SISTEMUL

NERVOS
PERIFERIC
NERVUL SPINAL
Nervii spinali aparţin Sistemului Nervos Somatic Periferic. Nervii spinali sunt micşti şi sunt în număr de 31 de perechi:
• 8 cervicali
• 10 -12 toracali
• 5 lombari
• 5 sacraţi
• 1 coccigian
Ei sunt dispuşi simetric de o parte şi de alta a MS şi metametric. Nervul spinal este format din: 2 RADĂCINI, TRUNCHI,
RAMURI.
• Rădăcina Posterioară- senzitivă
• Rădăcina Anterioară- motorie
• Trunchiul Nervului Spinal- este format din unirea celor 2 rădăcini , înainte de a părăsi canalul vertebral. Conţine fibre
senzitive, motorii (somatice + vegetative)- este mixt. După
ieşirea din canalul vertebral se divide în :
• Ramura ventral – formeaza plexuri cervical, brahial, lombar, sacrat.
• Ramura dorsală – piele spate, muschii jgheaburilor vertebrale
• Ramura comunicantă alba – fibre preganglionare
• Ramura comunicanta cenusie – fibre postganglionare simpatice
• Ramura meningiană

• Sindromul NEVRITIC este asociat cu modificari distructive ale structurii fibrei nervoase, iar clinic este caracterizat prin
tulburări de sensibilitate subiective şi obiective, tulburări trofice (atrofia pielii, atrofii musculare, etc.) şi tulburări
vegetative (cianoza, edem, hiposudoraţie sau hipersudoratie, etc.) în teritoriul de distribuţie a neuronului motor si /
sau protoneuronului senzitiv.
 Sindromul de Neuron Motor Periferic

• este consecinţa lezării pericarionului neuronului motor periferic (situat in coarnele anterioare
ale măduvei spinării, respectiv nucleii nervilor cranieni III, IV, V, VI, VII, IX, X, XI, XII) sau a axonul
acestuia, pe traiectul (rădăcină anterioara, plex , nerv periferic) până la nivelul joncţiunii neuro-
musculare (plăcii motorii).

Manifestări clinice
Tulburări de Motilitate
– ACTIVĂ - deficite motorii (Pareze/ Paralizii)- limitate la teritoriul inervat de un nerv, rădăcină, plex, sau
inervate de nervii cranieni interesaţi.
– PASIVĂ- hipotonie / atonie, prin întreruperea arcului reflex tonigen
– INVOLUNTARĂ- contracţii mici ale unor fascicule din musculatura afectată, fără deplasarea segmentului.
Tulburări de Reflexe- ROT abolite/ diminuate
 Tulburări Trofice- atrofie musculară
 
Patogenia Leziunilor SNP
• Mecanismul patogenic este de EXCITAŢIE sau de INHIBIŢIE(deficit).
– Excitarea neuronului senzitiv- parestezii / nevralgii
– Lezarea neuronului senzitiv- hipo/ anestezii
– Leziunile iritative ale NMP- fasciculaţii
– Leziunile distructive ale NMP- pareze / paralizii
PLEXUL CERVICAL -originea C1-C4
Teritoriul motor- muşchii profunzi ai regiunii cervicale
Teritoriul senzitiv- tegumentele regiunii anterolaterale ale gâtului,
regiunea mastoidiană, auriculară

