HTA I

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie
„N.Testemițanu”
HIPERTENSIUNEA
ARTERIALĂ ŞI URGENŢELE
HIPERTENSIVE
Gh.Ciobanu
d.h.ş.m.prof.univ., Şef
catedră “Urgenţe
Medicale”
2016
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ȘI URGENȚELE HIPERTENSIVE
Obiective
Epidemiologie;
Fiziopatologie;
Clasificarea urgențelor hipertensive;
Tablou clinic al UHE,UHC și
salturilor hipertensive;
Algoritm de tratament al UHE și
UHC;
Concluzii;
Literatura:
EPIDEMIOLO
GIE
• HTA este cea mai frecventă afecţiune,

numărul hipertensivilor din întreaga lume
depăşeşte un miliard, ceia ce înseamnă că 1
din 6 indivizi este hipertensiv. Anual în lume
decedează de HTA 7 mln. de oameni.
• Studiile efectuate de OMS arată că
aproximativ 62% din accidentele
cerebrovasculare şi 49% din evenimentele
acute cardiace sunt cauzate de hipertensiunea
arterială
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ȘI URGENȚELE HIPERTENSIVE 4
EPIDEMIOLOGIE
• Morbiditatea şi mortalitatea prin UH

depinde de afectarea organelor-ţintă şi de
gradul TA.
• În condiţii de control adecvat al TA şi de
complianţă medicamentoasă, rata de
supravieţuire la pacienţii cu urgenţe
hipertensive reprezintă 70%.
• Rata mortalităţii în caz de urgenţe
hipertensive ne tratate constituie 79% la
un an.
EPIDEMIOLOGIE
• Conform studiului CINDI în RM prevalenţa
hipertensiunii arteriale la persoane cu vârste
cuprinse între 25 şi 64 ani constituie 30%.
• Se estimează că 20-30% din populaţia adultă este
HTA
Estimând o prevalenţă de 15-30% în populaţia RM –
numărul persoanelor cu HTA la evidenţa de
dispensar trebuie să constituie:
2640508 x 15% : 100 = 396076 HTA
2640508 x 20% : 100 = 528102 HTA
2640508 x 30% : 100 = 792152 HTA
La evidenţa medicilor de familie la 01.01.2016 -
316855, sau 11,9% din populaţia adultă
EPIDEMIOLOGIE
• UH se pot manifesta în orice formă de
hipertensiune arterială. În UH afectarea acută a
unui organ-ţintă se înregistrează în 83% din
cazuri. Două organe-ţintă sunt afectate în 14%
din cazuri. Implicarea poliorganică (mai mult de 3
organe) se atestă la 3% dintre pacienţii cu urgenţe
hipertensive .
• Conform datelor lui Papadopoulos D.P. și
coautorii (2010) urgențele hipertensive comune
constutuie 76% și urgențle hipertensive extreme
-24% din totalul urgențelor hipertensive
Sursa:
• Papadopoulos D.P., Mourouzis I.; Thomopoulos C., et all. Hypertension
crisis, Blood Pressure 2010, 19 (6): p.328-336
EPIDEMIOLOGIE
• Incidenţa este mai mare - 20-25% în formele secundare de HTA (ex.,

feocromocitom, HTA renovasculară) şi mult mai mică (1-5%) – în
HTA esenţială.
• In populația RM anual ar trebui să se inregistreze 39607 urgențe
hipertensive, inclusiv 30101 UHC și 9506 UHE.
• In anul 2015 Serviciul Prespitalicesc de AMU a deservit solicitări la
pacienți cu urgențe hipertensive 153826 ,inclusiv 17588(12.4%) UHE,
66639(43,3%) UHC si 69599(43.3%) salturi hipertensive și HTA
esențială
Depistarea, tratamentul şi controlul HTA rămâne o problemă

majoră de sănătate, insuficient rezolvată atât în plan mondial
cât şi în Republica Moldova.
• Conform datelor OMS numai 60% din bolnavii hipertensivi cunosc că sunt bolnavi,
39% din cei ce cunosc primesc tratament şi din ei numai 10% sunt sub control
terapeutic,aceasta înseamnă că din normativul de hipertensivi din RM de 792152
persoane, numai 475291 cunosc că sunt bolnavi de HTA ,dintre care doar 185364
primesc tratament antihiprertensiv și dintre ei numaai 18536 sunt sub control
terapeutic.
• DEFINIȚIE Urgenţa hipertensivă

(UH) este un sindrom clinic caracterizat
prin creşterea rapidă, severă şi
persistentă a TA, cel mai frecvent cu
valori mai mari de 180-220 mm Hg,
pentru TAs, şi/sau 120-130 mm Hg,
pentru TAd, cu potenţial de deteriorare
acută a funcţiei unuia sau mai multor
organe-ţintă.
• De menţionat, că mai important decât nivelul
absolut al valorilor tensionale este rata şi
rapiditatea creşterii TA
• Sunt deasemenea crize hipertensive izolate
sistolice,cu TAs > 220 – 230 mm Hg și TAd
normală sau scăzută(60 – 90 mm Hg),mai frecvent
la vârstnici.
DEFINIȚII
• Urgenţe hipertensive extreme(UHE)
(Hypertensive emergency) , cu risc vital
major : creștere severă și persistentă a TA, care
se asociază cu afectarea acută sau progresivă a
organelor ţintă. UHE necesită reducerea
imediată (maximum timp de 1 oră) a TA cu
remedii administrate intravenos.
• Urgenţe hipertensive comune (UHC),
(Hypertensive urgency) creștere severă și
persistentă a TA, dara fără semne de afectare
acută a organelor – ţintă. UHC necesită
reducerea treptată a TA timp de 24 ore, de
obicei utilizând remedii antihipertensive orale.
Notă: Nu valoarea TA face distincţia dintre
aceste două tipuri de urgenţe hipertensive, ci
afectarea acută de organe-ţintă.
DEFINIŢIA ŞI CLASIFICAREA NIVELELOR TA DUPĂ JNC-7 SI

