DIALIZA

Anatomia si fiziologia aparatului excretor

Aparatul urinar se compune din:
- rinichi, organul secretor
- caile de eliminare
- bazinet
- ureter
- vezica urinara
- uretra
 Rinichiul

Rinichii sunt situati în regiune cea mai

profunda a cavitatii abdominale, de o parte
si de alta a coloanei vertebrale, proiectându-
se pe o zona cuprinsa între ultimele 2
vertebre toracale si primele 3 vertebre
lombare. Rinichiul stâng este situat cu o
jumatate de corp de vertebra mai sus decât
cel drept. Sunt organe retroperitoneale si
ocupa un spatiu numit loja renala.
 Structura rinichiului
 
 Rinichiuleste acoperit la suprafata de o capsula
fibroasa care are în structura sa fibre colagene si fibre
elastice. Sub capsula se afla un strat subtire si dicontinuu
de fibre musculare si netede. În afara capsulei se afla o
pernita adipoasa (grasoasa). Pe o sectiune frontala se
vede ca rinichiul este alcatuit dintr-un strat periferic de
culoare brun galbuie „substanta corticala” si o zona
interna de culoare rosie închis „substanta medulara”.
Zona medulara este mai întinsa si contine 14 piramide
renale numite piramide Malpighi; vârful piramidelor se
numeste papila renala si este îndreptat spre sinusul renal.
Rinichiul este vascularizat de:
 
a) Arterele renale (stânga, dreapta) - ramuri directe
în aorta. Artera stânga este mai scurta decât cea
dreapta. Aceasta se divide în interiorul rinichiului,
ajungând în final la nivelul glomerulului renal. Aici se
divide într-o vasta retea capilara care hraneste tubii
contorti dupa care se varsa în venele renale.
b) Venele - debuteaza în corticala rinichiului numite
vene stelare . Aceste vene stelare se grupeaza în vene
lobulare (între piramidele Ferrein), se varsa în vene
arcuate ce au traseu invers arterei arcuate.
c) Circuatia limfatica - aparitia ganglionilor
limfatici; iar inervatia este simpatica si parasimpatica.
DIALIZA
 Cum funcţionează dializa?

Prin dializă se elimină din organism

reziduurile şi fluidele pe care rinichii nu
sunt capabili să le elimine. De asemenea,
dializa are rolul de a menține echilibrul
organismului, corectând nivelurile
diferitelor substanţe toxice din sânge.
 Principiile dializei

Există două tipuri principale de dializă:

hemodializa și dializa peritoneală.
Indiferent de tipul de tratament ales,
obiectivele dializei sunt foarte similare,
respectiv înlocuirea câtorva dintre
funcţiile rinichiului
 Dializa peritoneală

DP (dializa peritoneală) se efectuează în

interiorul corpului dvs. fără niciun contact cu
sângele. