UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE REALE, ECONOMICE ŞI ALE MEDIULUI

CATEDRA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI AGROECOLOGIE

Specii unicate și amenințate cu dispariția

din Regnul Afrotropis (Afrotropical)
 Adansonia digita Fam. Bombacaceae, Ord. Malvales
Printre speciile de plante endemice xerofite este și baobabul african, întâlnit în savana africană. Sunt
arbori nu prea înalți (20-25 m) dar cu un diametru impunător al tulpinii (4-10 m) și coroana multiplă
ramificată, ce poate atinge în diametru 38 m. Sistemul radicular puternic dezvoltat, asigură arborii cu apă.
Adansonia digita este un arbore caducifoliu, cu frunze palmat compuse, asemănătoare celor de castan
porcesc. Dezvoltându-se în savană, unde perioada de secetă variază de la 4 până la 6 luni, baobabul, în
această perioadă, rămâne afil. Florile mari, de cca 25 cm în diametru, albe, pentamere, cu stamine
purpurii. Înfloresc seara, trăiesc numai o noapte, atrăgând liliecii polenizatori prin aroma puternică. Spre
dimineață florile se vestejesc, încep să se descompună, emanând un miros neplăcut. Fructele sunt
suculente, alungite, umplute cu o masă făinoasă, puțin acră și semințe negre.
• Baobabul s-a adaptat perfect la insuficiența de apă, dezvoltând un parenchim voluminos, capabil să
dezvolte la arborii giganți până la 120 t de apă.
• Baobabul reprezintă un monument organic arhaic al Terrei, calculele demonstrând că el poate depăși
vârsta de 5000 de ani.
• Frunzele tinere sunt adăugate în salate, iar după uscare – ca condiment.
• Frunctele sunt consumate de maimuțe, dar sunt folosite și la producerea băuturilor răcoritoare
 Adenium obesum Fam. Apocynaceae, Ord. Gentianales

Este o plantă xerofită, răspândit preponderent în regiunile secetoase din Kenia, Oman,
Yemen, Arabia Saudită.
Este un tufar suculent de circa 1,2 m înălțime, cu tulpina tuberculiformă în care se
depozitează apa, substanțele nutritive. Din vârful tulpinii pornesc mai multe ramuri scurte,
dar suficient de groase. În vârful ramurilor cresc frunze suculente, cărnoase, de culoare verde
deschisă.
Florile mari, roșietice apar iarna, de regulă pe lăstarii afili. Fructul reprezintă o foliculă dublă,
asemănându-se cu o păstare de mazăre. Sucul extras din fructe este folosit de aborigeni, ca
substanță otrăvitoare pentru săgeți. Frunzele însă sunt păscute de diferite plante erbivore.
 Angraecum sesquipedale Fam. Orchidaceae Ord. Orchidales

Este o orhidee endemică insulei Madagascar, populând pădurile tropicale umede.

Are tulpina dreaptă și dens înfrunzită, iar rădăcinile aeriene umflate și de culoare
verzuie-cafenie. Inflorescența reprezintă un racem constituit din flori aromate
albicioase, bogate în polen și nectar.
Florile orhideelor sunt zigomorfe și formează un pinten în care se acumulează
nectarul, fapt pentru care și sunt frecventate de insectele polenizatoare.
Specia Angraecum sesquipedale este uimitoare prin dimensiunile impunătoare
ale pintenului, care poate atinge de la 21 până la 30 cm în lungime.
Speciile de Angraecum sunt protejate prin Conveția de la Washington – CITES
(1973)
 Coffea arabica Fam. Rubiaceae, Ord. Gentianales

Cafeaua arabică este o plantă originară din Etiopia și Yemen. Plantele sălbatice
cresc până la 9-12 m înălțime, frunzele sunt amplasate opus, 6-12 cm în lungime
și 4-8 în lățime de culoare verde închis. Florile sunt de culoare albă 10-15 mm în
diametru. Fructul drupă de 10-15 mm în diametru, la maturizare – de culoare
roșu violetă și de obicei conțin 2 semințe. Fructele sunt de formă alungită de
aproximativ 1 cm în lungime.
Coffea arabica conține mai puțină cofeină decât orice alte specii cultivate în
scopuri comerciale.
 Dendrosiscyos socotranus Fam. Cucurbitaceae, Ord. Violales

