Anatomia şi

Biomecanica
ŞOLDULUI
NICA (VAIDA) CORNELIA
MARIANA
BFK ANUL I GRUPA 3
 Anatomia Şoldului

La nivelul şoldului,
scheletul este
reprezentat de cele
două coxale unite
anterior între ele şi
posterior cu sacrul,
formând împreună cu
coccisul peretele osos al
cavităţii, numit pelvis
sau bazin.
 Anatomia osului Coxal
Coxalul este un os plan, pereche,
voluminos, alcătuit din 3 părţi care se
sudează definitiv la pubertate.

Acestea sunt:
-Ilion
-Ischion
-Pubis
 Coxalul prezintă în ansamblu două feţe, patru margini şi patru unghiuri.

Faţa laterală prezintă în mijloc cavitatea

cotiloidiană sau acetabulul, ce participă la
formarea articulaţiei coxo-femurale.
Deasupra acetabulului, faţa laterală prezintă
suprafaţa gluteală, străbatută de 3 linii
(gluteală anterioară, posterioară şi
inferioară).

Faţa medială prezintă linia arcuată ce

împarte această faţă în zona superioară (fosa
iliacă) şi în zona inferioară alcătuită din
suprafaţa sacro-pelvină.
 Marginea anterioară prezintă următoarele elemente anatomice:
- spina iliacă antero-superioară;
- spina iliacă antero-inferioară;
- creasta pectineală;
- tubercului pubian;
- creasta pubelui.

Marginea posterioară prezintă următoarele elemente anatomice:

- spina iliacă postero-superioară;
- spina iliacă postero-inferioară;
- marea incizură ischiadică ;
- spina ischiadică;
- mica incizură ischiadică ;
- tuberozitatea ischiadică .
 Marginea superioară sau creasta iliacă, cuprinsă între spina iliacă
antero-superioară şi spina iliacă postero superioară, se poate palpa în
întregime sub piele.

Marginea inferioară este cuprinsă între tuberozitatea ischiadică şi

unghiul pubelui.
 
În partea anterioară, cele două coxale se articulează între ele, formând
simfiza pubiană.

Unghiurile coxalului sunt:

-unghiul antero-superior
-unghiul postero-superior
-unghiul antero-inferior
-unghiul postero-inferior
 Anatomia Femurului
Femurul este un os lung şi pereche, fiind cel mai lung os din
scheletul corpului. Este torsionat în axul său vertical şi îndreptat oblic
pe schelet de sus în jos şi lateromedial. Între cele 2 femure se
formează un unghi care măsoară în medie 16 grade la barbat şi 20 de
grade la femeie. Prezintă un corp (diafiza) şi doua extremităţi:
superioară (epifiza superioară) şi inferioară (epifiza inferioară).
 Epifiza proximală se articulează cu coxalul, formând articulaţia coxo-femurală,
care prezintă următoarele elemente anatomice:

- capul femural
- trohanterul mare
- trohanterul mic
- trohanterul al treilea.
 Diafiza are forma prismatic triunghiulară, deci prezintă
trei feţe şi trei margini.

Epifiza distală este un masiv osos mai mare în sens

transversal decât în sens sagital. Prezintă în părţile laterală
şi medială condilii femurali. Condilul medial este mai îngust
şi mai jos situat decât cel lateral.
 Articulaţiile centurii pelvine

Articulația sacro-iliacă este o diartroză plană, mijloacele de unire

fiind reprezentate de: capsula articulară şi de ligamentele sacroiliace
ventrale, ligamentele sacroiliace dorsale, ligamentul sacro iliac interosos
şi ligamentul iliolombar.

Mişcările în articulaţia sacroiliacă sunt specifice şi reduse. Se execută

mişcări de nutaţie (prin care baza sacrului se orientează antero-inferior)
şi de contra nutaţie (inverse nutaţiei).

Simfiza pubiană, prin care cele două coxale se articulează între ele în
partea anterioară la nivelul unghiului pubelui.
 Ligamentele sacroischiadice au rolul de a consolida coxalele de părţile
laterale ale sacrului şi coccigelui:
- ligamentul sacrotuberal (sacrosciatic mare) dispus între baza sacrului şi
tuberozitatea ischiatică;
- ligamentul sacrospinos (sacrosciatic mic) ce face legătura între marginile
laterale ale sacrului şi coccisului şi spina ischiadică; este situat anterior de
precedentul.

