Tumorile benigne şi

procesele
pseudotumorale ale
sistemului osteo-
articular
Nicolae Caproş
.Dr. hab. în med., prof

1
 Introducere
 Cunoaşterea dezvoltării histoontologice a
aparatului locomotor şi a anatomei ulterioare a
acestuia, poate ajuta la identificarea leziunilor
probabile ce pot apărea pe parcursul vieţii .

 TUMORĂ – excrescenţă patologică dintr-un

ţesut de formaţie nouă, rezultat printr-o
înmulţire celulară anormală.

2
Tumorile osoase primare
Spre deosebire de oncologia somaticã
,care predomina la vârstnici
,afecteazà copiii, persoane tinere până la 40 de ani
iar după 50 de ani se întâlnesc rar, cca. 2,5% - 3%
.din numàrul total de tumori
Altà particularitate este că tumorile osoase de
regulà se dezvoltà în tesut spongios, bogat in
mãduvã roşie, bine vascularizat, cu poteniţie
.metabolică avansatã; preponderent in metaepifize
Tumorile osoase primare
Mai rar afecteazã ţesutul osos cortical. În
majoritatea cazurilor sunt afectate femurul,
,humerusul, oasele gambei (cca. 74%)
mai rar — oasele antebratului, oasele
tubulare ale mâinii şi piciorului, oasele
.bazinulul, vertebrale
Tumorile osoase primare
În majoritatea cazurilor sunt localizate în
regiunile supuse unui efort funcţional şi fizic
avansat: epimetafiza distalã a femurului,
epimetafiza proximalà a humerusului, in
regiunea articulaţiilor mâinii: genunchiului,
scapulohumerale, coxofemurale, pumnulul,
.cotului, gleznei
 Procesele tumorale benigne
Progresează lent, frecvent cu simptomatica
ştearsă şi chiar asimptomatic
Cu excepia condroblastomului şi osteoid(
.)osteomului
.Au hotare bine determinate şi conturate
Apariţia şi intensificarea durerilor, evoiuţia
tumefacţiei, fracturile patologice sunt semne
de avansare pronunţatà a tumorii, nu
.rareori şi a malignizării
Tumorile osoase primare
Din multe teorii şi hipoteze la apariţia 
tumorilor osoase prezintã atentie
urmãtoarele:
a) actiunea ageniţior oncogeni
b) teoria viralã
c) ageni mutageni (razele X, razele gamma).
d) dezvoltarea din rudimente embrionale
.e) teoria oncologică polietiologicã
Tumorile osoase primare
Descoperirea genului D1 şi genului D3 în
moleculele ADN-ului care, dupã
interpretàrile moderne, joacà un mare rol
în dezvoltarea tumorilor maligne, varsã
luminã şi optimism la perspectivele noilor
.investigaţii şi succese pe tàrâmul oncologiei
 CLASIFICAREA HISTOLOGICA A
TUMORILOR OSOASE
Pe parcursul anilor au fost propuse peste 50
de clasificãri a tumorilor osoase. Începând
cu anul 1963 de aceastã problemă s-au
ocupat intens specialişti în ramurã, selectaţi
de OMS (Organizaia Mondialà a Sãnãtãlii)
în frunte cu Askerman L.V. , (SUA) şi
,Schajowics Fr. (Argentina)
care au elaborat şi editat în 1972 la Geneva
prima clasificare histologicã internaţională,
.revăzută periodic în anii următori
 CLASIFICAREA HISTOLOGICA A
TUMORILOR OSOASE
Luând in consideraţie cà tumorile osoase, 
conform structurii morfologice şi activitàţii
patologice, se manifestă printr-o evoluţie de
algoritme standarde:
1) tumori benigne latente,
2) tumori benigne active,
3) tumori benigne agresive (nu
metastazează),
4) tumori cu grad scàzut de malignitate,
5) tumori cu grad crescut de malignitate
 Societatea internaţională
” ,,Tumori ale sistemului locomotor
a elaborat Surgical Staiging System (S.S.S.) folosind clasificarea
.modificată a lui Enneking W.F.(1983) - GTM
G- indicã gradul de agresivitate histologică
G0- lipsa de agresivitate, G1- malignitate scăzută, G2-(
.)malignitate avansată
T- sediul anatomotopografic de dezvoltare a tumorii
.)T0- In situ, T1- intra-, T2-extracompartimental(
M — metastaze (M0 — lipsesc, M1 — au loc).
Metastazele in gangbionii limfatici regionali se marchează
.aparte prin N
.tumorile benigne se includ in grupul G0T0M0
 Clasificarea OMS 1972

:I.Tumori producătoare de ţesut osos

Benigne
.Osteom
.Osteom osteoid şi osteoblastom benign
Maligne
.Osteosarcom (sarcom osteogen)
.Osteosarcom extracortical (osteosarcom parosal)
 Clasificarea OMS 1972
II. Tumori producătoare de ţesut cartilaginos
A. Benigne
.Condrom
Osteocondrom (exostoză osteocartilaginoasă)
.Condroblastom benign (sau epifizar)
.Fibrom condromixoid
B. Maligne
.Condrosarcom
.Condrosarcom extracortical
.Condrosarcom mezenchimal
 Clasificarea OMS 1972
III Tumori cu celule gigante (osteoclastom)
IV Tumori ale măduvei osoase
Sarcom Ewing
.Reticulosarcom osos
.Limfosarcom osos
.Mielom
 Clasificarea OMS 1972
V Tumori vasculare
Benigne
.Hemangiom
.Limfangiom
.Tumoare glomică (glomangiom)
Intermediare sau nedeterminate
.Hemangioendoteliom
Hemangiopericitom
Maligne
.Angiosarcom
 Clasificarea OMS 1972
.VI Alte tumori ale ţesutului conjunctiv
A. Benigne
.Fibrom desmoid .1
.Lipom .2
B. Maligne
.Fibrosarcom .1
.Liposarcom .2
.Mezenchiom malign .3
.Sarcom nediferenţiat .4
 Clasificarea OMS 1972
.VII Alte tumori
.Cordom
.Adamantinomul” oaselor lungi„
.Nevrilemom (schwanom, neurinom)
.Neurofibrom
.VIII Tumori neclasate
.IX Leziuni pseudotumorale
.Chist osos solitar (simplu sau unilocular)
.Chist osos anevrismal
.Chist osos juxtarticular (ganglion intraosos)
.Lacună fibroasă metafizară (fibrom neostificat)
.Granulom euzinofil
.Displazie fibroasă
.”Miozită osificantă„
.Tumoare brună” din hiperparatiroidism„
 Clasificarea histologica a
tumorilor
(Atlas of Diagnostic Oncology, Mosby-
Wolfe,1996)
A.Tumori ce au ca Maligne: - fibrosarcom -
origine ţesutul osos: fibrom histiocitar
Benigne: - osteom - malign
osteom osteoid - D. Tumori ce se dezvoltă
osteoblastom din tesutul vascular
Maligne: - osteosarcom Benigne: - hemangiom -
(variante) - tumorã glomică -
osteosarcom angiomatoză cisticà
juxtacortical Maligne: -
(variante) - angiosarcom
 Clasificarea histologica a
tumorilor
(Atlas of Diagnostic Oncology, Mosby-
Wolfe,1996)
B. Tumori ce au ca origine ţesutul
:cartilaginos
Benigne: - encondrom (condrom) -
condrom juxtacortical -
encondromatoza (boala Oilier) -
osteocondrom - exostaza
osteocartilaginoasă - fibrom
condromixoid - condroblastom
Mallgne: - Condrosarcom
(Central) - condosarcom
convenţional - condrosarcom
mezenchimal - Condrosarcom
Clare - condrosarcom periferic
(boala Ombrédanne) -
Condrosarcom periostal
(juxtacortical)
hemangioendoteliom -
hemangiopericitom - sarcom
Kaposi
E. Tumori ce se dezvoltã din
mãduva osoasã: Benigne: -
tumora cu celule gigante
(osteciastom) - granulom
eosinofil - limfangiom -
histiocitoza X
Maligne: - tumora cu celule