“Arborele de castraveți” este unicul reprezentat lemnos din familia dată. Este un
endem ce se întâlnește numai pe insula Soqotra.
Are înălțimea de 10-12 m, tulpina voluminoasă, datorită rezervelor de apă,
acoperită de o scoarță netedă de culoare cenușie-deschisă.
Rezervele de apă sunt suficiente pentru a suporta o perioadă îndelungată de
secetă (4-6luni) specifică savanelor.
Coroana este sărăcăcioasă în ramificări laterale și are o formă asimetrică. Pe
lăstari sunt dispuse frunzele mari, aspre cu marginea țepoasă. Florile sunt mici,
de culoare galbenă, dispuse pe pedunculi florari lungi și pufoși. Fructe
ghimpoase, asemănătoare castraveților.
 Didierea trollii Fam. Didiereaceae, Ord. Caryophyllales

Plantele din familia dată sunt endemice insulei Madagascar. Sunt

reprezentați prin arburi de talie joasă (10-15 m) sau tufari (2-6 înălțime).
Didierea trollii are un aspect exterior destul de interesant prin faptul că în
juvenilă tulpinile sunt prostrate pe suprafața solului, de la care mai târziu
apar ramurile verticale, multiplu ramificare și intercalate.
Plantele formează două tipuri de lăstari: lungi – frunze mici și scurți – ce se
dezvoltă la subsuoara frunzelor lăstarilor lungi. Pe lăstarii scurți se dezvoltă
ghimpi solitari sau grupe de ghimpi și frunze.
La începutul perioadei de secetă, frunzele cad plantele rămânând afile circa
5 luni.
 Dischidia rafflesiana Fam. Asclepiadaceae, Ord. Gentianales

Este o liană ierboasă din regiunile tropicale, care se cațără sus pe tulpinile
arborilor. Are 2 tipuri de frunze: unele – obișnuite după aspect puțin cărnoase;
altele – modificate în niște rezervoare saciforme de circa 3 litri, de obicei conțin
un suc alb – latex.
• Florile sunt pentamere, mici, dispuse în inflorescență umbeliformă.
• Fructul este constituit din 2 folicule ce se desfac de-a lungul suturii.
• Semințele înzestrate cu papus din perișori mătăsoși se răspândesc cu ajutorul
vântului
 Elaeis guineensis Fam. Arecaceae, Ord. Arecale

Palmierul de ulei răspândiți spontant în regiunile litorale ecuatoriale din Africa

de Vest.
Arborii ating până la 15-30 m înălțime, tulpina arborilor este acoperită cu
rămășițe foliare. De regulă au 20-40 frunze.
Palmierul de ulei înflorește abia în anul 4-8 de viață și continuă să fructifice
până la 60 de ani.
Fructul este o drupă galben-oraj-roșietică de 3-5 cm și masa de la 3 la 30 g.
Elaeis guineensis este incomparabilă rapiței, florii soarelui, după potențialul
energetic de pe o unitate de suprafață, necesitând cheltuieli de muncă minime.
Ea constituie actualitatea și viitorul resurselor energetice regenerabile.
Deja asigură energetica unor state cu cantități considerabile de etanol, aplicat în
amestec cu hidrocarburile fosile – biodiesel.
 Encephalartos altensteinii Fam. Cycadaceae, Ord. Cycadale

Plantă lemnoasă cu înălțimea de 2-4, mai rar 7 m, răspândită în savana africană.