Paralizia de plex cervical

Limitarea mişcărilor de
 flexie,
 rotaţie
 înclinare a capului.
În leziunile bilaterale, capul devine
balant
Apariţia cu timpul a Amiotrofiei +
ştergerea reliefului muşchilor
posteriori (ai cefei)
NERVUL FRENIC 
• Motor- diafragmul
• Senzitiv- pericard, pleura costală + mediastinală
 Paralizia unilaterală determină paralizia
diafragmului homolateral
 Paralizia bilaterală –determină tulburări grave în
respiraţie, dispnee marcată, respiraţie paradoxală
 Nevralgia frenică- este dată de un proces tumoral
mediastinal- durere subclaviculară, în regiunea
profundă a cefei, accentuată de mişcările
respiraţorii.
 PLEXUL BRAHIAL- rad ant C5-T1 si fibre simpatice postgg.cu
originea in ggl simpatici cervicali
Din aceste rădăcini iau naştere trunchiurile primare:
1) Superior- C5-C6
2) Mijlociu- C7
3) Inferior-C8-D1
• Fiecare din acest trunchi primar se împarte într-o ramură
anterioară + una posterioară care anastomozează şi rezultă
trunchiurile secundare. Din trunchiurile secundare se desprind
ramurile terminale: circumflex(axilar), musculocutanat, radial,
median, ulnar(cubital).

Leziune: tracţiune(obstetrical, accidente maşină), plăgi, compresiuni

(hematoame, tumori, coastă cervicală)
PARALIZIA DE PLEX BRAHIAL DE TIP SUPERIOR – DUCHENNE-ERB-C5-C6
• Braţul atârnă inert de-a lungul corpului în rotaţie internă + pronaţie
• Abolirea mişcărilor din articulaţia umărului –datorită paraliziei muşchilor centurii
• Scapulare
• Imposibilitatea flexiei antebraţului-paralizia bicepsului brahial
• Abolirea ROT – bicipital + stiloradial
• Hipo /anestezie de tegumente
• Atrofia muşchilor –umăr în epolet
 
PLEX BRAHIAL DE TIP MIJLOCIU- REMAK-C7
• Mână + antebraţ în flexie
• Imposibilitatea extensiei antebraţului (p. triceps) + extensia mâinii + degetelor
• Abolirea ROT- tricipital
• Hipo/ anestezie
• Atrofia musculară
 
PLEX BRAHIAL DE TIP INFERIOR- DEJERINE-KLUMPKE-C8-D1
• Mână în gheară sau grifă medio-cubitală
• Degetele II-V prezintă hiperextensia primei falange + flexia ultimelor 2
• Imposibilitatea flexiei mâinii
• Imposibilitatea add, abd, flexiei, opoziţie policelui-paralizie muşchii eminenţei tenare
• Imposibilitatea add, abd degetelor, flexiei primelor falange
• Abolirea ROT – cubitopronator
• Atrofie musculară
1.NERVUL AXILAR (CIRCUMFLEX) -originea C5-C6
-ridica bratul (actioneaza deltoidul)
-ajuta la balansul bratului inainte si inapoi
2.NERVUL MUSCULOCUTAN- origine C5-C7
-flecteaza bratul si antebratul pe brat (inerv.m.biceps brahial,
coracobrahial, brahial)
3.NERVUL RADIAL- origine C5-C8
 extensor al cotului, pumn, degetelor
 parţial supinator (scurt supinator)
 inerveaza brahioradialul- flexor al antebratului
 extensia degetelor –exceptie falanga distala(extensie de catre m. intrinseci
 extensor police (lung şi scurt)
 participă la abducţia police (lung abductor)
Senzitiv
– Faţa posterioară braţ, antebraţ, mană
– Tabachera anatomică – exclusiv radialul
Paralizia totală:
– Mana căzută, “gat de lebădă”
– Incapacitate extensie degete, mană,
– supinaţie dificila
– Flexie degete scăzută
– Atrofie scurt supinator, mai tarziu extensori
Paralizie parţială:
– Respectă unii muşchi (ex – lez 1/3 medie braţ nu
afect triceps,anconeu)
– Leziune gat radius – deficit extensie degete doar
(inclusiv police)
Recup.
• Posturarea in pozitie neutra in atele fixe sau
orteze dinamice –pumn in E moderata
permitand flexia sa activa cu revenirea sa
mecanica
• mentinerea fortei musculare neafectate,
prevenirea redorilor musculare prin miscari
pasive, pasivoactive, autopasive la scripete,
active, hidrokineto
• Reeducare muschilor paralizati
4.NERVUL MEDIAN- origine C6-C8, T1
 Pronaţia antebraţ – rotund, pătrat pronator
 flexor al pumn ajutat de n. ulnar (marele palmar)
 flexor al falangei distale a degetelor 2,3 (flexorprofund)
 Flexor falanga 1 pe falanga 2 (flexor superficial comun degete)
 inerveaza 5 muschii ai mainii:
 3 ai eminentei tenare(lung flexor, flexor scurt, abductor si opozant police) si
 2 lumbricali (deget II, III – flexia MCF)

