Salariile si piata muncii in

Republica Moldova
Realizat de: Studentul gr.FB-192
învăţământ cu frecvenţă la zi.
Cocieru Cristian
 CALITATEA, CANTITATEA ȘI
DISPONIBILITATEA LOCURILOR DE MUNCĂ
SUNT IMPORTANTE PENTRU DEZVOLTARE
• PROBLEMA:
Ocuparea deplină și productivă a forței de muncă și munca
decentă pentru bărbați și femei sunt foarte importante pentru
reducerea sărăciei și eliminarea inegalității. În pofida unor
evoluții pozitive, piața muncii din Republica Moldova se
confruntă cu dificultăți continue, inclusiv cu o rată de activitate
scăzută. Mai mult de jumătate din populația cu vârsta de peste
15 ani nu are sau nu este în căutarea unui loc de muncă în
Moldova. Un motiv ar fi oportunitățile insuficiente de angajare,
în special în zonele rurale, precum și calitatea necorespunzătoare
a locurilor de muncă. Aceasta din urmă se manifestă prin venituri
mici, adesea sub nivelul minimului de existență, protecție
limitată față de riscurile sociale, economice și de mediu și
perspective incerte pentru angajați și familiile acestora.
• Disparitățile semnificative de gen în salarii sunt
îngrijorătoare. În general, femeile câștigă cu 13 procente mai
puțin decât bărbații și sunt angajate într-o pondere mai mare
în locuri de muncă prost plătite1 . O parte de lucrători, în
special din sectorul informal, sunt prinși în condiții de muncă
nesigure, care le afectează sănătatea și securitatea și poate
duce la creșterea costurilor atât pentru lucrători, cât și
pentru angajatorii acestora. Lipsa oportunităților de muncă
de calitate a fost calificată drept una dintre cele mai
răspândite probleme și în timpul consultărilor naționale
privind agenda de dezvoltare post-2015, organizate de
Națiunile Unite în 2013. Republica Moldova a adoptat o serie
de standarde internaționale în domeniul muncii, inclusiv
principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, și își
păstrează angajamentul de a elabora și a implementa politici
pentru creșterea productivității, îmbunătățirea accesului la
locuri de muncă decente și reducerea vulnerabilității. Acest
angajament este reconfirmat prin Agenda de Asociere
Uniunea Europeană - Republica Moldova, care subliniază în
mod clar importanța asigurării unor locuri de muncă mai
bune și mai numeroase. Sursa: Biroul Național de Statistică
 Evoluția ratelor de activitate și de ocupare, 2001-2014,
% S-au redus ratele de activitate şi de ocupare,
respectiv, de la 57,9% şi 53,7% în anul 2001 până la
41,2% şi 39,6% în 2014. La prima vedere, succesele
înregistrate de economia republicii indică asupra unui
început de modernizare a sistemului economic. Dar,
această modernizare generează şi costuri sociale foarte
înalte, producându-se nu prin realocarea forţei de muncă
din sectoarele neperformante spre sectoarele performante,
ci prin eliminarea forţei de muncă din categoria economic
activă, determinată, în primul rând, de intenţiile agenţilor
economici autohtoni de a optimiza locurile de muncă din
cadrul întreprinderilor sub pretextul creşterii
competitivităţii şi minimizării cheltuielilor. Prin astfel de
acţiuni se reduce excesul de ofertă de muncă, fenomen
caracteristic Republicii Moldova care persistă de mai mulţi
ani..

Anume acest fapt conduce la evoluţia negativă a principalilor indicatori ocupaţionali. Consecinţa practică a
unei asemenea „modernizări” reprezintă numărul mare de moldoveni forţaţi de climatul economic nefast
din ţară să plece peste hotare. În acelaşi timp, odată cu descreşterea populaţiei economic activă, tendinţa de
creştere a populaţiei inactive, în special, a celei aptă de muncă, se menţine stabilă pe parcursul ultimilor ani.
 Evoluţii structurale pe piaţa muncii din Republica Moldova

Repartizarea populaţiei ocupată pe grupe de vârstă, %, mii persoane, 2014

• Modificări semnificative se observă în structura populaţiei ocupată, în funcţie de vârstă. Distribuţia