gigante maligne - limfom non-
Hodgkin - boala Hodgkin -
leucemia (mieloblasticã,
limfoidă) - limfangiosarcom -
histiocitoza maligná
 Clasificarea histologica a
tumorilor
(Atlas of Diagnostic Oncology, Mosby-
Wolfe,1996)
C. Tumori ce au ca origine F. Tumori ce provin din
ţesutul fibros şi ţesutul nervos: Benigne: -
:fibrohistiocitar neurofibrom -
Benigne: - defect cortical osos neurilemoma -
(defect fibros metafizar) • neurofibromatoza
fibrom neosifiant - fibrom Maligne: - schwanoame
histiocitar benign - maligne (alte tumori
displazie fibroasã - fibrom maligne ale nervulul
desmoid periostal - fibrom periferic) -tumora malignă
desmoplastic - displazie neuroectodermalã -sarcom
osteofibroasă - fibrom Ewing -tumora
osificant (leziune Sisson) desmoplasticã cu celule
rotunde mid
-gangioneurom
-feocromocitom
Clasificarea histologică a
tumorilor osoase (OMS
2009)
:I. Tumori producătoare de cartilaj
.osteocondromul
.condromul
encondromul
.condromul periostal
.condromatoza multiplă
.condroblastomul
.fibromul condromixoid
;condrosarcomul
.central (primar, secundar)
.periferic
.diferenţiat
.mezenchimal
.clar-celular
 Clasificarea histologică a
tumorilor osoase (OMS
2009)
II. Tumorile producătoare de os
.osteomul
.osteomul osteoid
.osteoblastomul
osteosarcomul
.simplu: a)condroblastic; b)fobroblastic; c)osteoblastic
.telangiectazic
.cu celule mici
.cu gradul scăzut de malignizare, central
.secundar: a)parosteal; b)periosteal
.cu grad înalt de malignizare, superficial
 Clasificarea histologică a
tumorilor osoase (OMS
2009)
.III. Tumori producătoare de ţesut fibros
.fibromul desmoplastic
.fibrosarcomul
.IV. Tumorile fibrohistiocitare
.histiocitomul fibros benign
.histiocitomul fibros malign
V. Sarcomul Ewing
.)primitive neuroectodermal tumour(
.VI.Tumorile hematopoetice
.mielomul plasmocelular
.limfomul malign, NOS
 Clasificarea histologică a
tumorilor osoase (OMS
2009)
VII. Tumoarea gigantocelulară
.benignă
.malignă
VIII.Tumoarea cordală: cordomul
.IX.Tumori vasculare
.hemangiomul
.angiosarcomul
X. Tumori ale musculaturii netede
.leiomiomul
.leiomiosarcomul
XI. Tumorile lipogene
.lipomul
.liposarcomul
 Clasificarea histologică a
tumorilor osoase (OMS
2009)
.XII. Tumori din ţesut nervos: neurilemomul
.XIII. Alte tumori
.adamantinomul
.metastaze în oase
.XIV. Afecţiuni pseudotumorale
.chistul osos anevrismal
.chistul osos simplu
.displazia fibroasă
.displazia osteofibroasă
.histiocitoza cu celule Langerhans
.boala Chester-Erdheim
.hamartomul cutiei toracice
.XV. Afecţiuni articulare: condromatoza sinovială
 Tumorile osoase secundare depăşesc cu
mult numărul tumorilor primare.