FLEXIA MAINII, PRONAŢIA, OPOZIŢIA POLICELUI

Senzitiv: – Teritoriul palmar degete 2,3, parţial police, Dorsal varful degete 2,3
Vegetativ: tulbur vasomotorii şi trofice
Paralizia- “mană simiană”
- abducţie, eversie police,
- atrofie eminenţă tenară
-Incercare inchidere pumn “gheară
mediană” – index nu se flectează,
deget mijlociu parţial, 4,5 complet
inchise
– Police rămane extins
– Indexul nu poate zgaria masa
– Cea mai invalidantă paralizie pt
mană, desfiinţare pensă tridigitală
police- index-medius (principala
pensă de prehensiune)
Probele utilizate în vederea diagnosticului
leziunii de nerv median.

1. PROBA DE GRATAJ- cu mâna aşezată pe masă,

degetele întinse, pacientul nu poate face
mişcarea de grataj.
2. PROBA FLECTĂRII DEGETELOR ÎN PUMN-
pacientul făcând doar mişcarea de Benedicţiune
papală, aşa zisa Mâna Simiană.
3. PROBA PENSEI
4. PROBA ABDUCŢIEI POLICELUI
 Sindromul de Tunel Carpian

• Se datorează compresiunii nervului median la nivelul

tunelului format de retinaculul flexorilor în partea de
sus şi tendoanele flexorilor, pe oasele carpului.
Din punct de vedere clinic:
• Parestezii la nivelul palmei, policelui, indexului, cu
caracter de arsură sau furnicături, care se
accentuează nocturne
• Hipoestezie în teritoriul de inervaţie senzitivă al
nervului median
• Proba pensei de face cu dificultate
• Atrofii ale eminenţei tenare
• 5.NERVUL ULNAR- origine C7-C8, T1
• nu inerv musc braţului
• Flexia pumnului (flexor ulnar al carpului)
 inervează lumbricali degete IV,V, toţi interosoşiii
(flexia MCF)
 flexia distală deg IV, V (flexor profund deg 4,5)
• adductor al policelui
• opozant deget mic
• Mişcări fine ale mainii (radial, median – mişc de
forţă)
Senzitiv: – Hipo/anestezie faţa palmară şi dorsală deget
mic, deget inelar,marginea cubitală palmă
Tulburări vasculotrofice: Uscăciunea pielii,
hiperkeratoză, atrofie musculară, deformări unghii
Paralizia totală:
– Mana “gheară cubitală” –
extensie primelor falange, flexia
ultimelor 2
– Police depărtat de index
– Mană subţire – emin hipotenară
şi spaţii interosoase atrofiate
(tardiv) Mana in gheara – N cubital

Paralizii uşoare:
– Semn Fromment (paralizie
adductor police – afectare pensa
cubital)
– Bolnav nu poate zgaria masa cu
deget mic
– Mainile cu degete răsfirate nu se
suprapun (interosoşi dorsali afect – Mana simiana- N medial
afect
Probele utilizate în vederea examinării sunt:
• 1. Proba Formet al policelui- pacientul prinde
o coală de hârtie cu ambele mâini între police
şi index, şi trage lateral. De partea lezată, coala
cade.
• 2. Semnul evantaiului- pacientul nu poate
depărta degetele în forma unui evantai.
• 3. Semnul pensei (police- deget V) este
NEGATIV.
 PLEXUL LOMBOSACRAT

