Tema LL.

1
Aprecierea şi selectarea
animalelor domestice după
exterior
 Scopul lucrării:

a lua cunoştinţă cu modul de apreciere şi

selectare a animalelor de diferite specii,
condiţii şi constituţie a însuşi denumirile
diferitelor regiuni corporale şi a evidenţia
legătura acestora cu profilul de producţie
şi starea de sănătate a animalelor.
 Sarcinile
lucrării:
1. Studierea regiunilor corporale la diferite
specii de animale domestice.
2. Studierea diferitor forme de defecte la
diferite specii de animale.
3. Aprecierea aptitudinilor pentru mulsul
mecanizat la vaci.
4. Determinarea indicilor conformaţiei
corporale prin aplicarea metodei
somatometrice de apreciere a exteriotului.
 Sarcina1. Studiaţi vizual exteriorul la taurine. Pe
corpul unei vaci găsiţi locul exact al fiecărei regiuni
corporale şi însuşiţi denumirile lor. Descrieţi defectele
posibile de exterior la bovine.
1. Ceafa 1. Copita
2. Fruntea 2. Spinarea
3. Botul 3. Şalele
4. Maxilarul 4. Deşertul
inferior 5. Fîntînele
5. Gîtul laptelui
6. Grumazul 6. Venele mamare
7. Sternul 7. Ugerul
8. Pieptul 8. Coapsele
9. Greabănul 9. Crupa
10. Spata 10. Tuberozităţile
11. Articulaţia ischiale
scapulo- 11. Şoldul
humerală 12. Rotula
12. Cotul 13. Jaretul
13. Antebraţul 14. Vîrful cozii
14. Genunchiul 15. Coapsa
15. Fluerul

Figura 1. Regiunile corporale la taurine

 Sarcina 2. Studiaţi vizual exteriorul la porcine. Pe
corpul unei scroafe găsiţi locul exact al fiecărei regiuni
corporale şi însuşiţi denumirea lor. Descrieţi defectele
posibile de exterior la porcine.

Figura 2. Regiunile corporale

la porcine

1. Rîtul 10. Pieptul 19. Crupa

2. Ochiul 11. Cinga 20. Abdomenul
3. Botul 12. Spinarea 21. Jambonul
4. Urechile 13. Şalele 22. Genunchiul posterior
5. Ganaşele 14. Coastele 23. Jaretul
6. Gîtul 15. Coada 24. Chişiţa
7. Spetele 16. Flancul anterior 25. Copitele
8. Membre anterioare 17. Flancul posterior 26. Copita
 Sarcina 3. Studiaţi vizual
exteriorul la ovine. Pe conturul
unei oi găsiţi locul exact al
fiecărei regiuni corporale şi
însuşiţi denumirile lor. Descrieţi
defectele posibile de exterior la
ovine.

Figura 3. Regiunile corporale la ovine

1. Botul 11. Cravata 20. Coastele

2. Gura 12. Greabănul 21. Flancul anterior
3. Nările 13. Spetele 22. Abdomenul
4. Buzele 14. Pieptul 23. Flancul posterior
5. Nasul 15. Şorţul 24. Crupa
6. Obrajii 16. Picioare anterioare 25. Coapsele
7. Fruntea 17. Spinarea 26. Cinga
8. Ochii 18. Şalele 27. Rădăcina cozii
9. Urechile 19. Tubercul coxal 28. Fesa
10. Gîtul     29. Picioare posterioare
 Sarcina 4. Studiaţi
vizual exteriorul la
cabaline. Pe conturul unui
cal găsiţi locul exact al
fiecărei regiuni corporale
şi însuşiţi denumirile lor.
Descrieţi defectele
posibile de exterior la
cabaline.
Figura 4. Regiunile corporale la cabaline

1. Barba 12. Cotul 23. Şoldul

2. Nasul 13. Antebraţul 24. Tuberoziţăţile ischiale
3. Fruntea 14. Genunchiul 25. Coastele
4. Ganaşele 15. Fluerul anterior 26. Abdomenul
5. Regiunea traheei 16. Chişiţa 27. Prepuţiul
6. Coama 17. Copita 28. Genunchiul
7. Ceafa 18. Derivatele 29. Şoldul
8. Greabănul 19. Spinarea 30. Fesa
9. Spata 20. Şalele 31. Gamba
10. Capul pieptului 21. Crupa 32. Jaretul
11. Braţul 22. Coada 33. Fluierul posterior
        34. Glezna
 Sarcina 5. Faceţi cunoştinţa cu particularităţile
morfo-funcţionale ale diferitor forme ale ugerului la
taurine. Desenaţi în caiet diferite forme ale ugerului şi a
mameloanelor la taurine şi apreciaţi în ce grad corespund
mulsului mecanic.

