(Din)EXPERIENȚA

ELECTORALĂ
a REPUBLICII MOLDOVA
 Preambul
Începând cu 27 august 1991, Republica Moldova
depune eforturi întru construirea unei societăți democratice.

În pofida impedimentelor întâlnite încă de fragila noastră

democrație,
puterea politică în Republica Moldova este rezultatul
voinței cetățenilor, exprimată prin alegeri libere și corecte,
organizate în baza Codul electoral adoptat la 21. XI. 1997,
moment în care legislația electorală autohtonă a fost ajustată
la standardele internaționale.
 Standarde ce au impus:

 Explicarea exactă a noțiunilor din legislația electorală.

 Reglementarea aplicării și exercitării drepturilor
electorale.
 Constituirea și reglementarea funcționării organelor
electorale: Comisia Electorală Centrală, Consilii și Birouri
electorale.
 Standardizarea procedurilor electorale pentru toate tipurile
de alegeri și referendumuri.
 Asigurarea informării cetățenilor despre activitatea
organelor electorale.
 Soluționarea litigiilor electorale și asigurarea transparenței
procesului electoral.
 Publicarea rapidă a rezultatelor preliminare și oficiale ale
 CODUL ELECTORAL
al Republicii Moldova

Din momentul adoptării, a suportat

mai multe amendamente, modificări și
redactări, menite să-i ajusteze
prevederile la realitățile socio-politice
și la legislația electorală
internațională.

1999 - prezent = modificări în baza

a 55 de legi
 I. PRACTICI ELECTORALE ANTERIOARE
INDEPENDENȚEI
a) Prime experiențe: 1812- 1918

• Între 1818-1828, Basarabia se bucură de o anumită

autonomie în sistemul politic al Imperiului Rus.
Ulterior e transformată în gubernie.

• Încercări de aplicare a unui sistem electoral în Rusia

s-au făcut între 1808-1810, dar s-a renunțat repede la
idee, revenindu-se la problemă abia în 1904-1906, când
a fost adoptată o primă lege pentru alegerile în Duma
de Stat.
 
 a) Prime experiențe: 1812- 1918
• Sudul Basarabiei, judeţele Cahul, Bolgrad și
Ismail, a gustat din experiența electorală odată cu
unificarea Principatelor Românești la 1859.

 Conform Convenţiei privind organizarea

Principatelor Române, din 7/19 august 1858 și
Legilor electorale din 3 iulie 1864 și 30 iulie
1866, populaţia din sudul Basarabiei a participat
la alegerile pentru
Divanul ad-hoc și Parlamentul României.
 a) Prime experiențe: 1812-1918

• După retrocedarea celor trei județe

imperiului țarist, până în 1905-1906,
populaţia întregii Basarabii a participat
doar la alegerile organelor administraţiei
publice locale, zemstvele.
 a) Prime experiențe: 1812-1918
• Conform Legii pentru alegerea Dumei de Stat, din
decembrie 1905, nu aveau dreptul la vot femeile, tinerii
până în 25 ani, militarii, argaţii, cei care închiriau
imobile și așa-numiții „subiecți non-ruși”.
• În problemele naţionale, prima Dumă a solicitat doar
egalitatea în drepturi a tuturor naţionalităţilor. Dar nici
următoarele dume (februarie și noiembrie 1907, 1912) nu
au schimbat radical domeniul electoral, deoarece Legea
reducea reprezentarea ţăranilor și declara că Duma
trebuie să fie „rusă în spirit”, micșorându-se astfel
numărul deputaţilor de la periferiile imperiului.
 Concluzii
 alegerile din imperiul țarist de la înc. de sec. XX
reprezentau inegal categoriile sociale, censul de
avere și impozitare fiind condiţie de participare;
 inegalitatea se manifesta prin reprezentarea
diferită a centrului și a periferiilor; 
 membrii Dumei de Stat erau numiţi, deseori,
reprezentanţi ai guberniei respective;
 rezultatul alegerilor reprezentanților Basarabiei
în cele 4 Dume: nu a fost ales niciun român
basarabean.
 Locul Basarabiei în Duma de stat
 Mișcarea de emancipare naţională din
Basarabia ia amploare în 1917, culminând cu
înființarea Sfatului Ţării (primul parlament în
teritoriul dintre Prut și Nistru).