• L1-L3 şi o parte L4 – plex lombar

Rădăcini divid – ramură super+infer (anastom ram super cu ram
infer răd super
• L5-S1 –S2 şi mare parte din L4 – plex sacrat
Fibre simpatice pt vase, glande sudorale, muşchi piloerectori
membru inferior
Fibre parasimpatice – viscere pelvine, teritoriu genital

1. NERVUL OBTURATOR- L2-L4

• Rotator extern coapsă (obturator extern)
• adductor al coapsei (toţi adductorii coapsei –inerv si de crural)
Senzitiv – articulaţia şold, genunchi, tegument faţa internă
coapsă, gambă
2. NERVUL FEMURAL (CRURAL): L2-L4
extensor al genunchiului (cvadriceps)
 Flexor coapsă pe bazin (psoasiliac)
Senzitiv: faţa internă coapsă, faţa medială gambă şi picior
Paralizie : afectare mers şi ortostatism – compensare tensor
fasciei lata, genurecurvatum in evoluţie, ROT rotulian abolit,
atrofie cvadriceps rapid
– Totală: cvadriceps + psoasiliac
– Parţială: doar cvadriceps

• reeducarea mersului şi utilizarea metodelor Williams şi “Şcoala spatelui”

• Prevenirea deformării in genu recurvatum -in formele moderate tonifierea
ischiogambierilor, in formele severe se aplică orteze de fixare a genunchiului
• Prevenirea contracturii lombare: relaxare Jacobson,mobilizare fără incărcare a rahisului
• Pregatirea compensărilor pană la caştigarea forţei musculare pierdute: tonif. MS pentru
mers in baston, carje, tonif musc trunchiului, abdominali, dorsali, fesieri, triceps sural
3.NERVUL SCIATIC- L4-L5, S1-S3
-flexor al genunchiului,flexor si extensor al piciorului, degetelor
-in spatiul popliteu se divide
a.Nervul tibial (sciatic popliteu intern) SPI
-flexor plantar si inversie
b.Nervul peroneal (peroneu comun, sciatic popliteu extern) SPE
-flexor al piciorului si eversor

Paralizia trunchi sciatic:

– Ischiogambieri neatinşi (ram din sciatic popliteu intern inainte de formare
trunchi)
– Mers dificil, picior balant,nu poate sta pe vf, călcaie
– Mers posibil datorită cvadriceps
– Atrofii musc treptat
– Tulburări vasculotrofice: edem periferic, hiperkeratoză,uscăciunea pielii, striaţii
unghii, modificări culoare, temperatură piele, sindrom cauzalgic
 N sciatic popliteu extern (peroneu comun)

Nv musculocutanat
– Eversia picior din flexie plantară (scurt, lung peronier)
– Senzitiv – dosul piciorului si partial halucelelui si degetelor, faţa antero-
ext.gambă

Nv tibial anterior
– Flexia dorsală (gambier anterior)
– Extensie degete (extensor comun degete, propriu haluce)
– Senzitiv: artic gleznei, primele 2 degete

Paralizie :
– Picior var equin cu mers stepat
-abolirea flexiei dorsale a piciorului
– Imposibilit mers pe călcaie, loveşte pietrele cu varful piciorului in mers
- imposibilitatea abd + rotaţiei externe a piciorului
- Hipoestezie
- atrofie musculară

Leziuni – nivel platou tibial extern şi cap peroneu

 N sciatic popliteu intern (nv tibial posterior)

 Flexor plantar – solear, gemeni

 Inversie picior – gambier posterior
 Flexie IF degete (lung flexor comun degete, lung flexor haluce)
 Flexia MTF (scurt flexor haluce, lumbricali)
 Abducţie, adducţie haluce
Leziuni- zona poplitee şi a gleznei, plex, radicular, compresii in canalul tarsian traumatice
(afect senzitivă)