 Abordarea leziunilor tumorale:

 Este o leziune neoplazică sau inflamatorie?
 Este un neoplazm primar sau secundar?
 Este o tumoare benignă sau malignă?

26
 Criterii de apreciere clinică a tumorilor :
 Vârsta şi genul pacientului

 Localizarea leziunii

 Determinarea agresivităţii

 Determinarea ”matricei” celulare/tisulare

27
 Localizare
 Tumorile primare - în jurul zonelor de creştere
osoasă rapidă
 Femurul distal/tibia proximală/humerus
 Metastazele apar în medula osoasă roşie
 Vertebre/aripile iliace
 Localizări tipice:
 Enchondromul  falange
 Tumoarea gigantocelulară  genunchi

 Condromul  sacru şi clivusul occipital

 Adamantinomul  1/3 medie a tibiei

28
 Localizare
 Locul amplasării în cadrul regiunii
anatomice:
 Epifiză
 Leziunile cartilaginoase şi granuloma eozinofilică (GE)
 Metafize
 Nespecific
 Epi/metafize (regiunile paraarticulare)
 Tumori gigantocelulare
 Diafize
 leziuni ale medulei osoase

29
 Localizare
 Localizare axială în os:
 Leziuni centrale
 Econdromul/ Chist osos unicameral/ GE
 Leziuni eccentrice
 Chist osos anevrismal/ tumoarea gigantocelulară
 Fibromul chondromixoid / osteosarcoma

 Leziuni corticale
 Defect cortical /desmoid cortical / osteoid-osteomul
 Condromul periostal

 Leziuni periostale
 Osteocondromul/ afecţiuni maligne/ Myositis
ossificans 30
31
 Criterii pentru evaluarea
imagistică unei leziuni osoase
solitare
modelul de distrucţie osoasă -1
mărimea şi forma tumorii -2
implicarea corticală -3
reacţia periostală -4
poziţia anatomică (plan transvers şi -5
longitudinal)
locaţie scheletală -6
reorganizarea osoasă (trabecularea) -7
producţia de matrix osos -8
32
Modele de distrucţie osoasă
 Modelul litic/geografic Benign
 margini sclerozate
Intermediar
 zone de tranziţie

 Modelul ”os mâncat de molii”

 Numeroase mici găuri de o
formă neregulată
Malignant
 Modelul permisiv
 Găuri alungite Malignant

în corticala osoasă
33
geografic os mîncat de molii
permisiv
benign 34
malign
 Modele reparatorii
osoase
 Consolidarea osoasă (leziune beningă)
 Reacţie periostală unistratificată
 ateroscleroză/tumori benigne

 Agresive
 Laminare (coaja de ceapa)
 Triunghiul Codman (margini osoase)

 ”explozie” (leziune malignă)

 ”vârfuri de păr” (leziune ce implică şi

medula osoasă)
35
 consolidare Triunghiul Codman

explozie vârfuri de păr

Laminare
36
37
 solid lamelat explozie
codman
benign
malign 38
Tumori osoase benigne

leziunea chistică - 1
leziunea fibroasă - 2
tumori generatoare de ţesut osos - 3
tumori generatoare de ţesut cartilaginos - 4
tumori osoase benigne (ocazional - 5
agresive)
alte tumori osoase - 6

39
Tumori osoase benigne

:Leziunile chistice
chistul osos unicameral -1
chit osos aneurismal -2
chist osos ganglionar -3
chist epidermoid -4

40
Tumori osoase benigne
Leziuni fibroase
defect cortical fibros -1
fibromul nonosifiant -2
desmoid cortical -3
histiocitomul benign firos -4
displazia fibroasă -5
displazia osteofibroasă -6
fibromul desmoplastic -7
reacţia gigantocelulară -8
[granulomul reparativ
gigantocelular] 41
Tumori osoase benigne

Tumori generatoare de ţesut osos

osteomul -1
osteoid-osteomul -2
osteoblastomul -3

42
Tumori osoase benigne

Tumori generatoare de ţesut cartilaginos

osteochondromul-1
osteochondromatoza multiplă -2
condromul -3
encondromatoza multiplă -4
]boala Ollier[

43
Tumori osoase benigne

Tumori ocazional agresive

tumoarea gigantocelulară -1
condroblastomul -2
fibromul chondromixoid -3
histiocitomul cu celule Langerhans -4

44
Tumori osoase benigne

:Alte tumori

tumori provenite din ţesut neural -1

tumori provenite din ţesut vascular -2
tumorile ţesutului adipos -3

45
 Tumori generatoare de
ţesut osos
 Osteoid-osteomul:
 Cazul tipic: bărbat de 19 ani acuză dureri nocturne
cupate cu AINS.
 Osteoid-osteoma poate fi corticală, medulară, sau
subperiostală
 Situri:
 Diafizele oaselor lungi (30% femur) (25% tibia)
 Creştere exagerată a membrelor la copii
 Dacă este implicată coloana vertebrală  Arcul neural  scolioză
dureroasă
 Lezarea segmentului concav.
 Mîina şi piciorul 20%
 Deformare articulară