1) Distanţa normală dintre mameloane la taurinele mature

este considerată: anterioare – 10-15 cm, posterioare – 6-10 cm,
între mameloanele anterioare şi posterioare 7-12 cm.
2) Distanţa de la fundul ugerului pînă la pămînt trebuie să
fie de cel puţin 45-50 cm.
3) Dacă distanţele prevăzute în punctele 1 şi 2 sunt mai
mici, folosirea aparatului de muls este anevoioasă şi vaca nu
corespunde mulsului mecanic.
Forma ugerului la bovine:
1- cupă;
2 – rotungită;
3 – capră
 Sarcina 6. Aplicând metoda somatoscopică de
determinare a exteriorului faceţi cunoştinţa cu diferite
forme de defecte şi vicii a diferitor specii de animale
domestice.

Figura 8. Greabăn înalt şi îngust la bovine (stânga)

Greabăn înalt şi larg la bovine (dreapta)
Figura 9. Cap prea dezvoltat de bovine Figura 10. Cap grosolan de bovine

Figura 11. Spate şi crupă înşeuată la vacă (stânga)

Spate şi crupă dreaptă la vacă (dreapta)
Figura 12. Piept larg şi poziţionarea corectă a membrelor anterioare (stânga)
Piept îngust şi poziţionarea apropiată a membrelor anterioare (dreapta)
Figura13. Poziţionarea membrelor posterioare în formă de sabie (dreapta); în formă
de elefant (stânga); corectă (centru)
Figura 14. Greabăn jos, înşeuare după spată Figura 15. Spate arcuit

Figura 16. Jambon slab, gât drept Figura 17. Vier cu constituţie puternică
Figura 18. Poziţionare corectă a membrelor (stânga);
Poziţionare a membrelor posterioare în formă de Х (dreapta)
Figura 19. Piept larg la cal de tracţiune (stânga);
Piept îngust şi poziţionare largă a membrelor anterioare la cal (centru);
Iapă cu spate înşeuat, crupă teşită şi greabăn arcuit (dreapta)
 Metoda somatometrică sau metoda măsurărilor
constă în măsurarea directă pe animal a diferitelor
dimensiuni corporale şi de masă, cu scopul de a
aprecia dezvoltarea generală a animalului şi a înlătura
aproximaţiile şi erorile ce pot să surveni în metodele
descrise anterior.
Poziţia animalului în timpul efectuării măsurărilor
trebuie să fie în staţiune patrupedală forţată, cu capul şi
gâtul orientate în poziţie normală. Măsurările pot fi
efectuate când animalul se găseşte afară sau în adăpost.
Ca instrumente de măsurat se folosesc:
bastonul (zoometru)–pentru dimensiunile corporale mari;
compasul – pentru dimensiuni mici;
panglica metrică – perimetrice;
cântarul – pentru determinarea greutăţii corporale.
 Datele obţinute se exprimă prin valori absolute (cm, kg),
relative, aşa-numitului “profil al exteriorului” sau indici
corporali (%), care se compară cu standardul rasei cu
scopul de a determina gradului de deosebire a unui
animal sau a unui grup de animale după dezvoltarea
corporală şi tipul morfo-productiv faţă de cerinţele
standardului pe rasă respectivă.
Aşa-numitul “profil al exteriorului” prezintă
exprimarea grafică a gradului de deosebire a unui animal
sau a unui grup de animale după dimensiunile corporale
(măsurători) sau a indicilor corporali faţă de cerinţele
standardului pe rasă sau a mediei pe grupă.
Prin indicii corporali se înţelege raportul dintre două
dimensiuni care se află în corelaţie morfo-funcţională, ce
prezintă caracteristica de ansamblu asupra tipului de
conformaţie corporală şi profilul de producţie.
 Măsurătorile animalelor permit a urmări creşterea şi
dezvoltarea unor regiuni corporale, a face concluzii despre
conformaţia corporală a animalelor, iar în unele cazuri – de a
determina masa corporală, fără a recurge la cîntărirea lor.
La taurine se iau următoarele măsurători:
1. Înălţimea la greabăn – de la pămînt pînă în cel mai îndepărtat punct al
greabănului (cu bastonul).
2.Înalţimea la crupă - de la cel mai înnalt punct al crupei (cu bastonul) până la
pămînt.
3. Adîncimea toracelui – de la greabăn pînă la osul stern pe verticală după scapulă
(cu bastonul).
4. Lungimea oblică a trunchiului – partea dreaptă, articulaţia scopulo-humerală pînă
la proieminenţele osului ischiului (cu bastonul şi cu lenta).
5. Lărgimea toracelui – după scapulă în cel mai larg loc pe orizontală (cu bastonul).
6. Perimetrul toracic – după scapulă se înfăşoară toracele cu lenta.
7. Perimetrul fluierului – în treimea inferioară a fluierului (membrul anterior), se
înfăşoară cu lenta.
Figura 24. Masuratori de conformaţie la
taurine
1-1 talia;
2-2 înălţimea la spinare;
3-3 înălţimea la crupă;
4-4 înălţimea la baza cozii;
5-5 lungimea
oblică a trunchiului;
5-6 lungimea crupei;
7 perimetrul toracelui;
8 perimetrul fluierului;
a-a lărgimea pieptului;
b-b lărgimea toracelui;
c-c lărgimea crupei la solduri;
d-d lărgimea crupei la articulaţia coxo-
femurală;
e-e lărgimea crupei la ischii.
 În baza măsurătorilor corporale efectuate se pot determina indicii
conformaţiei corporale care semnifică valori relative ale
dimensiunilor ce se compară între ele. Indicii corporali se
folosesc pentru caracterizarea unui grup de animale, deoarece
valoarea lor medie ne dă particularităţile de conformaţie şi
concordanţa dintre acestea şi tipul rasei
Indicii conformaţiei
Denumirea indicelui
corporale
Raportul dintre măsurător
Lungimea oblica a truncihiului (baston)
1. Formatului ×100
Înălţimea la grabăn
Perimetrul toracic
2. Compactităţii ×100
Lungimea oblică a trunchiului (baston)
Perimetrul toracic
3. Masivităţii ×100
Înălţimea în greabăn
Perimetrul fluerului
4. Osăturii ×100
Înălţimea la greabăn
 Sarcina 7. În baza măsurătorilor efectuate (tab. 2)
determinaţi indicii conformaţiei corporale la vaci de
diferite tipuri morf-productive, completînd tabelul 3.
Faceţi concluzii despre deosebirile conformaţiei lor
corporale. Таbelul 2
Măsurătorile corporale la vaci de diferite rase, cm