Paralizie:
– Imposibilitate flexie picior, degete, mers pe varfuri
– Mers talonat, izbeşte cu călcaiul
– Bolta anteroposterioară se şterge
– Abolire abducţie, adducţie degete
– Imposibilitatea ridicării călcai cand vf e pe sol (test Pitres)
– Tulburări senzitive – faţa posterioară gambă, gleznă, picior
 SINDROMUL DE COADĂ DE CAL

• este formată din rădăcinile lombosacrate L2-S5

• motor- musculatura membrelor inferioare + sfincterul extern
striat al anusului + VU
• senzitiv- perineu, organe genitale externe
• vegetativ- VU, Rect, organe genitale
Etiologia leziunilor de Coadă de Cal
• afecţiuni ale coloanei vertebrale lombo-sacrate-traumatisme,
hernii de disc, spina bifidă, spondilite, tumori
• afecţiuni intrarahidiene-tumori, supuraţii
• procese paravertebrale- supuraţii, adenopatii, anevrisme de Ao.
SINDROM DE COADĂ DE CAL TOTAL
• paraplegie flască cu amiotrofii accentuate
• ROT – rotulian + achilean negative
• Tulburări de sensibilitate de la L2 în jos
• Tulburări sfincteriene + trofice la MI
SINDROM DE COADĂ DE CAL SUPERIOR- afectare de L2-L4
• Deficit motor la cvadriceps
• Limitarea flexiei coapsei + extensiei gambei
• Hipotonia + amiotrofia cvadriceps
• ROT –rotulian negative
• Fără tulburări trofice + sfincteriene
SINDROM DE COADĂ DE CAL MIJLOCIU- afectare de L5-S2
• Deficit motor la nivelul musculaturii piciorului + degetelor
• Hipotonie + amiotrofie pe musculatura gambei
• ROT- achilean + medioplantar –negative
• Hipoestezie în teritoriul L5-S2
SINDROM DE COADĂ DE CAL INFERIOR- afectarea S2-S5
• Deficit motor la muşchii perineali + fesieri interni
• Hipotonie + anestezie în şa
• Tulburări sfincteriene + sexuale
NEVRALGIA SCIATICĂ COMUNĂ - apare un conflict disco-radicular, cu compresiunea
DISCULUI ASUPRA RĂDĂCINII nervoase respective. Interesează fie
– discul L4-L5 + rădăcina L5,
– fie discul L5-S1 şi rădăcina S1.
1. durere
• debut brusc
• ½ este precedată de lombalgie
– L5- fesa, faţa post a coapsei, faţa externă a gambei, dosul piciorului, haluce
– S1- fesa, faţa post a coapsei, faţa post a gambei, moletul, planta + degetul V
– Se intensifică la tuse, defecaţie, sau la mişcări bruşte
– este asociată cu paresezii
2. scolioza coloanei lombare
3. contractură pe musculatura paravertebrală
4. semnul clopoţelului pozitiv-sensibilitate la presarea sau percuţia apofizei spinoase
5. probe de elongaţie + ---LASEGUE, BONNET
6. +/- deficit motor, +/- abolirea reflexului achilean
7. tulburări de sensibilitate
• La lezarea L5-faţa antero-externă a gambei, dosul piciorului, faţa dorsală a
halucelui
• La lezarea S1-faţa posterioară a gambei, plantă, deget V.
8. RX
 Durerea lombara
• Acută – < 4 săptămâni
– dureri intense lombosacrate, cu sau fără iradiere ; bolnavul nu-şi poate calma
durerile nici în decubit
– prezintă contractură lombară, cu sau fără blocadă.

