Selecţia disruptivă

Se disting două categorii de forme ale selecţiei naturale: selecţia intraspecifică, determinată
mai ales de factorii interni ai populaţiei şi selecţia determinată de factorii externi populaţiei pe
care am putea-o numi ectospecifică (N. B o t n a r i u c , 1974).
Selecţia ectospecifică. Formele acestei selecţii sunt determinate preponderent de
interacţiunea populaţiei cu factorii abiotici şi biologici ai ecosistemului dat. Se disting în
prezent, trei forme ale acestei selecţii: 1 – stabilizatoare; 2 – direcţională; 3 – disruptivă.

Selecţia disruptivă (diferenţiatoare sau diversificatoare). Dacă pe întinsul unui habitat ocupat
de o populaţie, condiţiile mediului, relativ omogene, la un moment dat, se schimbă într-o parte
sau alta a teritoriului, atunci selecţia îşi va schimba acţiunea astfel încât în diferite puncte
intensitatea şi direcţia de acţiune a relaţiei vor fi diferite. Cu alte cuvinte, selecţia va favoriza
fenotipuri diferite (două sau mai multe), deşi de cele mi multe ori fluxul genetic între părţile
corespunzătoare ale populaţiei nu este întrerupt. Ca urmare, eliminarea mai intensă va afecta
tocmai media normei vechi, care se dovedeşte cel mai puţin corespunzătoare noilor condiţii şi se
vor diferenţia două sau mai multe specii (fig. 344, izv. 12).

Fig. 344 - Schema acţiunii selecţiei disruptive:

A - eliminarea variaţiilor (e)care corespund mediei normei (M);
B - separarea celor două forme (M' şi M").
Selecţia disruptivă, este, deci, forma selecţiei care favorizează nu un singur optimum (normă)
al populaţiei, ci mai multe stări optime, tinzând la eliminarea formelor de tranziţie dintre
genotipurile externe.
Această formă, probabil se întîlneşte mai rar, dar ea poate juca un rol foarte important în
apariţia schimbărilor evoluţioniste. Oscilaţiile condiţiilor de mediu legate, de exemplu, de
alternarea anotimpurilor şi a factorilor climaterici, pot favoriza prezenţei în cadrul populaţiei date
nu doar un, ci două sau cîteva fenotipuri. Presiunea selecţiei, ce se produce înăuntrul populaţiei,
poate să conducă la deplasarea fenotipurilor de la cel mediu (normă - M) spre ambele variante
extreme (M' şi M''). În rezultat populaţia se va pomeni divizată în subpopulaţii, iar în cazul dacă
fluxul de gene dintre ele va fi dintr-un motiv oarecare întrerupt, fiecare din ele poate deveni
înseputul apariţiei unei noi specii. În unele cazuri o astfel de formă de selecţie poate conduce la
apariţia în cadrul unei şi aceiaşi populaţii a cîtorva fenonotipuri diferite – fenomen numit
polimorfism.
În aşa mod, în selecţia disruptivă este eliminată norma (M) şi sunt promovate ambele variante
care ocupă însă nişe ecologice diferite, cu condiţii ecologice distincte, specia iniţială evoluînd
divergent şi rezultînd din ea două specii distincte.
 Exemplu de selecţie disruptivă: În Africa, există specii de fluturi mimetici la care femelele
sunt de mai multe tipuri, imitând diferite specii necomestibile. De pildă, femelele de Papilio
dardanus sunt de mai multe feluri într-o aceeaşi localitate: fiecare tip de femelă imită câte o
specie de fluturi necomestibili din familia Danidae. Deci, selecţia a diferenţiat, dintr-un grup
comun de origine, mai multe forme, deşi între ele nu a existat şi nu există izolare genetică.
Cele trei forme de selecţie ectospecifice nu trebuie privite izolat, nu trebuie rupte între ele. În
dependenţă de condiţiile mediului complex în care se desfăşoară existenţa şi evoluţia populaţiilor
şi de schimbările acestuia, aceste forme de selecţie pot trece una în alta(vezi fig.1).

I- stabilizatoare II- direcţională III- disruptivă (diversificatoare)

0 N N 0 N
a
ţ
n
e
v
c
e
r
F

generaţiile

generaţiile
Presiunea
Presiunea
selecţiei
selecţiei

Generaţiile
Caracterul fenotipicCaracterul fenotipic

Fig.1. Trei tipuri de selecţie ce acţionează în cadrul populaţiei: (din izv. 10, pag. 290):
Semne convenţionale: 0 – poziţia iniţială a punctului corespunderii fenotipului optimal condiţiilor
optimale de mediu; N – poziţia nouă a punctului corespunderii. Indivizii semnele cărora nimeresc în
sectoarele haşurate se află într-o situaţie neconvenabilă şi sunt eliminaţi de selecţie. Cu cifrele 1-3 este
indicată succesiunea generaţiilor.