GHIDUL ESH-ESC
TAs TAd
Categoria+
(mmHg) (mmHg)
TA optimă <120 < 80
TA normală 120-129 80-84
TA normal-înaltă 130-139 85-89
HTA gradul I (uşoară) 140-159 90-99
HTA gradul II (moderată) 160-179 100-109
HTA gradul III (severă) > 180 > 110
HTA sistolică izolată > 140 <90
Notă: Când TAs şi TAd se încadrează în categorii diferite, se aplică

categoria cea mai înaltă. HTA sistolică izolată poate fi împărţită şi ea în
diferite grade (1, 2,3) în funcţie de valorile TAs. În HTA sistolică izolată
TAd este normală.
CONCEPTUL DE AUTOREGLARE
La nivelul patului vascular cerebral scăderea PA duce la
vasodilatație cerebrală, când PA crește râspunsul autoreglator este
reprezentat de vasoconstricție, ceea ce asigură un FSC stabil pe
parcursul variațiilor PA.
Mecanismul autoreglator este eficient intr-un interval de variații a
TAM de 50 – 150 mm Hg.La PA ce depâșesc aceste limite
mecanismele de autoreglare sunt depășite și se instalează
hipoperfuzia sau hiperperfuzia.La pacienții cu HTA ,intervalul in
care funcționează mecanismul de autoreglare este mai mare.
Pacienții cu HTA pot dezvolta simptome de hipoperfuzie cerebrală
dacă PA este coborâtă la nivel normal,deoarece acest nivel se poate
situa sub pragul inferior de intrare in funcțiune a mecanismelor
autoreglării.Limita inferioară a autoreglării cerebrale este, in
general, cu 25% mai puțin decât valoare TAM a pacientului.
CONCEPTUL DE AUTOREGLARE
. PA constant crescută determină distrucție la nivelul

endoteliului, ducând la creșterea permeabilității
vasculare, depozitarea de fibrină in grosimea
pereților,agregare plachetară, proliferare miointimală și
ingustarea progresivă a arteriolelor.
Un exemplu direct al modificărilor vasculare îl
reprezintă retinopatia hipertensivă stadiul III-IV.
Patofiziologia Urgențelor Hipertensive
Agregare tombocite
CID
Eritrocite
Trombocite
Necroză fibrinoidă
Edem perivascular
Normotensiune sau Urgentă hipertensivă Urgență hipertensivă

HTA cronică comună extremă
• Dereglări a rezistenţei peretelui • În UHE controlul endotelial al tonusului
• Stresul parietal mecanic vascular secundare producţiei în vascular este insuficient şi se asociază
• Secreţia de substanţe exces a catecolaminelor, cu hipoperfuzie a organelor ţintă,
vasoactive (NO) şi angiotenzinei II, vazopresinei , necroză arteriolară fibrinoidă cu
prostacicline (PGI2) aldosteronului, tromboxanului creşterea permeabilităţii endoteliale şi
A2 şi endotelinei 1 sau reducerii edem perivascular.
• Lezarea integrităţii secreţiei de mediatori endogeni
endoteliului peretelui • Pierderea activităţii fibrinolitice a
vasodilatori (NO şi PGI2).
arteriolar endoteliului duce la activarea coagulării
• Creşterea severă a TA şi instalării CIVD.
accentuieză adeziunea de către
celulele endoteliale (CAMs)
Patofiziologia Urgențelor Hipertensive
Hipertensiune Inflamație și Îngustarea Dereglări a
severă și necroză lumenului vaselor perfuziei în
persistentă arteriolară sanguine organe și
țesututri
Dereglări morfologice și
funcționale a organelor - țintă
Rinichi Cordul Creer