• Subacută – 5-12 săptămâni

– durerile din decubit au dispărut, bolnavul se poate mişca în pat fără dureri, se
poate deplasa prin cameră
– poate să stea pe un scaun un timp mai mult sau mai puţin limitat, durerea fiind
suportabilă dacă nu-şi mobilizează coloana.
• Cronică - > 12 săptămâni
– permite pacientului să-şi mobilizeze coloana
– dureri moderate, astfel încât nu mai adoptă autoblocarea lombară
– în ortostatism şi mers, durerile pot apărea după o perioadă mai lungă de timp; pot
persista contracturi paravertebrale.
Lumbago- durere lombară apărută
brusc, după efort fizic
± iradiere în reg coccigiană, sacro-

iliacă (nu în coapse, nu sub genunchi !!!!!!)

±  redoare <30minute

teste de elongaţie sciatică – normale

Lombosciatica -durere lombară +
iradiere pe partea laterală/
posterioară a coapsei şi gambei,
către picior
– teritoriul n sciatic !!!!
– debut brutal
– limitează mişcarea
– afectează sensibilitatea în
dermatomul corespunzător
rădăcinii nervoase afectate
• Sdr vertebral
– rectitudinea coloanei vertebrale
– contractură musculară paravertebrală
percuţia apofizelor spinoase sau a
musculaturii paravertebrale  durere
– scolioză lombară
– cifoză toracală - compensator
– mers cu tendinţă la anteflexie, cu sprijin
pe membrul sănătos
– limitarea flexiei anterioare a trunchiului
• Obiectivarea durerii lombare
– Manevra Laseque
– Manevra Bragard – Lasegue sensibilizat
• Sdr radicular
– tulburări de sensibilitate – parestezii, hipoestezie, anestezie
– modificări motorii – pareze, paralizii, hipotonii şi atrofii musculare –
progresive
– modificări ale reflexelor – diminuare/ abolire (L2-L4 rotulian, S1-achilian)
• tulburări sfincteriene şi sexuale
– tulburări ale tonusului muscular
• hipotonia muşchilor fesieri
– coborârea pliului fesier de partea bolnavă
– deviaţia şanţului interfesier – din poziţia în genunchi pe scaun
• hipotonia muşchilor posteriori ai coapsei
– semnul coborârii călcâiului de partea bolnavă - din poziţia în genunchi pe
scaun
• hipotonia muşchilor gambei
– semnul echerului – în poziţia în genunchi pe scaun, piciorul sănătos face cu
gamba un unghi obtuz (tonus normal al gastrocnemienilor), iar de partea
bolnavă, piciorul face un unghi grept cu gamba
Faza acută
– repaus la pat
• !!!! repaus prelungit  atrofie musculară
• poziţii antalgice
–Postura de decubit ventral, cu o pernă relativ mai dură sub abdomen
–Patul înclinat în uşor Trendelenburg (pentru excitarea sinusului carotidian).
–Decubit dorsal, cu capul şi umerii ridicaţi pe o pernă, genunchii flectaţi cu un sul sub ei,
picioarele sprijinindu-se pe tălpi
–Decubit lateral „în cocoş de puşcă“
–Decubit dorsal, cu şoldurile şi genunchii la 90°, gambele sprijinindu- se pe un scăunel sau o cutie
• exerciţii de facilitare (contracţie-relaxare, stretching)
• exerciţii în lordoză/ în extensie
Faza subacută
• relaxare musculară
• tonifierea musculaturii abdominale
• întinderea musculaturii paravertebrale, ischiogambierilor, iliopsoasului
Faza cronică:
• tonifierea musculaturii trunchiului
Perioade de remisiune
• menţinerea unei poziţii corecte a coloanei lombare + bazin
• exerciţii de delordozare
• menţinerea forţei musculare
 Explorarea sensibilitatii
Receptori: formaţiuni specializate pe categorii de excitanţi:
• simţ tactil->corpusculi Meissner
-discuri Merkel
-terminaţii peripiloase
• simţ termic->corpusculi Ruffini->cald
-corpusculi Krause->rece
• simţ dureros->terminaţii nervoase libere
• sensibilitatea viscerală->baro,algo,chemo,termoreceptori

