UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

SPECIALIZAREA :PEDAGOGIE

Jocul didactic matematic –

metodă eficientă de pregătire a copiilor preşcolari în
vederea adaptării optime la activitatea şcolară

Conducător stiinţific:
Lect.Univ.Dr. Mărcuţ Ioana

Student
Duda Nicoleta

SIBIU 2012
 PLANUL LUCRĂRII

Introducere
Capitolul.1 Dezvoltarea psihică a copiilor de vârstă preşcolară şi
activităţile matematice din grădiniţă.
Capitolul.2 Rolul jocului didactic matematic în procesul instructiv-
educativ din grădiniţă
Capitolul.3 Metodologia cercetării
Capitolul.4 Prezentarea, analiza şi interpretarea rezultatelor
Concluzii
Bibliografie
Anexe
 
 CADRUL TEORETIC

 CAPITOLUL I cuprinde abordări teoretice privind:

- caracterizarea psihologică a copiilor de vârstă preşcolară
- conţinutul şi obiectivele activităţilor matematice
- importanţa utilizării materialului didactic în activităţile matematice din grădiniţă

 CAPITOLUL II am prezentat :
- rolul jocului didactic în procesul instructiv – educativ din grădiniţă
- o grupare a jocurilor didactice matemetice
 METODOLOGIA CERCETĂRII
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII

 Scopul cercetării
evidenţierea importanţei jocului didactic în eficientizarea activităţilor
matematice din grădiniţe.
 Obiectivele cercetării
- Aprofundarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor matematice cu privire la cantitate,
la formarea unor grupe de obiecte (imagini intuitive sau simbolice) pe baza unor
variate însuşiri comune ale acestora (formǎ, marime, culoare si grosime) ;
- Consolidarea deprinderilor de triere, ordonare, clasificare, apreciere globalǎ
şi prin punere în corespondenţă ( formare de perechi) ; formarea de mulţimi cu
„ mai multe”, „ mai puţine” şi „ tot atâtea” elemente ;
- Efectuarea unor operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu
mulţimi de obiecte ;
- Ordonarea grupelor de obiecte în şir crescǎtor şi descrescǎtor ;
- Determinarea poziţiei relative a obiectelor în spaţiu în funcţie de un reper
dat.
 IPOTEZA DE LUCRU

Dacă în cadrul activităţilor matematice se utilizează jocul didactic

atunci se creează premisele raţionamentului matematic la copilul
preşcolar ; astfel copiilor li se dezvoltă:
- spiritul de iniţiativă şi independenţa în acţiune;

- spiritul creator şi de observaţie;

- li se antrenează operaţiile gândirii;

- se dezvoltă atenţia voluntară.

 DESCRIEREA SUCCINTĂ A EŞANTIONULUI DE SUBIECŢI

 Grupul experimental al cercetării este format din 32 preşcolari, 17

fete şi 15 băieţi, în vârstă de 5- 6 ani, de la Grădiniţa de copii nr. 2
Dumbrăveni
 Grupul de control este format din 28 preşcolari,18 fete şi 10 băieţi, în
vârstă de 5- 6 ani, de la Grădiniţa de copii nr.1 Dumbrăveni
 METODE UTILIZATE ÎN CERCETARE

 Metoda observaţiei
 Metoda analizei produselor activităţii
 Probe de evaluare
 Experimentul
 EŞANTIONUL DE CONŢINUT

Probele aplicate atât în etapa iniţială cât şi în etapa finală a

experimentului iniţiat au vizat :
 Cunoştinţele copiilor privind recunoaşterea şi denumirea unor forme şi figuri
geometrice, precum şi operarea cu acestea;
 Cunoştinţe privind alcătuirea de mulţimi, compararea globală prin punere în
corespondenţă, recunoaşterea şi denumirea unor proprietăţi comune,
stabilirea unor caracteristici legate de formă, culoare, mărime;
 Cunoştinţe privind perceperea unor relaţii şi poziţii spaţiale între grupe sau
obiectele lor;
 Cunoştinţe despre numeraţia şi socotitul în limitele 1-10, alcătuire de
probleme şi rezolvarea lor;
 Recunoaşterea şi folosirea unor unităţi de măsură nestandardizate.
 ETAPELE CERCETĂRII

Desfăşurarea cercetării s-a realizat respectând următoarele etape:

a) Etapa preexperimentală (constatativă) : a avut rolul de a stabili nivelul

existent în momentul iniţierii cercetării, adică nivelul cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor intelectuale ale copiilor.

b) Etapa experimentală (formativă) : am folosit jocuri didactice prin care am

încercat să consolidez, dar mai ales sa maresc nivelul de cunostinte ale copiilor.

c) Etapa postexperimentală(finală) : în această etapă s-a determinat nivelul

final al cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor intelectuale ale copiilor.
 Pentru reuşita jocurilor didactice desfăşurate
am căutat:

 Să asigur un climat de încredere, plăcut şi afectiv susţinut de interese

cognitive puternice;
Activizarea permanentă a copiilor, angajarea lor în rezolvarea unor
sarcini;
 Aprecierea şi încurajarea copiilor în timpul desfăşurării activităţiilor;
Folosirea unor forme de muncă, metode şi mijloace variate, dinamice,
căutând să evit monotonia;
 REZULTATELE EVALUĂRII

Eficienţa jocurilor utilizate se regăseşte în rezultatele obţinute la

testarea din etapa finală a experimentului organizat:
P ro c e n t d e R e a liz a re