• Diminuarea perfuziei • Diminuarea perfuziei • Diminuarea perfuziei
renale coronariene cerebrale
• Afectări progresive a • Afectări progresive a • Crește stresul parietal
nefronilor coronarelor vascular
• Scade capacitatea de • Infarct miocardic acut și • Spasmul arteriolar
concentrare a urinei angină pectorală instabilă • Encefalopatie hipertensivă
• Crește creatinina și ureia • Hipertrofia ventricolului • AVC ischemic tranzitor
în sânge stâng • Afectarea intimei patului
• Crește permeabilitatea • Insuficiență cardiacă vascular cerebral
tubilor renali cu EPAC • Apariția anevrismelor
proteinurie • Hemoragii cerebrale
• Insuficiență renală, uremie
Cascada ischemică(vasodilatatoare)
Hipovolemia
Șocul
Obstrucție
mecanică
Mecanisme
farmacologice
↑Metabolism
cerebral
↑Edem
↓Oferta de oxigen
↑Volum
sangvin Hipercapnie
cerebral Vasodilatație Mecanisme
farmacologice
)
Cascada ischemică(vasodilatatoare)
Fiziopatologie
Urgență hipertensivă HTA necontrolată
Ischemie
Vasoconstricție
Pierderea mecanismelor de
autoreglare
Crește rezistența vasculară
Depozite de fibrina
Dereglări endoteliale:necroza
fibrinoidă a arteriolelor
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ LA FEMEI
Mecanisme de autoreglare a debitului sanguin cerebral
140
• La subiectul sănătos PAM 70-90 mmHg
• Debitul sanguin cerebral se menține prin Hiperperfuzie
mecanismele de autoreglare la PAM cerebrală
• În UHE și UHC PAM 110-120 mmHg
Vasoconstricție
70
Vasodilatație
Dereglări de
autoreglare
0
PAM Lancet 2000,356:411-417 (după
60 (mm Hg) 150 Vaughan C. şi Delanty N)
Afectarea Organelor Țintă in Hipertensiunea Arterială
Tulburări cerebrale:
Encefalopatie hipertensivă
Hemoragie subarahnoidiană
Hemoragie intracraniană
Infarct cerebral atero-trombotic
Tulburări Cardiovasculare:
Disecţie de aortă
Insuficienţă coronariană acută
Insuficienţă ventriculară stângă acută
CAUZELE URGENȚELOR HIPERTENSIVE
1.Hipertensiunea esențial 5. Sistemul nervos central
2.Cauze endocrine: Edemul cerebral
Feocromocitmul Hemoragia cerebrală
Sindromul Cushing Tumorile cerebrale
Tumori secretoare de Renină Leziuni ale măduvei spinării
Hiperaldosteronism primar 6. Coarctația de aortă
3. Boli renovasculare: 7. Durerea
Stenoza arterei renale;
Poliarterita nodoasă;
8. Arsurile
Arterita Takayasu.
4. Droguri:
Simpatomimetice( clonidina);
Fenilciclidine și cocaina(sunt simpatomimetice);
Intreruperea brutală a tratamentului hipertensiv;
Amfetaminele;
Intoxicațiile cu plumb;
Sindromul serotoninic;
Reacții teraminice în urma utilizării inhibitorilor monoaminoxidazei
Factorii predispozanţi ai urgenţelor hipertensive:
• Stresul;
• Surmenajul fizic şi intelectual;
• Consumul în ajun de cantităţi mari de apă şi săruri;
• Schimbări bruşte meteorologice (de temperatură, umeditate, ale
presiunii atmosferice, ş.a.);
• Abuzul de alcool, cafea;
• Insolaţia;
• Fumatul;
• Utilizarea în alimentaţie a brânzeturilor care conţin tiramină;
• Întreruperea bruscă a tratamentelor cu ß-adrenoblocatori,
glucocorticoizi, clofelină, antidepresante triciclice, şa.
În unele situaţii urgenţele hipertensive sunt nemijlocit declanşate de infecţiile
respiratorii ale căilor aeriene, retenţia acută de urină, reacţii alergice, abuzul
de alcool, şa.
Urgenţele Hlpertensive Comune 'hypertesive urgencies“:
• HTA necomplicată
• Crise renale din colagenoze
• Combustii corporale severe
• Hipertensiuni severe preoperatorii
• Intervenţii chirurgicale:
• generale
• după transplant renal
• Chirurgie endocraniană;
• Traumatisme craniocerebrale;
• Reboundul hipertensiv după întreruperea tratamentului cu
hipotensoare;
• Stres psihoemoţional.
• HTA indusă de droguri
• HTA asociată cu epistaxisul sever
Criteriile de diagnostic ale urgenţelor hipertensive extreme:

• Debut brusc,in câteva minute;
• Nivele înalte ale TAs, inclusiv TAd>120-140 mm Hg;
• Semne de afectare a funcţiei SNC, encefalopatie hipertensivă;
• Dereglări neurovegetative;
• Disfuncţii cardiovasculare;
• Dereglări de vedere;
• Afectarea primară sau agravarea funcţiei renale.

Algoritmul de diagnostic al urgenţei hipertensive extreme

(UHE) – „hypertensive emergencies”:
• Urgenţa hipertensivă mai frecvent se dezvoltă pe

fond de hipertensiune arterială esenșială, drept
consecinţă a stresului psihoemoţional puternic
• Urgenţa apare imediat, în decurs de câteva minute
• Manifestările clinice se instalează rapid

Manifestările clinice în urgenţa hipertensivă extremă:

• Presiunea arterială diastolică > 120- 130 mmHg și sistolică
peste 200-220 mm Hg
• Examenul fundului de ochi cu modificări de gradul 3 şi 4

Keith - Wegener (hemoragii, exudate, edem, papilar)
• Semne neurologice cefalee, confuzie, somnolentă, stupoare,

tulburări de vedere, deficite focale, comă
• Simptome cardiace: edem pulmonar acut, insuficienţa

cardiacă congestivă, durere retrosternală
• Manifestările renale: oligurie, azotemie
• Manifestările gastrointestinale: greţuri, vomă