Sistemul radicular formează simbioză cu bacteriile fixatoare de azot. Posedă o
coroană frumoasă, fapt ce contribuie la cultivarea largă – pentru înverzirea
orașelor, în oranjerii, sere.
Plantele mature formează conuri masculine și feminine care sunt galbene în
timpul polinizării și emit o aromă puternică.
Conurile feminine specii date sunt foarte mari, atingând lungimea de 40-55 cm,
lățimea – 30 cm și masa 40 kg.
Este inclus în Anexa I a Convenției CITES (1973)
 Lithops hookeri Fam. Aizoaceae, Ord. Caryophyllales

• Sunt cunoscute 37 specii de Lithops, răspândite în pustiurile pietroase

și nisipoase din Sudul Africii.
• Partea supraterestră a plantelor reprezintă două frunze groase
concrescute, despărțite printr-o fisură din care se ivesc florile și noile
frunze.
• Dimensiunile plantei constituie la 5 cm înălțime și tot atât lățime.
• Florile bisexuate, solitare aprins colorate. Fructul e o capsulă.
 Lodoicea maldiva Fam. Arecaceae, Ord. Arecales

Este un arbore cu tulpina subțire ca o coloană, ce atinge înălțimea de circa 30 m.

Coroana terminală include 10-20 frunze evantai de culoare galbenă-verzuie. Baza
tulpinii are forma de bulb, care este situat într-o ceașcă cu diametrul de circa 80
cm, ascunsă în substrat până la circa 50 cm.
Fructele mari de până la 50 cm în diametru și cu masa de circa de 10-22 kg se
maturizează pe parcursul a 7-10 ani.
Unele fructe conțin 2 sau chiar 3 semințe și pot atinge masa de peste 45 kg.
 Nepenthes madagascariensis Fam. Nepenthaceae, Ord. Caryophyllales

Nepenthes sunt plante carnivore/insectivore ce cres în pădurile de pe insulele

Oceanului Indian.
Plantă ierboasă ce poate atinge circa 3 m în lungime, cu frunze de cca 7 cm în
lungime. Sunt plante epifite, fixându-se cu rădăcinile de scoarța copacilor.
Segmentul superior al limbului frunzei este transformat într-o urnă viu colorată.
Intrarea în urnă este alcătuită din numeroși peri lucioși, care sunt orientați în jos. Sub
perișori se află glande nectarifere. Insectele sunt atrase de culorile vii ale urnei,
precum și de sucul dulce secretat de glandele urnei și alunecă în urnă, unde se găsește,
de obicei, apa de ploaie.
• Ulciorașul plantei este foarte mare, încât și un șobolan sau pasăre s-ar putea îneca în
el.
• Aceste specii de plante pot descompune chitina, o substanță practic indestructibilă.
• Florile sunt de culoare roșie sau galbenă, cele galbene fiind cele mai mari.
• Specia dată este inclusă în Lista Roșie a IUCN ca Vulnerabilă.
 Welwitschia mirabillis Fam. Welwitschiaceae, Ord. Gnetales

Tumba este un arbore conifer relict, deosebit prin faptul că planta posedă o
tulpină supraterestră scurtă de până la 50 cm înălțime. Tulpina supraterestră are
aspect de sea bilobată, cu un diametru de până la 1,2 m. Anual frunzele cresc 10-
15 cm, unele exemplare au lungimea frunzelor de până la 8,8 m.
Rădăcina principală poate atinge lungimea de circa 3 m.
Este un obiect de studiu destul de prețios pentru sistematica vegetală. Fiind o
plată dioică, formează conuri masculine și feminie pe diferite exemplare.
Este un conifer destul de evoluat, deoarece microsporofilele se aseamănă mult cu
staminele plantelor cu flori, iar gametofitul feminin lipsit de arhegoane,
apropiindu-se după structură și funcționalitate de sacul embrionar.
 Ravenala madagascariensis Fam. Strelitziaceae Ord. Zingiberales

