Opinia publică

Opinia publică
 Opinia publică şi gestiunea crizei
sunt strâns legate între ele.

 Percepţia publicului asupra

organizaţiei
 Un indicator al reputaţiei
 Reputaţia este un instrument esenţial:
 Ajută sau dăunează gestionarea situaţiilor
de criză.
OPINIA PUBLICĂ
Definiţia lui Bernard Hennessy:

‘complexul de preferinţe exprimat de

un număr semnificativ de persoane în
legătură cu o problemă de importanţă
generală’ (Newsom et al, 2000, p. 119).

Habermas: “libertate de asociere şi de

exprimare publică a opiniilor”
 Sfera publică
STAT / GUVERN / AUTORITĂŢI POLITICE

OPINIA
SINDICATE
PUBLICĂ

PARTIDE
Editoriale Articole POLITICE
GRUPURI
Ştiri Mass-media
DE
PRESIUNE Emisiuni
Dezbateri ORG.
informative
COMERCIALE

ORGANIZAŢII ORG.
PUBLICE TERORISTE
CETĂŢENI
 OPINIA PUBLICĂ. Trăsături
1. Percepţia publicului se bazează pe
vizibilitate şi reputaţie.
2. Urmăreşte probleme actuale asupra cărora
există un potenţial de dezacord
3. Constă într-un grup identificabil de
persoane preocupate de problemă.
4. Există un set complex de preferinţe, mai
important decât direcţia sau intensitatea.
5. Există o expresie a opiniei publice: tipar,
oral, simboluri, etc.
6. Numărul de persoane este variabil în
funcţie de importanţa problemei
Problemă:
 Opinia publică îşi exprimă credinţe
bazate nu neapărat pe fapte, ci pe
percepţii şi evaluări subiective.

CE ÎNSEAMNĂ ACEST LUCRU?

DISCUTAŢI CU EXEMPLE.
OPINIA PUBLICĂ. Pericole
 Poate fi direcţionată
 Cazul propagandei naziste sau
comuniste.
 Se poate baza pe lipsă de informaţii
 Americanii au aplaudat iniţial eforturile
lui Mussolini.
 Nu este stabilă.
(Newsom et al, 2000, p. 120).
Opinia publică. Pericole

 Opinia publică poate fi controlată

sau direcţionată prin propagandă,
cenzură, dictatură, teroare.

(Barton, 1993, p.15)

OPINIA PUBLICĂ. Pericole
 Situaţia de criză atrage atenţia unui
public mai larg decât publicurile
tradiţionale ale organizaţiei.

 apare un public-nimbus.
 public care nu constituie ţinta
mesajelor intenţionate dar care ar
putea interpreta mesajul într-un mod
întâmplător (Broom-Drosier, apud Newsom, 2003)
 Daţi exemple.
(Newsom et al, 2000, p. 485)
Nodul opiniei publice
 În timpul crizei creşte:
 Numărul de persoane interesate de
organizaţie şi problemele ei
 Intensitatea atitudinii (negativă sau pozitivă)
faţă de organizaţie

Durata crizei

pozitivă
Nodul de
opinie
Opinie publică
neutră

negativă

creştere izbucnire descreştere final

 Etapele parcurse de opinia publică
1) Existenţa unei probleme latente,
 Identificate prin monitorizarea mediului
 Organizaţia încearcă să le rezolve din timp
2) Apariţia unui eveniment
3) Formarea grupurilor
4) Începerea dezbaterii
5) Maturizare în timp (trecerea timpului)
6) Formarea opiniei publice
7) Apariţia acţiunii sociale
 Proteste, demonstraţii
8) Stabilirea unor norme de grup
(Newsom et al, 2003, p. 632)
Relaţiile publice şi opinia publică
Relaţiile publice asistă la formarea
opiniei publice.

Edward Bernays (1923)-

Corporaţiile nu mai trebuie să nege existenţa opiniei
publice.

Responsabilitatea corporaţiilor este aceea de

 a educa angajaţii, acţionarii şi masele
 a înţelege pulsul acestor grupuri
 a fi pregătite pentru crize şi oprobiu public
(Barton, 1993, p.17)