Acuzele:
• Cefalee intensă, violentă
• Ameţeli
• Adinamie
• Obnubilare
• Stupoare, comă
• Greaţă şi vomă
• Tulburări de vedere
• Dureri retrosternale sau precordiale pronunţate
• Dispnee de repaos
Examenul fizic:
• Tegumentele palide
• Pulsul intens, normal sau rar
• TA sistolică crescută peste 200-220 mm Hg
• TA diastolică peste 120-130 mm Hg
• TA medie scăzută
• Accentuarea zgomotului II în aria aortică
• Suflu sistolic intens în aria mitrală şi aortică
• Tahipnee moderată
Urgenţa hipertensivă extremă

(UHE):
• Cu manifestări cerebrale
• encefalopatia hipertensivă
• hemoragie subarahnoidiană
• hemoragie intracraniană
• infarct cerebral atero-
trombotic
• Cu manifestări cardiace
• disecţie de aortă
• insuficienţă coronariană acută
• insuficienţă ventriculară
stângă acută
• Alte forme de manifestare
• toxemie gravidică
• epistaxis sever
Ponderea afectării organelor-țintă în UHE

Ponderea
Tipul UHE
(%)
1 Encefalopatie hipertensivă 17,9
2 HTA asociată cu accident vascular cerebral ischemic sau tranzitor 28,3
3 HTA asociată cu hemoragie subarohnaidiană sau intracerebrală 5,9
5 Insuficiență ventriculară stângă hipertensivă cu edem pulmonar acut 22,6
6 HTA asociată cu infarct acut de miocard sau angină pectorală instabilă 18,4
7 HTA asociată cu disecţie acută de aortă 0,08
8 HTA asociată cu insuficienţă renală acută 6,2
9 Preeclampsia și eclampsia 0,4
10 Criza catecolaminică 0,03
11 Rebound-ul la clonidină sau beta-blocante 1,4
12 Retinopatia hipertensivă stadiul III –IV Keith-Wagener 37,8
31
Complicaţiile urgenţei hipertensive:

• IM;
• EPA cardiogen;
• Encefalopatia hipertensivă acută;
• Ischemia cerebrală tranzitorie;
• Infarct cerebral atero-trombotic;
• Hemoragia intracraniană;
• Hemoragia subarahnoidiană;
• Ruptura anevrismului disecant al aortei;
• Hemoragii în diferite organe (rinichi, retină, etc);
• Epistaxis sever;
• Moarte subită.
Spitalizarea este necesară in cazul pacienților cu UH însoțite
de afectarea organelor-țintă pentru evaluarea gravității și
prognosticului cât și inițierea și urmărirea tratamentului.
Algoritmul de diagnostic al urgenţei

hipertensive comune – „hypertensive
urgencies”:
• Urgenţa hipertensivă comună mai frecvent se
dezvoltă pe fond de hipertensiune arterială esenţială,
drept consecinţă a tratamentului necompleant sau a
tulburării regimului de tratament.
• Urgenţa hipertensivă se dezvoltă încet, timp de o oră.
• Manifestările clinice se instalează încet, dar foarte

intens
Bolnavul prezintă:
• Cefalee intensă
• Vertij
• Confuzie, somnolenţă
• Frisoane
• Greaţă
• Tulburări de vedere "muşte zburătoare"
• Dispnee
• Palpitaţii
• Senzaţie de greutate retrosternală
• Poliurie la sfârşitul urgenţei hipertensive
Examenul fizic:
• Tegumentele umede
• Pete roşii prezente pe faţă şi gât
• Tahipnee uşoară
• Tahicardie moderată
• TA sistolică peste 180 - 200 mm Hg
• TA diastolică normală sau uşor crescută
• TA medie crescută
• Accentuarea zgomotului II în aria aortică

Examenul paraclinic:
• ECG
• Semne de HVS
• Manifestări ECG
• Analiza urinei-Proteine şi eritrocite
nesemnificative
• Examenul fundului de ochi
• Modificări de gradul 2 - 3 Keith-Wegener )
Examinarea şi evaluarea pacientului cu

urgenţă hipertensivă
• Electrocardiografie
• Fundoscopia
• Analiza desfăşurată a sângelui și urinei
• Ureea
• Creatinina
• Glucoza
• Electroliţii
• Radiografia toracelui
EVALUAREA ȘI EXAMINAREA BOLNAVULUI CU URGENȚE

HIPERTENSIVE
ASPECTE IMPORTANTE ALE ISTORICULUI BOLII ŞI EXAMENULUI OBIECTIV
 Durata HTA- valori ale TA, evoluţie
 Tratamente anterioare - doze, complianţă (fenomene de rebound), reacţii

adverse
 Ingestia de substanţe care pot determina HTA:

simpatomimetice, corticosteroizi, cocaină, alcool
 Simptome sugestive de HTA secundară - oboseala musculară, tahicardie

paroxistică,
 Transpiraţii, tremor, modificări ale tegumentelor
 Simptome şi semne de afectare de organe ţintă

 Măsurarea cu acurateţe a TA - manşetă adecvată, repaus minim 5 min
anterior, repetarea măsurătorii de două ori, excluderea condiţiilor intercurente
(stress, durere, febră, senzaţie de micţiune impetuoasă).
Anamneza
• HTA esenţială sau secundară;