 Congresul gubernial al ţăranilor

basarabeni a desemnat 14 candidați la
alegerile în Adunarea Constituantă a
Imperiului, printre ei,
Ion Inculeţ și Pan Halippa.
 b) Integrarea Basarabiei
în viața politică a României interbelice
• Populația participă la alegerile parlamentare din anii
1919, 1920 și 1922.
• În urma scrutinului din 1922, 37 deputați și 90
senatori basarabeni reprezentau raportul de forțe pe
arena politică a Basarabiei.
• Conform prevederilor Constituţiei din 1923, erau
membri ai Senatului și foștii președinţi ai Adunărilor
Naţionale care declaraseră Unirea cu România, de la
Chișinău, Cernăuţi și Alba Iulia.
• La alegerile din iunie 1926, partidele politice din
Basarabia au participat ca filiale ale celor din România.
 c) 1940-1990: alegeri de tip sovietic
• Sistemul electoral sovietic unipartitist din RASSM
dntre anii 1924-1937 s-a aplicat și în RSSM, odată cu
„schimbarea structurii societăţii” în urma lichidării
claselor „antisocialiste”. Rata prezenței la urne - 99%.

• În1941 au avut loc alegerile formale în Sovietul

Suprem al RSSM, cu un total de 99,6% alegători,
sistemul electoral sovietic rămânînd intact următorii
50 de ani.
 c) 1940-1990: alegeri de tip sovietic
Prima încercare de schimbare radicală a unui sistem
electoral perimat are loc la Conferinţa a XIX-ea a PCUS din
vara anului 1988, prin permisiunea de a înainta mai multe
persoane într-o circumscripţie electorală.
Abia în noiembrie 1989, Sovietul Suprem al RSSM a
adoptat 2 legi care au pus bazele pluralismului politic,
pluripartitismului și viitorului sistem electoral din
Republica Moldova:
 legea despre alegerile locale în RSSM și
 legea despre alegerea deputaţilor în Sovietul
Suprem al RSSM (viitorul Parlament al R.M.)
 II. PARLAMENTUL INDEPENDENȚEI
• Suveranitatea și independența Republicii
Moldova au fost proclamate de către
Parlamentul ales în februarie-martie 1990, în
baza Legii 144 cu privire la alegerile
deputaților poporului RSS Moldovenești.

• Adoptată la 23 noiembrie 1989, aceasta a

pus bazele alegerilor
libere și pluraliste
în Republica Moldova.
 Parlamentul Independenței a adoptat:
 Legea nr.81-XII, din 5 iunie
1990 cu privire la completarea
Constituției RSSM, prin care s-
au stabilit simbolurile RSSM -
stema, drapelul și imnul;
 Declarația cu privire la
suveranitatea RSS Moldova,
din 23 iunie 1990;
 Declarația de Independență a
Republicii Moldova din
27 august 1991.
 III. EVOLUȚIA PROCESULUI și
SISTEMULUI ELECTORAL
de după INDEPENDENȚĂ
Procesul electoral în Republica Moldova
se desfășoară în conformitate cu:

 Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948)

 Pactul internațional cu privire la drepturile civile și
politice (1966)
 Convenția Europeană a Drepturilor Omului
 SISTEMUL ELECTORAL actual

TIPURI DE SCRUTINE

Alegeri parlamentare
Alegeri prezidențiale
Alegeri locale
Referendumuri
DATE STATISTICE PRIVIND SCRUTINELE
DESFĂŞURATE ÎN PERIOADA 1990 -2017

Din anul 1990 până în prezent,

au fost organizate şi desfăşurate
20 de scrutine naţionale:
 9 parlamentare,
 6 locale generale,
 3 prezidențiale,
 2 referendumuri republicane.