O plantă ierboasă arborescentă care poate atinge înălțimea de până. Tulpina masivă,
dar lipsită de creștere secundară, poartă în vârf un evantai de frunze simple gigante, în
număr de 20-30.
• Frunzele mari au pețiolul foarte lung și o teacă pronunțată în partea inferioară.
Limbul foliar este de formă oval-alungită, cu o nervură centrală și multiple nervuri
laterale.
• Florile au lungimea de până la 50 cm.
• Fructul reprezintă capsule de circa 7-10 cm lungime în care se dezvoltă semințe
ovale, aproape negre.
• Băștinașii folosesc tulpinile pentru construcție sau ca combustibil. Semințele sunt
comestibele.
 Aepyornis maximus Fam. Aepyornithidae, Ord. Aepyonithiformes

Aepyornis maximus reprezintă păsări gigante fosile, cunoscute din Pleistocenul

Superior al Madagascarului.
Avea picioare mari, puternice, erau nezburătoare. Dimensiunile erua
impunătoare: înălțimea atingea 3 m, iar greutatea corpului – 500 kg. Volumul
unui ou atingea 12 litri, iar lungimea de 34 cm.
Populau savanele secetoase din sud-vestul insulei. Au dispărut în sec. XVIII sau
poate chiar XIX, nu numai datorită urmăririi de către om, dar și ca rezultat al
distrugerii habitatelor naturale în care ele trăiau.
 Chamaeleon oustaleti Fam. Chamaeleontidae, Ord. Squamata

Chamaeleon oustaleti atinge 50-60 cm lungime și este cel mai mare dintre
cameleoni.
Au corpul turtit lateral, picioare lungi și cu gheare scurte. Ochii sunt mari
înconjurați de o geană solzoasă, pot efectua rotații independente rotindu-se până
la 180 ˚ în plan orizontal și 90 ˚ - pe verticală. Astfel stând pe loc cameleonul
poate să privească cu un ochi în sus și în jos, iar cu altul – în urmă sau într-o
parte.
Limba rotundă și destul de lungă. Brusc aruncată limba asigură acapararea jertfei.
Cameleonii sunt renumiți și prin capacitatea de a-și schimba repede culoare și
desenul corpului, cea ce reiese din particularitățile structurale ale pielii.
Majoritatea cameleonilor duc un mod de viață arboricol.
 Choeropsis liberiensis Fam. Hippopotamidae, Ord. Artiodactyla

Hipopotamul pitic, lungimea corpului variază între 170-185 cm, înălțimea – 70-80
cm, greutatea – 270-275 kg.
Forma corpului are aspect de butoi. Capul este comparativ mic și scurt, iar gâtul
scurt și gros. Ochii și urechile situate puțin mai jos comparativ cu hipopotamul
obișnuit. Pielea este practic lispsită de păr și diferă după culoare de la verzuie-
neagră spre cenușie.
• De regulă se întâlnește solitar sau în pereche. Este activ noaptea. Se hrănește cu
diferite plante. Femela naște un singur pui cu greutate de 4,5-7 kg.
• Durata vieții circa 25 de ani.
• Este inclus în cartea roșie a UICN.
 Cryptoprocta ferox Fam. Viverridae, Ord. Carnivora

• Fosa este cel mai mare răpitor din Madagascar, asemănător după aspect cu felidele.
• Corpul zvelt al fosei atinge 61-76 cm, coada circa 66 cm lungime, iar masa – până la 12 kg.
Botul scurt și pătrat, fruntea lată, urechile mari, gâtul lung.
• Trăiește în pădurile tropicale, ducând un mod de viață semiarboricol.
• Femela naște 2-4 pui cu masa de 100 g, orbi, incapabili să meargă. La vârsta de 3 ani
animalul devine matur. Durata vieții circa 17 ani.
• Fosa atacă găinile, porcii, bovinele chiar omoară oameni.
• Este vânat de europeni, dar și de malgași, pentru carnea ei gustoasă folosită în alimentație.
• Este inclusă în Cartea Roșie a UICN și Anexa II a Convenției CITES (1973)
 Daubentonia madagascariensis Fam. Daubentoniidae, Ord. Primates