• Vechimea HTA;
• Tratamentul efectuat şi răspunsul TAs şi al
TAd la remediile antihipertensive, doze de
medicaţie;
• Tratamentul a fost aplicat continuu sau
intermitent
39
Examenul clinic
Simptome generale: Simptome cardiace:

• Febră; • Durere toracică;
• Diaforeză; • Dispnee;
• Paliditate; • Edem pulmonar;
• Acufene; • Palpitaţii;
• Epistaxis. • Dereglări de ritm;
• TA crescută la ambele
braţe;
• TA medie crescută.
40
Examenul clinic
Simptome cerebrale:
• Cefalee;
• Ameţeli;
• Greaţă, Vomă;
• Dereglări de conştienţă: confuzie,
somnolenţă, obnubilare, stupoare,
comă;
• Deficite de focar;
• Convulsii.
41
Examenul clinic
Simptome oftalmice:
Simptome renale:
• Sclipiri;
• Oligurie;
• Scotoame;
• Hematurie;
• Vedere
• Proteinurie; înceţoşată;
• Dezechilibre • Tulburări
electrolitice; vizuale;
• Azotemie; • Diplopie;
• Uremie. • Amauroza
fugace.
42
Managementul Urgenţelor Hipertensive

include:
1. Stabilirea nivelului tensiunii arteriale și verificarea tipului
de UH;
2. Verificarea cauzelor de instalare a UH;
3. Managementul UH conform tipului şi a comorbidităţilor;
4. De asigurat tratamentul bolnavului și nu a HTA;
5. De inițiat tratamentul în UHE cu preparate administrate
intravenos cu debut de acțiune prompt, durată de acțiune
scurtă și efecte adverse minime;
6. De asigurat tratamentul ținând cont de conceptul
autoreglării;
7. De redus PAM cu 20-25% timp de 1 oră la pacienții cu UHE
cu afectarea acută a organelor -țintă.
43
Tratamentul UH comune
1. Iniţiere de terapie antihipertensivă orală în caz de elevare a TA – 180-
220/120-130 mmHg.
2. Reducerea TA se realizează treptat in 24 – 72 de ore.
3. 4. Poziţia bolnavului cu ridicarea extremităţii cefalice la 30°- 40o.
4. 5. Examenul primar. Protocol ABC – monitorizare: Pl, TA,
FR,ECG,Pulsoximetrie.
5. 6. Fluxul de Oxigen 2-4 l/min.
6. 7. Remediile antihipertensive se administrează oral:
a. Nifedipină 5-10 mg s/l oral sau
• Captopril 25-50 mg s/l oral, sau
• Nicardipina* 20 mg oral, sau
• Metoprolol 50 - 100 mg oral, sau
• Labetalol * 200-400 mg oral, sau
• Clonidină 0,15 - 0,30 mg oral,apoi la fiecare 60 min câte 0,1 mg
(maximum 0,6 mg) (contraindicată în encefalopatia hipertensivă
şi AVC).
b. Furosemid 20-40 mg oral.
7. Spitalizarea nu este obligatorie,se recomandă supraveghere și evidență44la
Principiile managementului UH Extreme
• La pacienţii cu afectare ale organelor ţintă TAs se reduce rapid in 1 –

2 ore cu 20-25%, cu 25% in următoarele 12 ore și cu 30% in
următoarele 48 de ore in condițiile serviciul ATI.
• La bolnavii cu UHE scăderile rapide ale TA cauzează afectarea acută
renală,hipoperfuzie cerebrală( scăderea cu :25% a TA depășește
capacitatea circulației cerebrale de autoreglare),ocluzie de arteră
retiniană și cecitate.
• Organul țintă afectat și gradul afectării lui determină rapiditatea cu
care va fi redusă TA.
• Alegerea agentului hipertensiv pentru tratamentul UHE depinde de
organul țintă afectat și gravitatea clinică.
• Pentru tratament vor fi utilizați agenți antihipertensivi parenterali.
45
Tratamentul UH asociată cu insuficienţa ventriculară stângă

acută hipertensivă
Dispnee severă de repaos, ortopnee, tahipnee, anxietatem,raluri pulmonare
• Poziţia bolnavului cu ridicarea extremităţii cefalice la 30°.
• Examenul primar. Protocol ABC – monitorizare: Ps, TA, FR,
ECG,Pulsoximetrie
• În prezenţa semnelor de detresă vitală:
a. Intubaţie endotraheală şi ventilaţie mecanică dirijată.
b. Fluxul de oxigen 8-10 l/min.
• Nitroglicerină 5-100 mcg/min doza se crește la fiecere 3-5 min, i.v. în
perfuzie, sau
• .=Fenoldopam 0.1 – 0.6 mcg/kg/min, sau
• Nitroprusiat de Sodiu* 0,25-10 mcg/kg/min i.v. în perfuzie, sau
• Enalaprilat 0,625 - 1,25 –(5mg) i.v. la fiecare 6 ore.
• Furosemid 40-60 mg i.v. în 1-2 min.
46
Tratamentul UH asociată cu infarctul miocardic acut sau cu