46
 Tumori generatoare de
ţesut osos
 Osteoid-osteomul:
 Radiologic:
 Nodul radiologic <2cm în diametru acoperit de ţesut
sclerozat
 Scleroza poate face dificilă detectarea nodulului
 CT Nr. Noduli şi localizare
 Scanare osoas- zone ”calde”
 Angiografie  zone hiperintense
 RMN edem a medului osoase
 Management:
 cîteva modalităţi
 Actualmente tratamentul preferabil în lume este PCRFA
(power-controlled RF ablation)
 Înlăturarea defectuoasă a formaţiunii poate duce la reapariţia
acesteia 47
48
 Tumori generatoare de
ţesut osos
 Osteoblastomul:
 Cazul tipic este similar celui cu osteoid-osteomă
însă durerile nu se cupează cu AINS.
 vertebre (elementele posterioare) şi oasele plate
 Scolioze 50%
 Două aspecte:
 Osteoid-osteomă gigantă >2cm care creşte rapid în
dimensiuni
 Expansie rapidă prin liza ţesutuirlor adiacente.

 tratament: chirurgical

49
 Tumori generatoare de
ţesut osos
 Osteoblastomul:
 Radiologic:
 Reacţie osoasă densă sclerotică >2cm
 Leziunea este bine definită

 Uneori calcifieri centrale sau componente ale

ţesuturilor moi adiacente.
 RMN este superior CT în vederea depistării
componentelor centrale (calcifieri vs. ţesuturi moi)
 Poate imita osteosarcomul, deoarece afectează
cortexul (osteoblastom malign)

50
51
Osteoblastomul Osteoid-
osteomul 52
 Tumori generatoare de
ţesut cartilaginos
 Tumori benigne cartilaginoase:
 Centrale:
 Condromul
 Condroblastomul
 Fibromul condromixoid
 Periferice:
 Osteocondromul (Exostoze acoperite cu cartilaj)
 Exostoze multiple

53
 Tumori generatoare de
ţesut cartilaginos
 Condromul
 Vârsta de apariţie este mai mare decât la tumorile
generatoare de ţesut osos (30).
 Deseori asimptomatice însă pot prezenta şi fracturi
patologice.
 Fractura patologică dureroasă pe condrom=malignizare
 Tumori medulare
 mâină 40%, picior 10% oase lungi 20%
 Cea mai întâlnită tumoare a mâini.
 tratament: chirurgical
54
 Tumori generatoare de
ţesut cartilaginos
 Condromul:
 Radiologic:
 Leziuni litice în oasele mâinii şi piciorului.

 Calcifieri condroide
 în inel(O) în arc (C)
 Endost dinţat cu îngroşarea cortexului
 Fără reacţii perioastale sau a ţesuturilor moi
adiacente

55
56
Tumori generatoare de
ţesut cartilaginos
 Boala Ollier (enchondromatoză multiplă):
 Multiple mase expansive Rxtransparente în oasele mâinii şi
piciorului
 Deformări ale mâinilor şi picioarelor
 Deseori de aceeaşi parte a corpului
 sindromul Maffucci:
 Encondromatoză multiplă + hemangioame ale ţesutuirlor moi
 Deseori de aceeaşi parte a corpului
 Malignizează mai des decît boala Ollier

57
58
 Tumori generatoare de
ţesut cartilaginos
 Condroblastomul:
 neoplazm mai puţin frecvent cu localizare
exclusiv epifizară (TGC)
 Localizare paragonală/humerus proximal
 Copiii după 10-12 ani
 Dureri paraarticulare cu impotenţă
funcţională.
 Radiologic:
 Leziune litică ovală cu scleroză marginală în
epifize
 Calcifierea matricei osoase şi reacşii periostale

 tratament: chirurgical
59
60
 Tumori generatoare de
ţesut cartilaginos
 Fibromul condromixoid:
 Conşine ţesut mixomatos tissue şi celule gigante
 Cel mai des la vârsta de 20-30 ani; M=F
 Localizare paragonală 2/3
 Radiologic:
 Leziune litică lobulată înconjurată de ţesut sclerotic în
metafize
 Calcifieri rare
 CT ete necesar pentru a delimita marginea corticală
în ţesuturile moi expandate
 tratament: chirurgical
61
62
 Tumori generatoare de
ţesut cartilaginos
 Osteocondromul (exostoza):
 Cel mai des întîlnit neoplazm benign.
 Îşi stopează activitatea odată cu finisarea
creşterii osoase (maturizarea osoasă)
 Vîrsta <20 ani în 80% (10 to 35 ani) M:F 2:1.