Conform legislaţiei, toate aspectele organizatorice

au ținut de competenţa comisiilor electorale.
 Alegeri parlamentare

• Startul reformei electorale - Legea nr. 1609-XII din 14

octombrie 1993 privind alegerea Parlamentului, care
prevedea instituirea sistemului proporțional pe
principiul pluripartitismului.

• Parlamentul ales la 25 februarie 1994 a adoptat, pe 29

iulie, noua Constituție ce a impus:
-101 deputați,
-pluripartitismul,
-voința poporului drept bază a puterii de stat.
 Alegeri parlamentare
• În scrutinele parlamentare desfăşurate între 1994 și
2009, conversiunea voturilor în mandate s-a făcut în
baza sistemului electoral proporţional.

• În 2010, la alegerile parlamentare anticipate din 28

noiembrie, distribuirea mandatelor de deputat s-a făcut
după metoda prin coeficient.
 Alegerile prezidențiale
• La 19 aprilie 2013, Parlamentul a adoptat Legea nr. 94
privind schimbarea sistemului electoral
proporțional cu sistemul electoral mixt
(proporțional și majoritar). Dar la mai puțin de o lună
s-a revenit la sistemul electoral proporțional, sistemul
nou adoptat fiind acuzat de mai multe carențe.

• În urma dezbaterilor și consultărilor publice, Legea

nr. 154 din 20 iulie 2017 a introdus un nou sistem
electoral mixt, în baza căruia urmează să se
desfășoare următoarele alegeri parlamentare.
 PARTICIPAREA ALEGĂTORILOR LA
ALEGERILE PARLAMENTARE (1994-2014)
 Alegerile prezidențiale
• La 3.10.1990, Parlamentul a adoptat Legea cu
privire la instituirea funcției de Președinte și la
introducerea unor modificări și completări în
Constituția statului.

• Primul președinte al R.M., Mircea Snegur, a fost

ales de către deputați. Ulterior, la 8.12.1991, acesta a
fost ales Președinte al Republicii Moldova de către
întreg electoratul, pe un termen de 5 ani.

• Prin reforma constituțională din 2000, alegerea

Președintelui a trecut în competența Parlamentului.
 Alegerile prezidențiale
• Între 2001 - 2016, Președintele Republicii Moldova a fost
ales de către Parlament de 3 ori: 2001, 2005 și 2012.

• În 2016, Curtea Constituțională a declarat

neconstituțională modalitatea de alegere a șefului
statutului de către Parlament și a revigorat prevederile
Codului electoral aferente procedurii alegerii șefului
statului de către popor.

• Drept urmare, în același an s-au desfășurat alegeri directe

ale Președintelui Republicii Moldova, iar pe 13.12.2016
Curtea Constituțională a validat mandatul noului
Președinte ales în urma turului II de scrutin.
 Alegerile locale

• Pentru un mandat de 4 ani: primarii și consilierii în

consiliile locale, în baza sistemului electoral
proporţional.

• Comisia Electorală Centrală a organizat alegeri locale

generale în: 1995, 1999, 2003, 2007, 2011, 2015.
 
 Încheiere
 Robert Schuman: „democraţia nu poate fi construită
dintr-o singură lovitură, deoarece, pentru crearea
acesteia, Europa a avut nevoie de mai multe milenii”.

 Civilizaţia occidentală a demonstrat că afirmarea

valorilor precum libertatea individuală,
responsabilitatea personală, gândirea şi acţiunea
raţională, justiţia, egalitatea de şanse, s-a făcut anevoios
și în timp, reușind instituirea statului de drept şi
educarea culturii participative.

 Republica Moldova depune eforturi întru cultivarea

și aplicarea acestora.