angina pectorală instabilă
• Examenul primar. Protocol ABC – monitorizare Ps, TA, FR,ECG, Pulsoximetrie
• Fluxul de oxigen 8-10 l/min.
• Nitroglicerină 5-100 mcg/min i.v. în perfuzie + Metoprolol 5 mg i.v. în bolus, rebolus
în aceeaşi doză la 5 min (maxim 15 mg), sau
• .=Enalaprilat 0.625 – 1.25 mg bolus i.v., repetat la 6 h +Esmolol* 200-500 μg/kg/min
i.v.pentru 4 min, continuat cu 50-300 μg/kg/min i.v. în perfuzie, sau
• Labetolol 20 – 80 mg i.v. In bolus,rebolus la 10 min sau 2 mg/min i.v in
perfuzie(max.300 mg),sau
• Esmolol 200 – 500 mcg/kg i.v in 1 -4 min si de continuat cu 50 – 300 mcg/kg/min i.v in
perfuzie
• .=Nicardipină 5 – 15 mg/h +Labetalol* 20-80 mg i.v. în bolus, rebolus în aceeaşi doză
la 10 min sau 2 mg/min i.v. în perfuzie (maxim 300 mg).
47
Tratamentul UH asociată cu disecţia acută de aortă

• Examenul primar. Protocol ABC – monitorizare: Pl, TA,
FR,ECG,Pulsoximetrie.
a. intubaţie endotraheală şi ventilaţie mecanică dirijată.
• Nitroprusiat de Sodiu* 0,25-10 μg/kg/min i.v. în perfuzie +Esmolol* 200-500
μg/kg i.v. în 1-4 min, continuat cu 50-300 μg/kg/min i.v. în perfuzie, sau
• Labetolol 20 – 80 mg in bolus la fiecare 10 min sau 1 – 2 mg/min pev doza max
300 mg + Nicardipină 5 – 15 mg/h, sau
• Fenoldopam 0.1 – 0.6 mcg/kg/min + Metoprolol 5 mg i.v., in bolus,rebolus in
aceași doză la 5 min (max. 15 mg)
• Enalaprilat 0.625 – 1.25 mg bolus i.v., repetat la 6 h
• Managementul terapeutic include reducerea stresului peretelui aortei prin
micșorarea tonusului vascular,prin reducerea TAs până la 100 – 105 mm
Hg(PAM<80 mm Hg) și a contracțiilor cardiace sub 60 bpm 48
Tratamentul UH asociată cu encefalopatie

hipertensivă
• Examenul primar. Protocol ABC –monitorizare: Pl, TA,
FR,Pulsoximetrie,Glucometrie.
• Fluxul de Oxigen 8 - 10 l/min.
• Nitroprusiat de Sodiu* 0,25-1 mcg/kg/min i.v. în perfuzie ,sau
Enalaprilat 0.625 – 1.25 - 5 mg i.v.in bolus la fiecare 6 ore, sau
Labetalol * 20-80 mg i.v. în bolus, rebolus în aceeaşi doză la 10 min sau 2
mg/min i.v. în perfuzie (maxim 300 mg),sau
.=Nicardipina 5 – 15 mg/h
.=Fenoldopamul 0.1 – 0.6 mcg/kg/min sau clevidipină 1-2 mg i.v.,de titrat până la
max,16 mg.
Furosemidul 20 – 40 mg i.v in 1 – 2 min.
49
Tratamentul UH asociată cu hemoragie

subarahnoidiană sau AVC
• Examenul primar. Protocol ABC –monitorizare: Pl, TA, FR,ECG,
Pulsoximetrie,Glucometrie.
• Fluxul de oxigen 6-8 l/min
Enalaprilat 0.625 - 1,25 mg bolus i.v. repetat la fiecare 6 ore, sau
Labetalol* 20-80 mg i.v. în bolus, rebolus în aceeaşi doză la 10 min sau 2
mg/min i.v. în perfuzie (maxim 300 mg),sau
Nicardipină 5 – 15 mg/h,sau
Fenoldopam 0.1 – 0.6 mcg/kg/min sau Clevidipină 1-2 mg i.v.,in doze
crescănde până la max 16 mg.
In AVCI se va reduce TA ce depășește 220/120, obiectivul terapeutic pentru
tromboliză este de 185/110 mm Hg.In AVCH obiectivul terapeutic este de
160/90 mmHg. 50
Tratamentul preeclampsiei şi al eclampsiei
• Poziţia bolnavei cu ridicarea extremităţii cefalice la 30°.

• Examenul primar. Protocol ABC –monitorizare: Ps, TA, FR.
• Fluxul de oxigen 8 – 10 l/min.
• Hidralazină* 5 mg i.v în bolus, urmat de 10 mg i.v în bolus la
fiecare 20-30 min, maxim 25 mg, sau
• Labetalol* 20-80 mg i.v. în bolus, rebolus în aceeaşi doză la 10 min
sau 2 mg/min i.v. în perfuzie (maxim 300 mg), sau
• Nicardipină 5 – 15 mg/h
• Sulfat de Magneziu 4-6 g i.v. în 15-30 min şi urmat 1-2 g/oră i.v. în
perfuzie, maxim 8-10 g în 24 de ore.
• Nitroprusiat de sodiu 0.25 – 10 mcg/kg/min in perfuzie
• Nifedipină 10 mg per os la 20 min ,max.30 mg.
51
• Metildopa 250 – 500 mg per os
Tratamentul UH în criza acută de feocromocitom