populaţiei, ocupată în funcţie de vârstă, indică un proces durabil de îmbătrânire a potenţialului uman
din republică. Astfel, pe fundalul reducerii numărului populaţiei ocupată, se observă o reducere
constantă a ponderii populaţiei tinere în totalul populaţiei ocupate. Conform datelor Anchetei Forţei
de Muncă, ponderea populaţiei ocupată, în vârstă de 15-24 de ani în 2014 a constituit doar 8%, iar
cea a populaţiei ocupată, în vârstă de 25-34 de ani, 26% De regulă, tinerii sunt mai puţin prezenţi pe
piaţa muncii, deoarece o mare parte din ei sunt încadraţi în sistemul de învăţământ. Pe de altă parte,
ponderea mică a tinerilor în totalul populaţiei ocupate este determinată şi de dificultăţile cu care se
confruntă tinerii în procesul de angajare, înregistrând şi cel mai înalt nivel al şomajului. Pe de altă
parte, tinerii ocupaţi, în mare parte, activează în sectorul informal al economiei, dar, cu o
remunerare mai sporită.
 Migrația forței de muncă și impactul asupra pieței
muncii din Republica Moldova
Mărimile salariilor medii lunare brute în Salariile medii lunare brute pe activități
unele țări ale Regiunii Europene și UE, economice raportate la salariul mediu lunar brut
2017 pe economie, 2017
 Factorii determinanți ai migrației de
muncă
• Migrația în scop de muncă este determinată de o serie de factori de natură socială,
economică, politică și de mediu. Studiile arată că în Republica Moldova factorul
determinat al migrației în scop de muncă este unul economic, care la rândul său
cumulează o serie de factori „de împingere”. Unul dintre principalii factori „de
împingere” al migrației în scop de muncă este nivelul de salarizare, care este destul
de jos și nu poate oferi un trai în afara sărăciei, disparitățile salariale semnificative
în cadrul activităților economice.
Migrația forței de muncă și impactul asupra pieței muncii din Republica Moldova.
Astfel, conform datelor sondajului „Calitatea vieții și migrația”, 92,8% dintre
respondenți au declarat că actualul salariu este absolut insuficient pentru
acoperirea strictului necesar de consum al gospodăriilor. Un alt factor „de
împingere” al migrației de muncă constituie lipsa oportunităților economice pentru
obținerea veniturilor în mediul rural, cu excepția agriculturii. Acestea sunt
confirmate prin datele ANOFM, conform cărora peste 80% dintre locurile vacante în
anul 2017 erau în mediul urban, pe când circa 63% dintre șomerii înregistrați
proveneau din mediul rural26, ceea ce vorbește despre asimetria pieței forței de
muncă. De asemenea, datele statistice arată că ocuparea informală în agricultură în
anul 2017 a constituit 77,6% cu o creștere de 7,9 p.p față de anul 2013 (68,7%).
Sub-ocuparea este un factor complementar ce determină populația să migreze în
căutarea veniturilor suplimentare, care este destul de pronunțată atât pe medii de
reședință, cât și sexe.
 PROGRESE
• Salariul minim pe economie s-a majorat până la 1000 lei, iar în sectorul real a fost
stabilit în cuantum de 1,650 lei ;
• Implementarea Strategiei naţionale privind politicile de ocupare a forţei de muncă,
inclusiv a măsurilor Sursa: Biroul Național de Statistică active, a ajutat la angajarea
a mai mult de 8.500 de persoane în prima jumătate a anului 2014 ;
• Măsurile inițiate în vederea combaterii muncii nedeclarate și a salariilor „în plic”
prin adoptarea unui Plan Naţional de Acțiuni;
• Strategia adoptată pentru dezvoltarea învățământului vocațional/tehnic, care va
contribui la eliminarea dezechilibrului între cererea de calificări pe piața muncii și
oferta instituțiilor educaționale;
• Proiectul Planului Naţional de Acțiuni privind sănătatea și securitatea la locul de
muncă pentru anii 2014-2017, odată aprobat, va contribui la promovarea unei
culturi de securitate pentru toți lucrătorii și angajatorii și la prevenirea accidentelor
de muncă;
• Modificările Codului Muncii contribuie la eliminarea discriminării în temeiul
orientării sexuale și la îmbunătățirea negocierii convențiilor colective;
• Eforturile de consolidare a capacității sindicatelor și patronatelor, care ajută la o
mai bună protecție și promovare a drepturilor lucrătorilor și angajatorilor și, astfel,
consolidează dialogul social la nivel local și de întreprindere.
 CE RĂMÂNE DE FĂCUT:
Experiența indică faptul că creșterea economică în sine nu este suficientă pentru prosperitate, incluziune și coeziune socială.
Aceasta ar trebui să fie ancorată prin intermediul dialogului social în locuri de muncă decente. Eșecul de a adopta o astfel de
abordare va împiedica dezvoltarea umană.
Recomandări pentru unele domenii de acțiune:
• Facilitarea investițiilor private și publice în dezvoltarea economică verde în vederea creării unor locuri de muncă noi și decente
pentru femei și bărbați, în zonele urbane și rurale din Republica Moldova. Creșterea suportului pentru reformele în curs de
desfășurare în domeniul energiei regenerabile, eficienței energetice și construcțiilor - și extinderea acestora la alte sectoare
precum agricultura, va spori competitivitatea și rentabilitatea afacerilor și va contribui la generarea noilor locuri de muncă
care nu au existat anterior;
• Asigurarea dreptului la muncă, în special pentru cele mai dezavantajate grupuri, inclusiv romii, persoanele cu dizabilitați,
persoanele eliberate din penitenciare, tinerii, femeile și populația rurală. Aplicarea cotei de angajare în câmpul muncii pentru
anumite grupuri în vederea asigurării accesului acestora la locuri de muncă decente și depășirii inegalităților.
• Încurajarea dialogului între sectorul educației, piața muncii și sectorul privat pentru a asigura echilibrul de calificări între cererea
de pe piața muncii și oferta sistemului educațional. Acest lucru va contribui la îmbunătățirea perspectivelor de angajare
pentru tinerii absolvenți, creșterea productivității întreprinderilor și, astfel, la majorarea salariilor din sectoarele respective. În
general, acest lucru poate reduce, de asemenea, presiunile aferente migrației și exodul de creiere;
• Adoptarea cu o acoperire financiară adecvată și implementarea Planului Național de Acțiuni privind Securitatea și Sănătatea la
locul de muncă pentru reducerea numărului de accidente de muncă și a bolilor profesionale și creșterea productivității.
Rezolvarea situației este o problemă complexă. Pe de o parte, contextul poate stimula unele schimbări pozitive: piața muncii
dă semne vizibile de tensionare, deficitul de personal devine din ce în ce mai evident, se dezvoltă fenomenul navetelor
lungi pentru muncă, iar guvernul promovează stimulente fiscale care ar trebui să ducă la dezvoltarea sectorului real al
economiei și să contribuie și mai mult la creșterea cererii pentru forță de muncă. Pe de altă parte, toți acești factori nu vor
rezolva problema de la sine dacă principalii actori nu vor face pașii necesari.