PĂ D U R I L E EC UATO R I A L E

ALE ASIEI
CONSTANTINESCU ANA – MARIA
VRABIE ANDRA
DUȚĂ SEBASTIAN
ILIE LORENA
TOMȘA ILINCA
DUMITRU ARINA
MANOLACHE ANDREI
 LO C A L I Z A R E
PĂDURILE ECUATORIALE SE ÎNTÂLNESC ÎN
REGIUNEA ECUATORIALĂ, DE O PARTE ȘI DE
ALTA A ECUATORULUI (ÎN MEDIE PÂNĂ LA 5°
LATITUDINE NORDICĂ ȘI SUDICĂ).
PĂDUREA ECUATORIALĂ TIPICĂ EXISTĂ
PE SOLURI BINE DRENATE ȘI CU REACȚIE
BAZICĂ. ÎN LOCURILE CU DRENAJ REDUS, EA
CAPĂTĂ ALTE CARACTERISTICI, ÎN FUNCȚIE
DE DURATA INTERVALULUI DE EXCES DE
APĂ.
LOCALIZARE:
- ARHIPELEAGUL INDOEZIAN;
- PENINSULA MALACCA;
- SUDUL INSULELOR FILIPINE.
 CLIMA
CLIMA ECUATORIALĂ CUPRINDE ÎN CEA
MAI MARE PARTE A SA MEDIUL GEO
-GRAFIC AL PĂDURILOR ECUATORIALE.
ACEST MEDIU GEOGRAFIC ESTE
REPREZENTAT PE MARI SUPRAFEȚE ÎN:
- ARHIPELAGUL INDONEZIAN
- PENISNSULA MALACCA
- SUDUL ARHIPELEAGULUI FILIPINEZ

ACEST MEDIU ARE O UNIFORMITATE

APARTE A REGIMULUI CLIMATIC, TEMPE-
RATURA MEDIE VARIIND ÎNTRE 20 ȘI 25
GRADE CELSIUS, IAR PRECIPITAȚIILE
ANUALE DEPĂȘIND 2000mm/m²/an.
V E G E TAȚ I A
VEGETAȚIA PREDOMINANTĂ ESTE CEA
SEMPERVIRISCENTĂ (VEȘNIC VERDE),
LUXURIANTĂ, CU ARBORI STRATIFICAȚI (ÎN
3 STRATURI: 5–15m, 15-40m, 40-60m), SUB
ACESTE STRATURI AFLÂNDU-SE ARBUȘTI
ȘI IERBURI LA PERIFERIA PĂDURILOR.
ÎN INTERIORUL PĂDURILOR ȘI ÎNTRE
STRATURI CRESC LIANE ȘI PLANTE
EPIFITE (PLANTE FIXATE PE ARBORI, DE
EXEMPLU: ORHIDEE, LIANE).
ARBORII CARE CONSTITUIE ACESTE
PĂDURI ECUATORIALE SUNT: PALMIERUL,
ARBORELE DE CAUCIUC, MAHONUL,
ABANOSUL. PE ȚĂRMURILE AFECTATE DE
MAREE CRESC MANGROVE.
 FAU N A
CONDIȚIILE CLIMATICE FAVORABILE
DIN ACEASTĂ ZONĂ EXTREM DE CALDĂ
ȘI UMEDĂ PERMIT EXISTENȚA UNEI
MARI DIVERSITĂȚI DE ANIMALE.
CELE MAI MULTE (ȘERPI, INSECTE,
MAIMUȚE, FLUTURI, PĂSĂRI VIU
COLORATE) TRĂIESC ÎN COROANA
ARBORILOR UNDE GĂSESC O HRANĂ
ABUNDENTĂ. ANIMALELE ARBOLICOLE
S-AU ADAPTAT, PUTÂND FACE SALTURI
ȘI AGĂȚÂNDU-SE DE RAMURILE
ARBORILOR.
ÎN DESIȘURILE PĂDURII ECUATO-
RIALE ASIATICE MAI GĂSIM ELEFANTI,
TAPIRI, RINOCERI ASIATICI, TIGRU
(SUMATRA).
 C U R I O Z I TĂȚ I - VA R A N U L D E K O M O D O
DRAGONUL DE KOMODO, CUNOSCUT CA ȘI VARANUL
DE KOMODO, ESTE O SPECIE DE REPTILE DE
DIMENSIUNI MARI CE SE GĂSEȘTE ÎN INSULELE
INDONEZIENE KOMODO, RINCA, FLORES, GILI MOTANG
ȘI PADAR.
VARANUL DE KOMODO ESTE CEA MAI MARE SPECIE
DE ȘOPÂRLE. POATE AJUNGE LA 3m LUNGIME ȘI, RAR,
LA O GREUTATE DE APROXIMATIV 70 DE KILOGRAME.
DIMENSIUNEA LOR NEOBIȘNUIT DE MARE ESTE ATRIBUITĂ FAPTULUI CĂ PE
INSULA UNDE HABITEAZĂ EI SUNT CARNIVORII PRINCIPALI ȘI, NEAVÂND
COMPETITORI, AU POSIBILITĂȚI VASTE DE PROCURARE A HRANEI.
TOTODATĂ, STUDIILE RECENTE AU RELEVAT FAPTUL CĂ DIMENSIUNILE MARI ALE
VARANILOR POT FI O TRASĂTURĂ TRANSMISĂ DE SPECIA DE ORIGINE, O POPULAȚIE
DE ȘOPÂRLE VARANIDE CE A HABITAT ÎN ZONA AUSTRALIEI ȘI A INDONEZIEI. FOSILE
SIMILARE CU VARANUL DE KOMODO, CE DATEAZĂ DE ACUM APROXIMATIV 3.8
MILIOANE DE ANI ÎN URMĂ, AU FOST GĂSITE ÎN AUSTRALIA.
AȘEZĂRILE UMANE
- AȘEZĂRI RURALE DIVERSIFICATE ÎN FUNCȚIE DE
CONDIȚIILE NATURALE;
- AȘEZĂRI URBANE.
PREDOMINĂ AȘEZĂRILE RURALE.
POPULAȚIA REPREZINTĂ CCA. 8% DIN POPULAȚIA
MONDIALĂ. SAT ÎN ZONĂ MONTANĂ
INDONEZIA ESTE A PATRA CEA MAI POPULATĂ ȚARĂ A
LUMII.

JAKARTA – CAPITALA
INDONEZIEI

SAT ÎN ZONĂ LITORALĂ

M U LȚ U M I M P E N T R U V I Z I O N A R E !