• Daubentonia madagascariensis este unicul reprezentat al genului și familiei,

care se mai întâlnesc astăzi într-un foarte limitat circa 50 de indivizi.
• Aceste primate au corpul de circa 40 cm lungime și 60 cm lungime cozii
pufoase. Blana lor este aspră, de culoare neagră. Capul mare înzestrat cu
urechi mari, pieloase.
• Sunt animale nocturne, au ochii bine dezvoltați. De regulă nu țipă.
• Aceste animale sunt incluse în Cartea Roșie a UICN.
 Diceros bicornis Fam. Rhinocerotidae, Ord. Perissodactyla

Rinocerul negru este unul dintre cele 5 specii cunoscute de rinoceri de pe Terra.
Masa corpului 1000-1800 kg, are lungimea corpului de 300-375 cm și înălțimea
de circa 140-150 cm. Culoarea corpului variază de la galbuie-brună până la
brună-închisă.
Pe botul rinocerului negru, de regulă se dezvoltă 2 coarne, uneori 3 sau chiar 5.
Lungimea cornului anterior de regulă 50 cm, dar sunt cazuri când atinge până la
138 cm.
Rinocerul negru este mai agresiv decât cel alb, probabil din cauza vederii slabe.
Este inclus în Anexa I a Convenției CITES și în Cartea Roșie a UICN.
 Gorilla gorilla Fam. Pongidae Ord. Primates

Gorila reprezintă cel mai mare antropoid actual, lungimea corpului atingând
180 cm, iar masa 250 kg. Femele sunt aproape de două ori mai mici ca masculii.
Volumul absolut al creierului este mai mare decât la celelalte maimuțe și
constituie 400-600, uneori 685 cm³.
Comunicarea între gorile este asigurată prin diverse poze, mimici și glas. Sunt
animale fitofage, consumând diverse plante.
Durata vieții 30-35 ani.
Specia G. gorilla, cu toate cele 3 subspecii, este protejată de UICN, Anexa I
CITES și de WWF.
 Lemur catta Fam. Lemuridae, Ord. Primates

Lemur catta mai este numit și lemur-pisică sau lemur cu coada inelată.
Coada poate atinge circa 50 cm lungime și este alternată de inele negre și albe-
cenușii.
Lungimea corpului variază între 35-45 cm, care este acoperit cu o blană deasă,
de culoare brună-cenușie, pe spate și albă, din față.
Trăiesc în grupe a câte 5-20. Se ascund printre, peșteri și coroanele arborilor.
Se hrănesc cu fructe și insecte. Nasc 1-2 pui.
Toate cele 6 specii ale genului Lemur sunt incluse în Anexa I a Convenției
privind comerțul internațional cu specii sălbatice de floră și faună CITES,
deoarece se află în pericol de dispariție.
 Orycteropus afer Fam. Orycteropodidae, Ord. Tubulidentata

Porcul cu trompă sau porcul furnicar este unicul reprezentat al ordinului

Tubulidentata.
Lungimea corpului atinge 1,0-1,5 m, iar coada 45-60 cm. Are botul alungit sub
formă de o trompă scurtă. Urechile lungi (15-20 cm). Limba atinge cca 30 cm și
servește la colectarea furnicilor și termitelor, cu care animalul se hrănește.
Sunt animale nocturne, uneori parcurgând până la 10-30 km în căutarea hranei.
Carnea lor este utilizată în alimentație de către populația unor țări, iar din pielea
trainică se confecționează brățare, curele. Din copite sunt confecționate bijuterii.
Trăiesc circa 10 ani.
 Tenrec ecaudatus Fam. Tenrecidae, Ord. Insectivora

Tenrecii trăiesc în Madagascar și insulele Comore.

Tenrecii sunt mamifere placentare primitive, capabili de a naște deodată până la
30 de pui. Trăiesc în păduri, savane, tufărișuri. Sunt nocturni.
Se hrănesc atât cu plante cât și cu animale.
O particularitate deosebită este faptul că în caz de pericol vârfurile acelor se pot
desprinde și sunt aruncate spre agresorul ce intenționează să atace tenrecul.
Carnea este folosită în alimentație de către băștinași