După dispoziţia lor în organism, se descriu următoarele tipuri de sensibilitate:

• Exteroceptivă (superficială): tactilă, termică, dureroasă->receptori cutanaţi
• Proprioceptivă (profundă, mioartrokinetică): receptori din muşchi, tendoane, suprafeţe
articulare-> “simţul atitudinilor segmentare”.
-sensibilitatea conştientă->cortex parietal
-sensibilitatea inconştientă->cerebel
• Interoceptivă (viscerală): receptori în viscere, arbore vascular.
Căi:
• protoneuron: în ganglionii spinali (protoneuron senzitiv)
prelungirea dendritică->receptor
prelungirea axonică->rădăcini posterioare
• rădăcini posterioare – fibre:
- lungi -> cordoanele posterioare medulare -> fasciculele Goll şi Burdach-
>panglica Reil->nucelul latero-ventral talamic->sensibilitatea discriminativă
profundă conştientă şi tactilă epicritică
- scurte->se termină în raport cu celulele senzitive din coarnele posterioare-
>fasciculul spinotalamic (sensibilitatea termică, dureroasă,tactilă,protopatică) şi
fasciculul spinocerebelos încrucişat Gowers (sensibilitatea profundă inconştientă)
- mijlocii->fasciculul spinocerebelos direct Flechsig (sensibilitatea profundă
conştientă)
Proiecţie corticală:
• sensibilitatea superficială şi profundă conştientă: lobii parietali, ariile 3,1,2,5,7
(Brodmann)
• sensibilitatea profundă inconştientă: ariile 4,6
Sensibilitatea subiectivă (spontană):
Parestezii, disestezii: amorţeală,furnicături,cârcei,cald, rece etc. în loc de senzaţiile
corespunzătoare stimulului
-parestezii viscerale->”cenestopatii”
Durerea->senzaţie penibilă,neplăcută,de intensitate mult mai mare decât paresteziile
-se urmăresc modul de debut,caracterul,durata,intensitatea,teritoriul,evoluţia
Nevralgia: durere cu localizare pe traiectul unui nerv (median, ulnar, sciatic etc.).
Cauzalgia: senzaţie dureroasă resimţită ca arsură continuă, insuportabilă; apare când sunt
afectate şi fibrele vegetative ale nervilor periferici
Dureri radiculare (radiculalgii): de-a lungul membrelor,în centură la nivelul trunchiului
• caracter de săgetătură/fulgerătură
• propagate de la proximal la distal
• frecvent crize dureroase dar durerile pot fi continue cu exacerbări paroxistice
• accentuate de tuse,strănut,efort fizic
• apar în inflamaţii acute/subacute ale rădăcinilor rahidiene
Dureri cordonale: surde, imprecise, pe un teritoriu mare, de obicei asociate cu tulburări
de sensibilitate obiectivă pe un hemicorp sau cu “nivel” la un anumit segment medular
- datorate lezării cordoanelor laterale sau posterioare ale măduvei esp.fasciculele spino-
talamice
Durerea talamică: pe hemicorpul opus leziunii; mai ales la m.s. şi faţă; asociată
cu o puternică tonalitate afectivă negativă. Este asociată cu modificări obiective,
mai ales în privinţa sensibilităţii proprioceptive. Aspecte:
• Hiperalgezia: percepţie dureroasă excesivă,↓ pragului dureros astfel încât un
stimul de intensitate nedureroasă produce durere
• Hiperpatia: hiperalgezie + tonalitate afectivă neplăcută + tulburări de
sensibilitate obiectivă; durerea e accentuată de stări afective plăcute sau
neplăcute
Durerea viscerală:
• durere legată de suferinţa nemijlocită a formaţiilor receptoare de la nivelul