Membrana obturatoare este o structură fibroasă ce acoperă gaura

omonimă a coxalului, lâsând în partea superioară o breşă ce determină apariţia
canalului obturator. Acest canal osteofibros prezintă două orificii (pelvin şi
femural) şi conţine pachetul vasculo-nervos obturator.
 Articulaţia coxofemurală
 
Mijloace de unire:
- ligamentul iliofemural, dispus între spina iliacă antero-inferioară şi linia
intertrohanterică;
- ligamentul pubofemural: leagă trohanterul mic de pube;
- ligamentul ischiofemural: se fixează pe ischion, periacetabular şi femur;
- ligamentul capului femural: leagă foseta capului femural de sprânceana
acetabulară.
 Mușchii regiunii anterioare a
bazinului(interni)
• Iliopsoas
 Mușchii regiunii posterioare a
bazinului(externi)
• Gluteu mare • Gluteu mijlociu

• Gluteu mic
• Tensor al fasciei late • Piriform

• Obturator intern • Obturator extern

• Gemen superior • Pătrat femural
• Gemen inferior
 Mușchii grupului anterior al coapsei
• Croitor • Cvadriceps femural
 Mușchii adductori
• Pectineu • Gracilis

• Adductor scurt • Adductor mare • Adductor lung

 Mușchii grupului posterior
• Biceps femural • Semitendinos • Semimebranos
Vascularizaţia capului femural

•Artera ligamentului rotund

•Din sistemul obturator
•A. iliacă internă
2. Ramuri cervicale ascendente
- artere cicumflexe;
- artera femurală profundă;
- artera femurală comună;
- artera iliacă externă;
- artera aortă.
 Nervul sciatic

- format din rădăcinile L4-S3;

- trece posterior de peretele posterior acetabular;
- trece inferior de m. piriformis, cu variaţii.
 Biomecanica articulației
coxofemurale
În plan sagital și ax frontal:
Flexia- mișcarea prin care fața anterioară a coapsei se
apropie de peretele anterior al abdomenului
Mușchii participanți: iliopsoas, drept femural, croitor,
tensor al fasciei late
Amplitudinea mișcării:
• Cu genunchiul în extensie
90°
• Cu genunchiul flectat
125°-130°
• Flexie pasivă 145°-150°
Extensia- mișcarea prin care fața anterioară a coapsei
se apropie de regiunea fesieră.
Mișchii participanți: gluteu mare, mijlociu, mic, biceps
femural, semitendinos,
semimembranos
Amplitudinea mișcării:
• Cu genunchiul extins
15°-20°
• Cu genunchiul flectat
10°
• Extensie pasivă 30°
 În plan frontal și ax sagital

Abducția- mișcarea prin care membrul inferior se

depărtează de linia mediană a corpului.
Mușchii patricipanți: tensor al fasciei late, gluteul mijlociu
croitor
Amplitudinea mișcării:
• Cu coapsa extinsă 60°
• Cu coapsa flectată 70°
Adducția- mișcarea prin care membrul inferior se
apropie de linia mediană a corpului.
Mușchii participanți: adductor lung, adductor scurt,
adductor mare, iliopsoas, gracilis, pectineu
Amplitudinea mișcării: 30°
 În plan transversal și ax vertical

Rotația internă (medială) - în poziția așezat la

marginea mesei cu genunchii flextați la 90° este
mișcarea prin care coapsa este deplasată intern
și gamba extern.
Mușchii participanți: gluteu mijlociu, gluteu mic,
semimembranos
Amplitudinea mișcării: 45°
Rotația externă (laterală) - în poziția așezat la
marginea mesei cu genunchii flectați la 90° este
mișcarea prin care coapsa este deplasată extern
și gamba intern.
Mușchii participanți: gluteu mare, mijlociu, piriform,
pătrat femural, gracilis
Amplitudinea mișcării: 35°

Circumducția - mișcare complexă de trecere a coapsei

prin toate planurile de mișcare.