 Poate atinge orice os dar - 85% tibia, femur şi

humerus.
 tratament: rezecţie în bloc

63
 Tumori generatoare de
ţesut cartilaginos
 Osteocondromul (exostoza):
 Radiologic:
 Excrescenţă osoasă acoperită de cartilaj (localizare
metafizară)
 Două tipuri: pedunculat şi sesil
 Continuă cu osul parental şi creşte departe de articulaţii
 Cortex intact
 Os medular continuu.
 Calcifieri în porţiunea condrală
 RMN:
 Continuă cu osul parental
 Irită ţesuturile adacente

64
65
 Tumori generatoare de
ţesut cartilaginos
 Osteocondromul (exostoza):
 Complicaşii:
 Comprimarea elementelor vasculo-nervoase
 Presiunea asupra osului adiacent
 Deformităşi
 Fracturi
 Bursite suprapuse
 Malignizare <1%
 Dureri – (fracturi - bursite – compresie neurală)
 Leziunea creşte după maturizarea scheletală
 apofize cartilaginoase >1cm
 Calcifieri disperse
 Absorbţie sporită la scanarea osoasă 66
67
 tratamentul tumorilor
osoase benigne este
:chirurgical
rezecţie marginală, rezecţie parietală intracavitară,
rezecţie segmentară, rezecţia extremităţii
articulare cu extirparea focarului patologic în
limitele ţesuturilor intacte şi extirparea osului în
.întregime in cazuri de distrucţie totală
Defectele restante la os după înlăturarea tumorii,
conform indicatiilor standarde, în principiu se
,substituie cu alogrefe osoase corticale scindate
 tratamentul tumorilor
osoase
Transformarea alogrefelor osoase corticale
scindate durează la copii 2-3 ani (după
vârsta de 10 ani acest termen este mai
mare) cu normalizarea structurii osului şi
.formarea canalului centromedular
 tratamentul tumorilor
osoase
Restructurarea alogrefelor osoase scindate la
adulti, durează pânã la 20 ani, însă
evoluează favorabil, sunt consolidate cu osul
.recipient
Extremităşile articulare alogene se
transformă foarte încet, de regulã în zona
.de contact şi consolidare
 Cazuri clinice

Osteoclastom a claviculei stângi. Rezecţie/osteoplastie

71
 Cazuri clinice

Rezultat clinic
peste 35 ani
72
 Cazuri clinice

Osteoclastom a humerusului stâng

Rezecţie/ aloosteoplastie
73
Cazuri clinice

74
Cazuri clinice

Rezultat clinic
peste 10 ani
75
Cazuri clinice

76
Rezultat clinic peste 40 ani
 Cazuri clinice

Fibrom chondromixoid 77

a humerusului distal
 Cazuri clinice

Osteoclastom
a radiusuluidistal

78
Cazuri clinice

Rezultat clinic peste 30 ani

79
 Cazuri clinice

Rezultat clinic peste 40 ani 80

 Cazuri clinice

Osteochondrom metacarpian II
Rezecţie/aloosteoplastie 81
 Cazuri clinice

Chondrom metacarpian V
Rezecţie/aloosteoplastie

tructurare deplină peste 6 ani

82
 Cazuri clinice

Fibrom eozinofil humerus proximal

Rezecţie/aloosteoplastie 83
 Cazuri clinice

Restructurare deplină peste 5 ani

84
 Cazuri clinice

isplazie fibroasă cu fractură patologică a humerusului

.Aloosteoplastie. Rezultat peste 8 ani 85
 Cazuri clinice

Osteoclastom a radiusului distal

Rezecţie/osteoplastie
86
 Cazuri clinice

.Rezultat clinic peste 15 ani

87
Cazuri clinice

Chondroblastom femur distal

Rezecţie/osteoplastie
88
 Cazuri clinice

Rezultat clinic peste 8 ani

89
 Cazuri clinice

Osteoclastom tibie proximală 90

Rezecţie / aloosteoplastie
 Cazuri clinice

Fibrom chondromixoid tibie proximală 91

Rezecţie / aloosteoplastie
 Cazuri clinice

Nevrilemom tibie distală

Rezecţie / aloosteoplastie 92
Rezultat peste 20 ani
 Cazuri clinice

Fibrom chondromixoid.
Fractură patologică de
.femur
Rezecţie / aloosteoplastie 93
Cazuri clinice