organelor
• durere proiectată la nivelul tegumentelor->expresia trecerii excitaţiilor
patologice de pe căile vegetative pe căile sensibilităţii somatice şi proiectarea
durerii viscerale pe dermatomul resp
• crize gastrice tabetice->dureri violente epigastrice instalate brusc + vărsături
persistente,neritmate de alimentaţie
Cefaleea.
Migrena.
Sensibilitatea obiectivă (provocată):
• Sensibilitate superficială
sensibilitatea tactilă->se aplică pe tegumente un stimul tactil (bucată de vată)
sensibilitatea termică->se examinează cu 2 eprubete (la 4 şi 27 grade)
sensibilitatea dureroasă->se înţeapă uşor tegumentul cu ajutorul unui obiect
ascuţit
-normo/hiper/hipo/analgezie
• Sensibilitate profundă
sensibilitatea proprioceptivă (mioartrokinetică, simţul articulo-muscular, simţul
atitudinilor segmentare)
-mişcări uşoare ale diferitelor segmente de membre, bolnavul cu ochii închişi
trebuie să spună ce mişcare i s-a imprimat sau să le reproducă cu membrul opus
-simţul poate fi diminuat sau abolit
sensibilitatea vibratorie (simţ vibrator)->se aplică un diapazon pe proeminenţele
osoase (creasta tibiei, rotula, maleole, creasta iliacă, clavicula, olecranul)
-simţul poate fi diminuat sau abolit
sensibilitatea barestezică->obiecte de aceeaşi formă, mărime, cu greutate diferită
Funcţii senzitive complexe:
• Topognozia: capacitatea de a localiza stimulii cu ochii închişi. Imposibilitatea – atopognozie.
• Discriminarea tactilă: posibilitatea de a deosebi doi excitanţi similari aplicaţi pe tegumente
simultan în locuri diferite, cât mai aproape. Variază funcţie de zona tegumentară (2-3 mm la
pulpa degetelor, 4-5 cm pe coapsă). În prezenţa unor leziuni, distanţele de discriminare cresc.
• Dermolexia: capacitatea de a recunoaşte, ţinând ochii închişi, cifre, litere, desene trasate pe
piele de către examinator. Imposibilitatea – dermoalexie.
• Stereognozia: capacitatea de a recunoaşte tactil, cu ochii închişi, obiecte. Imposibilitatea –
astereognozie.
• Somatognozia: simţul schemei corporale; alterări:
• Asomatognozia: nerecunoaşterea unei părţi a corpului.
• Autotopoagnozie: imposibilitatea indicării unei anumite părţi a corpului.
• Anosognozie: nerecunoaşterea unui deficit.
• Anosodiaforie: negarea existenţei segmentului bolnav.

Modificările patologice (hiper-, hipo-, anestezia) pot fi:

• Globale (sunt interesate toate tipurile de sensibilitate)
• Disociate:
Disociaţia siringomielică
Disociaţia tabetică
Disociaţia siringomielică:
• Se pierde sensibilitatea termoalgezică, dar se păstrează cea
tactilă şi profundă. Se datorează leziunilor fibrelor
termoalgezice din fasciculul spinotalamic la nivelul încrucişării
în comisura cenuşie anterioară sau din fasciculul spinotalamic
posterior. Afecţiunea este rară şi duce la apariţia unor cavităţi
periependimare, uneori chiar la nivelul bulbului
(siringomielobulbie). Bolnavul se taie, se arde, fără să simtă.
Disociaţia tabetică:
• Se pierde sensibilitatea profundă şi tactilă epicritică şi se
păstrează sensibilitatea termoalgezică şi cea tactilă
protopatică. Leziunea constă în distrugerea cordoanelor
posterioare. Afecţiunea este rară. Bolnavul nu mai
conştientizează schema corporală.