BIOLOGIE

Lecţia
Globul ocular la mamifere
SCOP Descrierea principalelor structuri ale globului ocular
Cuvinte cheie Sclerotică, coroidă, retină, cornee, umoare apoasă, umoare
sticloasă, iris, procese ciliare, muşchi ciliar, corp ciliar, ligament,
cristalin, punct proximum, punct remotum, focar, distanţă focală,
neuroni multipolari, nerv optic,
CLASA BIOLOGIE clasa a X-a D

Competenţele lectiei:
C1 Identificarea şi descrierea structurilor globului ocular
C2 Descrierea principalelor caracteristici ale globului ocular
C3 Recunoaşterea mecanismelor de adaptare a funcţiilor sistemului optic la variaţiile
mediului extern şi intern.
C4 Utilizarea investigaţiei şi a experimentelor virtuale pentru evidenţierea
modului de formare a imaginii pe retină
variaţiilor diametrului pupilar în funcţie de cantitatea de lumină
defectelor de refracţie şi a modului de corectare a acestora
C5 Explicarea anatomiei globului ocular folosind suportul intuitiv şi cognitiv.
C6 Enunţarea componentelor globului ocular şi a anexelor sale şi explicarea structurii şi
funcţiei succinte a lor.
C7 Estimarea efectelor factorilor de risc (agenţi patogeni, poziţie defectuoasă a ochilor
faţă de sursa de lumină etc.) asupra integralităţii ochiului
 ORGANELE DE SIMŢ
Globul ocular la mamifere

Fiecare organ de simt este sensibil la un tip de stimuli. Componenta de recepţie

traduce semnalele în impuls nervos (potenţiale de acţiune) care ajung apoi la
centrii nervoşi.

Informaţiile vizuale primite din mediu permit

animalelor să:

evite pericolele
găsească hrana
orientare
găsirea partenerilor, adăpostului, etc.
Învelişurile globului ocular:
1. Sclerotica - componenta de protecţie, albă sidefie , foarte rezistentă; anterior
devine transparentă  corneea
2. Coroida - componenta trofica a ochiului , vascularizata si pigmentată se continuă
anterior cu irisul ce delimitează pupila (diametrul variabil)
3. Retina - componenta fotosensibilă a globului ocular care conţine :
a. celule fotosensibile - celule bastonaş, rol în vederea nocturnă
- celule conuri – sensibile la roşu , verde, si albastru
- rol în vederea diurnă
b. neuroni bipolari
c. neuroni multipolari  nervul optic  encefal (aria vizuală)
d. pata galbenă(macula lutea)cu foveea centralis – zona de acuitate maximă
 Sistemul optic al ochiului:
proiectează imaginea pe retină mai mică şi răsturnată
Corneea transparentă
Cristalinul – lentila convergentă elastică, cu geometrie variabilă bombat pentru
vederea de aproape şi aplatizat pentru vederea la distanţă .
Umoarea apoasă
Umoarea sticloasă
Anexele globului ocular :
- glandele lacrimale
- sprâncene
- pleoape
- gene

- muşchi extrinseci
Defectele de vedere :

Miopia - imaginea se formează în faţa retinei pentru

obiectele din depărtare datorită:
- globului ocular alungit, puterea prea mare de
refracţie a cristalinului;
- se corectează cu lentile divergente ( biconcave).

Miopia se agravează :
1. scris şi citit la lumină slabă,
2. la copiii care apropie cartea , caietul, monitorul de ochi;
Hipermetropia – imaginea se formează in
spatele retinei pentru obiectele de aproape;
se corectează cu lentile
convergente(biconvexe).
Astigmatismul – cristalinul nu are suprafaţa uniformă , exista mai multe puncte focale;
se corectează cu lentile cilindrice.
Strabismul – axele optice ale celor doi ochi nu se coordonează datorită inervaţiei
inegale a muşchilor extrinseci ai globului ocular, un muşchi mai scurt sau inserţie diferită.
Daltonismul