• Examenul primar. Protocol ABC – monitorizare: Ps, TA, FR.
• Fentolamină* 5-15 mg i.v. , +Labetalol* 20-80 mg i.v. în bolus, rebolus
în aceeaşi doză la 10 min sau 2 mg/min i.v. în perfuzie (maxim 300
mg),sau
• Nitroprusiat de sodiu 0.25 – 10 mcg/kg/min + Metoprolol
52
Tratamentul hipertensiunii perioperatorii

• Fluxul de oxigen 6- 8 l/min.
• Nitroglicerină 5 – 100 mcg/min,doza se crește la fiecare 3-5 min,sau
• Esmolol* 200-500 μg/kg i.v. în 1-4 min, continuat cu 50-300
μg/kg/min i.v. în perfuzie sau
Verapamil 5-10 mg i.v. sau
Labetalol* 20-80 mg i.v. în bolus, rebolus în aceeaşi doză la 10 min
sau 2 mg/min i.v. în perfuzie (maxim 300 mg).
53
Tratamentul UH în insuficienţa renală acută sau cronică
• Poziţia bolnavului cu ridicarea extremităţilor cefalice la 30°.

• Nicardipină 5 – 15 mg/h i.v. in perfuzie,sau
• Fenoldopam* 0,1-0,6 μg/kg/min i.v. în perfuzie, sau
• In crizele hipertensive la pacienții cu sclerodermie renală
preparatele de elecție sunt captoprilul și enalaprilul in doze uzuale
54
UH în utilizarea drogurilor de tip Amfetamină, LSD,

Cocaină sau Extasy

• Examenul primar. Protocol ABC –monitorizare: Ps, TA, FR.
• Benzodiazepine; Diazepam 10 – 20 mg i.v. + Fentolamină 5 – 15mg
i.v., in bolus, sau
55
Recomandările privind rapiditatea și nivelul coborârei

TA in UHE
1.Disecția acută de aortă – TAs100-105 mmHg și FC 60 bpm in timp
de15 min.
2.Edemul pulmonar acut – PAM cu 20 – 25% timp de 15 – 30 min.
3.Encefalopatie hipertensivă – PAM cu 20 – 25% timp de 2 – 3 ore,
4.AVCH – TA 140/90 mm Hg dacă nu sunt semne de HIC,timp de 3 ore.
5.Hemoragie subarahnoidiană – TAs 140 – 160 mm Hg timp de 3 – 6 ore.
6.Criza catecolaminică – PAM cu 20 – 25% timp de 2 – 6 ore
Criteriile de jugulare a UH şi de stabilizare a stării

pacientului
1. Examenul clinic şi paraclinic:
• ameliorarea stării generale;
• înlăturarea sau ameliorarea manifestărilor cardiace: durerea
precordială, tahicardia, Ps,alura ventriculară;
• răspunsul pozitiv în serie pe traseu ECG (segmentul ST).
2. Înlăturarea sau ameliorarea manifestărilor neurologice:
• cefaleea;
• dereglările de conştienţă;
• tulburările de vedere;
• disartria;
• deficitele de focar;
• greaţa, voma.
3. Înlăturarea sau ameliorarea manifestărilor renale:
• diureza;
• creatinina.
57
Transportare, monitorizare şi
spitalizarea pacientului
• Vor fi spitalizaţi de urgenţă, obligatoriu toţi bolnavii

cu urgenţe hipertensive extreme.
• Transportarea bolnavilor va fi pe brancardă cu
ridicarea extremităţii cefalice la 40°.
58
Supravegherea pacientului în timpul

transportării:
• Starea de conştienţă;
• Coloraţia tegumentelor;
• Auscultaţia cardiopulmonară;
• Monitorizare: Ps, TA, FR;
• Monitorizarea ECG;
• Oxigenoterapie;
• Perfuzie continuă;
• Supravegherea ventilaţiei mecanice
59
Algoritmul de conduită în urgenţele hipertensive

URGENŢE HIPERTENSIVE
TA – 180-220/120-130 mmHg
1. Flux de oxigen
2. Nifedipină sau Captopril, sau Nicardipină, sau Metoprolol, sau Clonidină
per os
3. Furosemid
MANIFESTĂRILE CLINICE DE AFECTARE ACUTĂ A ORGANELOR-ŢINTĂ:
DA NU
Supraveghere continuă
Verificarea tipului de UH.
Protocol ABC.
Asigurarea accesului intravenos. NU TA stabilă
Tratamentul de urgenţă intravenos.
Monitorizare a TA.
Tratamentul programat a
hipertensiunii arteriale
Spitalizare urgentă în secţiile
ATI sau secţiile de Cardiologie şi Notă: Tratamentul antihipertensiv se
Neurologie. iniţiază pacienţilor cu TA 180/120
mmHg.
60
Conclu
zii
• HTA reprezintă o problemă medico-socială majoră,
afectând in medie 30% din populația adultă cu un
impact substanțial asupra morbidităţii şi mortalităţii
populației prin boli cardiovasculare
• În următoarele decenii datorită prognozelor
demografice de creştere şi îmbătrânire a populaţiei,
impactul HTA prin ponderea prevalenţei şi riscul
absolut pentru complicaţiile cardiovasculare va
influenţa substanţial nivelul morbimortalităţii.
• Incidenţa crescută a UH în populaţia adultă constituie
un indicator al depistării. calităţii tratamentelor aplicate
şi a calităţii controlului HTA la nivel de asistență
medicală primară
Concluzii
.In 70 – 80% din cazuri de creșteri acute ale TA reprezintă
UHC și în 20 – 30% cazururi sunt UHE.
.In UHE cifrele înalte ale TA se asociază cu dispnee,durere
toracică,alterarea statusului mentalsau deficite neurologice de focar.
UHC sunt de obicei tratate cu preparate antihipertensive orale,UHE
necesită un tratament intravenos cu preparate antihipertensive cu
acțiune rapidă si de scurtă durată..
.Obiectivul terapeutic inițial in UHE este de a reduce in 1 – 2 ore cu 20
– 25% PAM sau TAd la 110 – 105 mm Hg si in UHC reducerea graduală
a TA timp de 24 – 48 de ore.
Literatura
1. Pop C.Ghid practic de urgențe cardiovasculare