Rezultate Evaluare Finală

70%
60%
50%
40%
30% Experimental
20% Control

10%
0%
FB B S
Calificativ
 ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Analizând rezultatele copiilor, centralizându-le, comparând graficele

întocmite în urma evaluărilor efectuate, am constatat că:

- grupa exeperimentală, cu care am desfăşurat mai multe jocuri

didactice, cu care am lucrat pe calculator folosind soft-uri educaţionale-
jocuri didactice matematice, mai variate şi în diferite etape ale zilei,
folosind cu precădere metode interactive, a obţinut rezultate mult mai bune
decât grupa de control, care a efectuat jocuri didactice matematice
conform programei standard
 CONCLUZII

Jocul didactic este calea cea mai accesibilă şi plăcută formă de

activitate pentru copii, astfel:

 Implică copilul şi îl dezvoltă din punct de vedere intelectual,

psihomotric, emoţional;
 Favorizează dezvoltarea gândirii logice, a creativităţii şi originalităţii;
 Deplasează accentul de pe informativ pe formativ;
 Preîntâmpină monotonia şi plictiseala;
 Creează motivaţia învăţării;
 Încurajează copiii timizi, cei care nu au suficientă încredere în forţele
proprii;
 Încurajează cooperarea între copii.
CONSIDERAŢII FINALE. PROPUNERI PRIVIND EFICIENTIZAREA
ACTIVITĂŢILOR DIN GRĂDINIŢĂ PRIN JOCUL DIDACTIC

Folosirea jocului didactic în cadrul procesului de învăţare ne-a

demonstrat că:

- randamentul activităţii este mai mare, verificarea cunoştinţelor

făcându-se în mod plăcut, activ,temeinic;
- gândirea copiilor este mereu solicitată şi astfel în continuă formare;
- independenţa, creativitatea se formează de timpuriu;
- iniţiativa copiilor creşte,în joc copilul devine mai curajos, mai degajat;
- prin jocuri îi putem cunoaşte pe copii mai repede şi mai bine;
- prin varietatea lor,prin creare unor situaţii-problemă, ele dezvoltă
spiritul de observaţie, de analiză, de judecată, înlătură, monotonia,
rutina, stereotipia, dau posibilitatea copiilor să-şi dezvolte
vocabularul,comunicarea devine mai permisiva;
- jocul didactic ne oferă prilejul de a afla mai uşor cum gândesc copiii şi
de a modela logica gândirii lor.
 BIBLIOGRAFIE
 Ana, A., (2000), Jocuri didactice matematice: educaţie pentru ştiinţă, Ed. Emia, Deva
 Borţeanu, S., Brănişteanu, R., (2009), Curriculum pentru învăţământul preşcolar, Didactica Publishing House, Bucureşti
 Bruner, J.,(1970),  Procesul educaţiei intelectuale, Editura Ştiinţifică, Bucureşti
 Bulboacă,M.,Chiţu,L.,Gabor,D., (2007), Metodica predării matematicii/activităţilor matematice, EdituraNedion, Bucureşti
 Caraiman, F., Simionica, E., (1998) Matematica prin joc, Ed. Collegium, Iaşi
 Chateau,J.,(1980), Copilul şi jocul, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
 Claparede, Ed.,(1974), Educţia funcţională, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
 Cosma,M., Cosma,B.,(2003) , Elemente de pedagogie, Ed.Psihomedia, Sibiu
 Cristea,G., (2000), Coordonate pedagogice în reforma învăţământului preşcolar, Revista Invăţământului Preşcolar, nr.3-4
 Dumitrana,M.,( 2002), Activităţile matematice în grădiniţă, Editura Compania, Bucureşti
 Duşe, Carmen şi Dan (1997), Metodica predării specialităţii, Ed. Universităţii, Sibiu
 Glava,Adina si Catalin, (2002), Introducere în pedagogia preşcolară , Ed. Dacia, Cluj Napoca
 Hîrţuleac, A.,(2000), Jocul ca element central al formării şi dezvoltării intelectuale a preşcolarilor, Revista Învăţământului Preşcolar, nr.3-4
 Iftime,Gh.,(1976), Jocuri logice pentru preşcolari şi şcolari mici, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
 Marcut, I.G.,(2009), Metodica activităţilor matematice în învăţământul preşcolar, Editura “Alma Mater” , Sibiu
 Mihoc, Gh.,(1974), Modernizarea învăţământului matematic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
 Neagu, M., Beraru, G., (1997), Activităţi matematice în grădiniţă, Editura Polirom, Iaşi
 Nicu,A., Creţu,D,(2004),Pedagogie şi elemente de psihologie pentru formarea continuuă a cadrelor didactice,Sibiu
 Piaget, J.,(1974),  Psihologia copilului, Întreprinderea Poligrafică Crişana, Oradea
 Smeianu, M., Tureanu, M., et. Al.(2009), Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ed. “Gheorghe-Cârţu Alexandru”,
Craiova
 Someşeanu, E.,(1977), Jocuri didactice matematice pentru grădinţele de copii, Inspectoratul Şcolar Suceava
 Şchiopu,U.,Verza,E., (1997), Psihologia vârstelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
 Şchiopu, U., (1983), Repere psihodiagnostice – stadiile dezvoltării în psihologia educaţiei şi dezvoltării, Editura Armatei, Bucureşti
 Şovar, R., (1993), Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
 Ţârcovnicu, V., (1981), Invăţământ frontal,invăţământ individual,invăţământ pe grupe, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
 Weicart, D., (1992), “Perspective”, Editura Unesco, Bucureşti 
 
VĂ MULŢUMESC!