Lungimea
Înalţimea Adâncimea oblică Perimetrul Perimetrul
Rasa
la greabăn toracelui a toracelui fluerului
trunchiului
Bălţată cu
131 70 158 197 19,8
negru
Simmental 136 74 162 198 20,0
Hereford 118 62 139 183 19,4
 Tabelul 3
Indicii conformaţiei corporale

Rasa
Denumirea indicelui Bălţată cu
Simmental Hereford
negru
1. Formatului      
2. Compactităţii      
3. Masivităţii      
4. Osăturii      
 Sarcina 8. Determinaţi în baza măsurătorilor efectuate
(tab. 4) indicii corporali (osaturii, masivităţii,
compacticităţii şi formatului) la diferite rase de cai (tab. 5).
Таbelul 4
Măsurătorile efectuate la diferite rase de cai, cm

Lungimea
Înălţimea la Perimetrul Perimentrul
Rasa oblică a
greabăn toraceluii fluerului
toracelui

Budionov 157 159 187 18,0

Orlov 158 160 180 19,8

Vladimir 159 163 186 22,0

Trakehner 162 160 184 20,0

 Tabelul 5
Indicii conformaţiei corporale la cabaline

Rasa
Denumirea
indicelui Budionov Orlov Vladimir Trakehner

1. Formatului        

2. Compactităţii        

3. Masivităţii        
4. Osăturii        
 Sarcina 9. În baza măsurătorilor corporale efectuate la 5
vaci de rasa Hereford (tab.6) calculaţi media pe cireadă.
Comparaţi datele măsurătorilor obţinute cu media
valorilor pe cireadă şi construiţi profilul exteriorului
reprezentat grafic.
Tabelul 6
Măsurătorile principale ale vacilor de rasa Hereford
Nr. vacilor În
Nr. Măsurătorile principale, medie
1 2 3 4 5
ord. cm
1. Înalţimea la greabăn 122,3 119,2 114,0 116,0 126,0  119,5
2. Înalţimea la crupă 126,5 123,9 118,0 120,0 122,0  122,0
8
3. Adîncimea toracelui 65,8 63,8 69,7 66,5 68,5  66,86
4. Lărgimea toracelui 44,3 42,8 42,8 44,6 46,6  44,22
5. Lărgimea bazinului 52,6 49,9 48,8 50,8 52,8  50,98
6. Lungimea oblică a  142,6
trunchiului 149,2 145,1 137,0 140,0 142,0
6
119.5------------100%
122.3 ------------ X
 