,București,
2. Media Med Publicis,2014,p.231 – 249.
3. Mehta Y et al.Textbook of Critical Care,The Health
Sciences Publisher,2016,p.284 – 290.
4. E.Vataman și coaut.,Hipertensiunea arterială la
adultPCN – 1,2014.
5. Gh Ciobanu și coaut.Urgențele hipertensive PCN - ,
2014.
Manifestări ale organelor țintă
Cardiace
Renale
Precardialgie
Hematuria
Dispnee
Proteinuria
IMA
Edeme
Aritmii
Vizuale
Papiledema
Neurologice
AVC
Vedere incețoșată
Convulsii Retinopatie
Dizartrie Hemoragii
Ataxie

HTA I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

HTA I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie

• HTA este cea mai frecventă afecţiune,

• Morbiditatea şi mortalitatea prin UH

• Incidenţa este mai mare - 20-25% în formele secundare de HTA (ex.,

Depistarea, tratamentul şi controlul HTA rămâne o problemă

• DEFINIȚIE Urgenţa hipertensivă

DEFINIŢIA ŞI CLASIFICAREA NIVELELOR TA DUPĂ JNC-7 SI

Notă: Când TAs şi TAd se încadrează în categorii diferite, se aplică

. PA constant crescută determină distrucție la nivelul

Normotensiune sau Urgentă hipertensivă Urgență hipertensivă

Rinichi Cordul Creer

Factorii predispozanţi ai urgenţelor hipertensive:

Urgenţele Hlpertensive Comune 'hypertesive urgencies“:

Criteriile de diagnostic ale urgenţelor hipertensive extreme:

• Nivele înalte ale TAs, inclusiv TAd>120-140 mm Hg;

• Semne de afectare a funcţiei SNC, encefalopatie hipertensivă;

• Afectarea primară sau agravarea funcţiei renale.

Algoritmul de diagnostic al urgenţei hipertensive extreme

• Urgenţa hipertensivă mai frecvent se dezvoltă pe

• Urgenţa apare imediat, în decurs de câteva minute

• Manifestările clinice se instalează rapid

Manifestările clinice în urgenţa hipertensivă extremă:

• Examenul fundului de ochi cu modificări de gradul 3 şi 4

• Semne neurologice cefalee, confuzie, somnolentă, stupoare,

• Simptome cardiace: edem pulmonar acut, insuficienţa

• Manifestările renale: oligurie, azotemie

• Manifestările gastrointestinale: greţuri, vomă

• Dureri retrosternale sau precordiale pronunţate

• Pulsul intens, normal sau rar

• TA sistolică crescută peste 200-220 mm Hg

• TA diastolică peste 120-130 mm Hg

• Accentuarea zgomotului II în aria aortică

• Suflu sistolic intens în aria mitrală şi aortică

Urgenţa hipertensivă extremă

Ponderea afectării organelor-țintă în UHE

Complicaţiile urgenţei hipertensive:

Algoritmul de diagnostic al urgenţei

• Urgenţa hipertensivă se dezvoltă încet, timp de o oră.

• Manifestările clinice se instalează încet, dar foarte

• Pete roşii prezente pe faţă şi gât

• TA sistolică peste 180 - 200 mm Hg

• TA diastolică normală sau uşor crescută

• Accentuarea zgomotului II în aria aortică

Examinarea şi evaluarea pacientului cu

EVALUAREA ȘI EXAMINAREA BOLNAVULUI CU URGENȚE

 Durata HTA- valori ale TA, evoluţie

 Tratamente anterioare - doze, complianţă (fenomene de rebound), reacţii

 Ingestia de substanţe care pot determina HTA:

 Simptome sugestive de HTA secundară - oboseala musculară, tahicardie

 Simptome şi semne de afectare de organe ţintă

• HTA esenţială sau secundară;

Simptome generale: Simptome cardiace:

Managementul Urgenţelor Hipertensive

Principiile managementului UH Extreme

• La pacienţii cu afectare ale organelor ţintă TAs se reduce rapid in 1 –

Tratamentul UH asociată cu insuficienţa ventriculară stângă

Tratamentul UH asociată cu infarctul miocardic acut sau cu

Tratamentul UH asociată cu disecţia acută de aortă

Tratamentul UH asociată cu encefalopatie

Tratamentul UH asociată cu hemoragie

Tratamentul preeclampsiei şi al eclampsiei

• Poziţia bolnavei cu ridicarea extremităţii cefalice la 30°.

Tratamentul UH în criza acută de feocromocitom