Rezultat clinic peste 10 ani

94
Total operaţii efectuate în cadrul
IMSP SCTO în tumorile benigne şi
limitrofe ale locomotorului peste
2600
Din ele cu aloosteoplastie – peste
560, rezultate pozitive la 95,2%
cazuri, nesatisfăcătoare 4,8%

95
 Concluzii
Diagnosticarea precoce a tumorilor 
osoase depinde de nivelul culturii sanitare
a populaţiei şi cunoştinţele profesioniste a
medicilor generalişti, de familie, ortopezi-
traumatologi şi alţii. Acceptabil ar fi
vigilenţa oncologică obligatorie medicilor
de diferite specialităţi cu investigarea
clinică şi imagistică conform schemei
generale cu detalierea particularatităţilor
.dezvoltării procesului tumoral
Tumorile osoase
ale rahisului
 Tumori osoase

Tumori productive de ţesut osos

Tumori productive de ţesut cartilaginos
Tumori cu celule gigante
Tumori a măduvei osoase
Tumori a ţesutului conjunctiv
Leziuni pseudo-tumorale
Cancer secondare de os
 Tumori osoase

Tumori productive de ţesut osos 

Benigne 
Osteom 
Osteom osteoid 
Osteoblastom 
Maligne 
Osteosarcom 
 Tumori osoase
Tumori productive de ţesut osos
Tumori productive de ţesut cartilaginos
Benigne
Condrom
Osteocondrom
Fibrome condro-mixoide
Maligne
Condrosarcom
Tumori osoase
Tumori productive de ţesut osos 

Tumori productive de ţesut cartilaginos 

Tumori cu celule gigante 

Tumori ale măduvei osoase 

Sarcom Ewing şi reticulosarcome 

Limfosarcome osoase 
Mielome 
Tumori osoase

Tumori productive de ţesut osos 

Tumori productive de ţesut cartilaginos 

Tumori cu celule gigante 

Tumori ale ţesutului conjunctiv 

Leziuni pseudo-tumorale 

Kist osos 

Kist anevrizmal 

Lacune metafizare 

Granulom eozinofil 

Displazie fibroasă 
 Tumori dureroase

Dureri nocturne (osteoblastom, osteom osteoid)

Tumorile maligne sunt aproape întotdeauna dureroase

O tumoare dureroasă necesită BIOPSIE

 Tumori voluminoase

Proveniente din osteocondrome

Interesează rădăcinile sau măduva

spinoasă

Impregnează ţesuturile moi din tumorile

maligne
 OSTEOM OSTEOID
Subiecţi tineri •
Dureri nocturne •
Calmate de aspirină •

Evoluţie : însănătoşirea se obţine dacă ablaţia nidus-ului este

completă
 OSTEOM OSTEOID
Evoluţie : însănătoşirea se obţine dacă ablaţia nidus-ului
este completă
 OSTEOBLASTOM
Osteoblastomul este osteomul osteoid gigant ( > 1 cm) 

Anatomo-patologi aproape identică 

OSTEOBLASTOM
Atingeri vertebrale frecvente (arcul posterior) 

Dureri izolate la bărbat de 24 ani 

L2
OSTEOBLASTOM
tratament chirurgical 

excizie completă (uneori grefare osoasă). Vindecare -

 OSTEOBLASTOM
Localizare cervicală pornită din lamă, ulterior penetrare în canal cu 
: compresiune radiculară
Nevralgii şi tulburări sensitive în mâini 

Excizie : vindecare fără sechele

C6

H. 22 ani
KIST ANEVRIZMAL
Clinica
Dureri permanente sau discontinue 

Fracturi rare 
: La rahis 
scolioză, rigiditatea
,maselor paravertebrale
compresiune nevrală
 KIST ANEVRIZMAL
Oase lungi (60%) 

Oase scurte (25%) 

,Vertebre (lombare îndeosebi) de la început arcul posterior

.ulterior pedicolul, apoi corpul vertebral
Rar atingere excluzivă a corpilor vertebrali
Kist anevrizmal
Diagnostic diferenţiat

