Viaţa politică în Ţările Române

la mijlocul secolului al XVII-lea

CLASA VII-A
 Ţările Române, care la mijlocul sec. al XVII-lea continuau să fie sub
dominaţia străină, în viaţa politică au fost dominate de personalităţi marcante,
cărora le-au revenit cele mai lungi şi semnificative domnii ale lui Vasile Lupu,
Matei Basarab, Gheorghe Rakoczy.
 1. Situaţia politică a Ţărilor Române în anii 30-40 ai sec. al XVII-lea:
- Pentru a menţine suzernitatea în continuare otomanii infiltreayă în administraţia
românească persoane devotate, printre care şi greci , care capătă mari privelegii;
-Nemulţumiri din parte boierimii locale, mişcări antigreceşti şi aducerea în 1632 în
Muntenia la putere pe Matei Basarab; Similar în Moldova în 1633 , în frunte cu
aromânul Lupu Coci, care din 1634 a luat numele de Vasile şi capaătă de la Poartă
cârma ţării;
-mbii domnitori duceu o politică de centalizare a puterii centrale- Domnia şi să
detrmine posibilităţi de alianţă cu statele creştine în scopul luptei antiotomane :

Vasile Lupu – 1634- 1653 Matei Basarab 1632-1654

  Sarcină de lucru:
  Sarcină de lucru: Studiaţi informaţia de la ecran/ manual pag.112 şi
identificaţi acţiunile domnitorilor întreprinse în politica externă:
 2. Activitatea diplomatică a Ţărilor Române în anii
“40

 - Vasile Lupu în anul 1637 se împlică ca mediator în soluţionarea

conflictului ruso-otoman, după ocuparea de către cazacii de pe Don
a cetăţii turceşti Azov, aceştea retrocedează turcilor Azovul. Astfel
relaţiile moldo-ruse se păstreayă, au loc schimb de solii cu ruşii;

-În 1644- V. Lupu cu M. Basarab semnează un tratat de pace iar în

perioada 1645-1647 întreprind iarăşi acţiuni de aderare la o coaliţie
antiotonană;

- Vasile Lupu, îşi căsătoreşte fiica cu hatmanul Lituaniei Ianuş

Radzivil şi aderă la coaliţia iniţiată de regele polon Vladislav al IV-
lea, dar n-a dat rezultate această coaliţie, fiindcă statul polon a
refuzat să finanţeze această companie.
 3. Sfârşitul domniilor lui Vasile Lupu şi Matei Basarb
 - Începând cu anul 1648, relaţiile internaţionale ale Ţărilor Române
sunt legate de lupta cazacior ucraineni în frunte cu Bogdan Hmelniţchi,
pentru a ieşi de sub suzeranitatea polonezilor, care a intenţionat să
atragă de parte sa Imperiul Otoman, hanatul Crimeii. V. Lupu şi
M.Basarab au refuzat să-i susţină pe cazaci.
- Iar în 1648 după moarte regelui polonez Vladislav al IV-lea , V.Lupu
susţine urcarea la tron a lui Gheorghe Rakoczy I, dar moartea lui în
acelaş an a schimbat situaţia politică din zonă,
-Se înrăutăţesc relaţiile şi cu tătarii, şi cu Bogdan Hmelniţchii : În vara
anului 1650 – tătarii atacă Moldova, apoi este atacată de circa 70.000
de cazaci ai lui Bogdan Hmelniţchii. Cu bani grei Lupu îi convinge pe
tătari să înceteze jafurile şi încercă să încheie o alianţă cu Bogdan
Hmelnişchii prin căsătoria Rucsandei cu fiul lui Hmelniţchii Timiş, care
nu le-a plăcut turcilor. Domnul Moldovei anunţă amânarea căsătoriei,
dar se supără rău Bogdan, care se îndreptă cu armata şi atunci în aceste
condiţii are loc căsătoria ân 1652, care duce la înlăturarea Domnului
Lupu ân 1653 de la tron.
- În urma complotului organizat de boieri în frunte cu logofătul
Gheorghe Ştefan, Timuş este ucis, iar V. Lupu este întemniţat de sultan.
Tema pentru acasă: Studiaţi informaţia de la ecran/ manual pag.113
şi identificaţi acţiunile domnitorilor întreprinse în politica externă din
primele decenii ale celei de-a II-a jum a sec. al XVII-lea