar

• Mers adinamic-bolnavul merge cu dificultate şi oboseşte-boli

consumptive, miastenia gravis, b. Addison

• Mers dragând, isteric-trage vârful piciorului pe podea

 Tipuri de mers

Mers stepat Mers leganat

Mers rigid
Mers cosind
 Mişcări anormale
• Tremurături: mişcări involuntare ritmice, egale, rapide, de mică amplitudine,
la anumite segmente ale corpului sau cuprinzând tot corpul
– Tremurături fiziologice
• Emoţii, frică, frig,
– Tremurături patologice: statice (în repaus), kinetice (în timpul mişcărilor),
stato/kinetice
• Intoxicaţii cu plumb, arsenic, mercur
• Hipertiroidism-tremor intenţional: se accentuează în timpul mişcărilor
intrenţionate
• Parkinson: tremorul se accentuează în repaus şi diminuă în timpul
mişcărilor intenţionate; dispare în somn
- Paralizie generală progresivă
• Scleroză în plăci-tremor intenţional, apare în timpul mişcărilor
voluntare
• Tremor senil-interesează mâinile şi capul, ritm rar
• Alcoolism: tremurături mici, regulate, la degetele de la mâine,
accentuate dimineaţa pe nemâncate, diminuă după ingestia de alcool
• Tremor esenţial-ereditar, apare atât în mişcare cât şi în repaus
 Mişcări anormale
• Mioclonii: mişcări bruşte, involuntare, ale extremităţilor sau a unor fascicule
musculare, nu dispar în somn, , nu produc mişcări ale segmentelor
interesate; encefalite, uremie
– Boli ale sistemului nervos central
– Hipocalcemie, hipopotasemie
• Mişcări coreice: dezordonate, bruşte, ale extremităţilor sau la nivelul feţei,
uneori mimică ciudată, sunt accentuate de mişcările voluntare , diminuş la
repaus şi dispar în somn
– Coree Sydenheim (reumatism ), coreea Huntington (boală erreditară)
• Mişcări atetozice -vermiculare, coreea Sydenheim şi Hungtington
• Ticurile: mişcări repetate , steotipice, ale anumitor segmente ale corpului,
boli psihice
• Contracturile: hipertonie permanentă musculară:
– Tetanos, tetanie, epilepsie, rabie, boli ale sistemului nervos central,
isterie
 Mişcări anormale

• Fasciculaţii musculare: contracţii limitate la fibrele musculare, manifestate

ca mişcări ondulante ale muschilor-siringomielie
• Convulsii-contracţii musculare bruşte, neregulate, intermitente, care duc la
deplasarea segmentelor
– generalizate/parţiale
– Tonice-contracţii musculare durabile, care determină o rigiditate şi
imobilitate a segmentelor interesate: tetanos, epilepsie, tetanie,
intoxicaţie cu stricnină
– Clonice-succesiune de mişcări bruşte, regulate, separate prin scurte
intervale de normalizare: epilepsie, eclampsie, uremie
• Crampele musculare-contracţii tonice, trecătoare, limitate la un grup
muscular care participă la un act profesional, întotdeauna acelaşi (crampa
scriitorului, pianistului, etc). Nu apare la alte mişcări
 Starea de conştienţă
• Constienta: forma cea mai inalta de reflectare a realitatii proprie omului,
produs al creierului uman in procesul muncii, al vietii in societate,
caracterizata prin prezenta gandirii si a limbajului, prin faptul ca omul isi
da seama de lumea inconjuratoare si actioneaza asupra acesteia in
conformitate cu anumite scopuri dinainte stabilite (Dictionarul limbii
romane).

• Prezenta constiintei depinde de integritatea anatomica si functionala a :

-sistemului reticulat activator (SRA):
-incepe in portiunea medie a puntii lui Varolio
-urca in partea dorsala a mezencefalului
-sinapsa in thalamus, de unde pleaca fibrele talamo- corticale
-proiectiilor corticale (C)
 Alterări ale stării de conştienţă
• Coma: pierderea starii de constienta; stare asemanatoare somnului din care
bolnavul nu poate fi trezit, ochii sunt inchisi si raman inchisi in ciuda aplicarii
de stimuli puternici; fără reversibilitate rapidă
• Cauze: Integritatea anatomica si functionala a SRA si C poate fi pierduta prin boli:
ale sistemului nervos: - iritatie meningeala şi encefalice
leziuni de masa ale emisferelor cerebrale
leziuni de masa ale mezenceflului
convulsii generalizate
- metabolice: intoxicatii (CO, benzodiazepine, opioide, etc)
Insuficienta hepatica
Coma acido-cetozica din diabet
Coma hipoglicemica
Coma din tulburarile hidro-electrolitice si acido-bazice
Hiponatremie cu hipervolemie si hiperhidratare
cerebrala
Acidoza metbolica (insuficienta renala)
Acidoza respiratorie (insuficienta respiratorie)
Clasificarea severităţii comelor: scara Glasgow, funcţie de deschiderea ochilor , răspunsul verbal,
activitatea motorie
 Alterări ale stării de constienţă

• Stare vegetativa (coma trează): apare după comă; este treaz dar nu răspunde
– tranzitorie sau persistenta (> 1 an)

• Catatonia (psihoze majore): sindrom specific hipomobil, asociat cu psihoze majore.

În forma tipică, pacienţii catatonici par conştienţi au ochii deschişi, dar nu fac
mişcări voluntare şi nu răspund, deşi clipesc spontan

• Mutism akinetic; bolnavul este treaz dar imobil; pacient treaz complet sau parţial care
rămâne imobil şi tăcut când este nestimulat. Starea poate fi determinată de
hidrocefalie, mase tumorale în regiunea ventriculului al treilea

• Abulie – forma uşoară de mutism akinetic. Bolnavii sunt treji,dar dezaferentază;

mişcările verticale ale ochiului şi ridicarea pleoapelor rămân neafectate.

• Blocaj interior - Locked-in

 Alterări ale stării de constienţă
• Sincopa: pierderea tranzitorie a stării de conştienţă, datorată hipoperfuziei
cerebrale globale tranzitorii, care se caracterizează prin:
– Debut rapid
– Hipotensiune în ortostatism, cu revenirea rapidă în clinostatism
– Durată scurtă
– Recuperare completă
– Fiziopatologie: hipoperfuzia cerebrală este consecinţa:
– scăderii debitului cardiac : disfuncţie cardiacă
reducerea întoarcerii venoase: hipotensiune ortostatică
– Scade rezistenţa periferică
– Intervin ambele mecanisme
– Cauze: stenoza aortică, cardiomiopatia hipertrofică, hipotensiunea ortostatică,
sincopa vaso-vagală
• Lipotimia (leşinul): pierderea cunoştinţei în ortostatism fără afectarea
funcţiilor vitale, cu revenirea într-un interval variabil în clinostatism
• Epilepsie: pierderea cunoştiinţei +convulsii+incontinenţă urinară
• Accidentul vascular cerebral: pierderea cunoştinţei + semne neurologice
de focar