Osteoblastom Kist anevrizmal

 Condrom solitar
Oase lungi
metafize sau metafizo-diafize
Oasele extremităţilor: :50%
mâina(9 din10)
Centure : localizaţii rare
Rahis şi sacru : localizaţii rare
Condrom de sacru
Excizia completă este imposibilă
Recidivurile sunt frecvente

Al 7-lea recidiv a unui condrom de sacru

Exostoze osteogenice solitare

Copii, B = F 

Transmitere autosomică 

dominantă

+ EI femur
+ ES tibia
ES humerus = 50%

Rahis : rar
Exostoză pe o apofiză spinoasă dorsală

F 40 ani
Apofize transverse şi posterioare,
lame şi coaste

K5
C5

F - 20 ani, observat la examen sistematic

postop 1 anPreop
Osteocondrom de sacru

F - 40 ani, nevralgii sciatice (Bessel-Hagen)

 Fibromuri condromixoide

Localisare rară la sacru

Recidive : 25%
Transformaţii maligne
rare

F - 14 ani
Al 2lea recidiv
CANCER SECUNDAR DE OS

: Localizaţiile metastazelor

Rahis (80 %) (tasări, tr. neuro.)

Bazin (60 %)
Coaste (30 %)
Craniu (15 %)
Oase lungi : humerus, femur
Oase periferice
CANCER SECUNDAR DE OS

Localizarea metastazelor
Rahis (80 %) (tasări, tr. neuro.)
CANCER SECUNDAR DE OS

Localizarea metastazelor
Rahis (80 %) (tasări, tr. neuro.)
CANCER SECUNDAR DE OS
Scintigrafia şi 

RMN 

Permit aprecierea leziunilor non visibile pe

radiograme
CANCER SECUNDAR DE OS

RMN sau mielografia 

Precizează răsunetul clinic din canalul vertebral şi
eleementele nervoase
 CANCER SECUNDAR DE OS

Scaner CT precizează leziunea detectată la radio- 

sau scintigrafie
 CANCER SECUNDAR DE OS

Scaner CT precizează leziunea detectată la radio- sau •

scintigrafie

Metastaz
tastaze ale sacrului
sacrului (sâ
(sân)
 CANCER SECUNDAR DE OS

Radiografie
Aspect osteolitic mai frecvent 

Plages de condensation parfois 

Formes condensantes 

Sân
Vertebră de fildeş :
prostata
 CANCER SECUNDAR DE OS

Aprecierea focarului primar

Corp tiroidă : (fixaţia de iod 131) 

Sân : (50% ad 75%) din localizări multiple 

Rinichi : localizaţii unice 

Prostate ++ : metastaze frecvent revelate 

(fosfataze acide sporite)
 CANCER SECUNDAR DE OS

Vertebrectomie şi reconstrucţie cu grefe osoase

 CANCER SECUNDAR DE OS

Vertebrectomie şi reconstrucţie cu ciment acrilic

 Tumori cu celule gigante

Tumori benigne (?) maligne (?) pronostic

incert
: Complicaţii frecvente
Compresiuni nevrale

Lombosciatalgii
Sindromul cozii de cal

F - 30 ani
Tumoră cu celule gigante
 Angiom

Aspect «de tigru» caracteristic

pentru angiome vertebrale

tratament chirurgical posibil : injecţia de ciment acrilic

 Cordom
Lizis osos, tasare vertebrală, tulburări neurologice
 Cordom
Lizis osos, tasare vertebrală, tulburări
neurologice
 Cordom
Tumori recidivante

Vertebrectomie şi reconstrucţie cu grefe sau ciment acrilic ±

osteosinteză
 Cordom

Cordom de sacru : rezecţie osoasă largă cu preţul

 Granulom eozinofil
Formă localizată de histiocitoză X
Copii ++ tasări vertebrale
Granulom eozinofil
Mielom

Grefă osoasă proptită -

cu material metalic.
Însănătoşire
 Mielom

Epidurită cu tulburări neurologice în cadrul unui mielom

 Displazie fibroasă

F - 35 ani : Nevralgii CB şi cervicalgii

 Displazie fibroasă

B - 30 ani : lombalgii inferioare şi sindromul cozii de cal

Lizis osos de sacru şi sacro-iliace
Lizis osos de sacru şi sacro-iliace