X = 122.3 * 100 / 119.5=102,34%

X= 126,5*100/122,08 = 103,62%

102,34; 103,62; 98,41; 100,18; 103,17; 104,58;

105,34; 100,82
 măsurători
Lungimea
Înălţimea la Înălţimea la Adîncimea Lărgimea Lărgimea Perimetrul Perimetrul
oblică a
greabăn crupă toracelui toracelui bazinului toracelui fluerului
trunchiului
105....
104
103
102
101
100%
99
98
97
96
95....
 Sarcina 10. În baza exerciţiului precedent calculaţi
indicii conformaţiei corporale ale animalelor măsurate şi
comparaţi valorile obţinute cu valorile medii ale
conformaţiei corporale.
Tabelul 7
Indicii conformaţiei corporale

Nr. vacilor
Denumirea
În medie
indicelui 1 2 3 4 5
1. Formatului            

2. Compactităţii            
3. Masivităţii            

4. Osăturii            
 Metodele somatografice, care constau în fixarea
imaginii unor animale şi aprecierea exteriorului prin:
fotografierea, filmarea şi înregistrarea video, notarea cu
ajutorul unor semne convenţionale a calităţilor sau
defectelor, pe un dreptunghi (metoda dreptunghiulară).
- fotografierea animalelor reprezintă o metodă sugestivă
şi de documentare a exteriorului, furnizând amănunte
preţioase despre animalul examinat.
Fotografierea este obligatorie pentru toate animalele
înscrise în registrele genealogice.
 Unele cerinţe: fotografierea animalelor se face din
profil, poziţie care permite să se obţină imaginea
întregului corp, ilustrând elementele de conformaţie
corporală şi armonie de ansamblu. O fotografiere
completă cuprinde animalul din profil, din faţă, din
spate şi de sus. Poziţia animalului trebuie să fie în
staţiune patrupedală forţată, cu capul şi gâtul orientate
normal.
Locul pe care se amplasează animalul trebuie să fie
orizontal, neted, curat şi uscat. Distanţa de fotografiere,
atunci când dorim să cuprindă întregul animal, este de
3-4 m, iar în cazul fotografierii de detaliu, aceasta se
reduce la 1-2 m.
- filmarea şi înregistrarea video contribuie la
cunoaşterea, răspândirea şi generalizarea metodelor
avansate în producţie, reproducţie şi constituţie un
important document ce permite comparaţia în timp
şi anume: dezvoltarea corporală, formatul corporal,
tipul morfologic, armonia de ansamblu, tipul
constituţional, tipul morfo-productiv etc.
- metoda dreptunghiurilor permite să se facă precizări
asupra defectelor sau calităţilor unei regiuni. În acest
scop, profilul animalului se conturează grafic sub
forma unui dreptunghi (de unde şi denumirea), pe
care se înscriu, prin semne convenţionale, defectele
sau calităţile principalelor regiuni corporale. Se
practică mai frecvent la descrierea exteriorului la
ovine.
 Оценка упитанности 2 
Кости таза и бугры бедер слегка
выступают. Просматриваются остистые
отростки позвоночника и отдельные
ребра.Ткань у основания хвоста и по
бокам слегка обвисшая. Обвисшие
щеки.

Оценка упитанности 3
Кости таза и поясничные позвонки не
просматриваются, но
прощупываются.Остистые отростки
позвоночников видимы только на уровне
лопаток. Основание хвоста окружено
жировой тканью. Щеки немного
выступают.

Оценка упитанности 4
Таз и ребра покрыты жиром, кости
почти не прощупываются. Позвоночник
слегка прощупывается. Бока покрыты
жиром. У основания хвоста, в области
вульвы и внутренней поверхности
бедер распознаются легкие складки. У
животного отчетливо выделяются щеки.

Оценки упитанности 1 и 5 не описываются, поскольку их не должно быть в практике.

Выставочная кондиция. Голштинская Выставочная кондиция.
порода Шортгорнская пород
 Заводская кондиция. ОАО
"Новосибирскаагроплем"

Заводская кондиция.
Голштинская порода
Ремонтный хрячок
заводской кондиции

Свиноматка кемеровской
породы заводской
кондиции. ПЗ "Юргинский"
Лошадь рабочей кондиции

Молодняк современной откормочной

кондиции
 Корова в состоянии, близком к
голодной кондиции

Хряк породы ландрас с

элементами кондиции ожирения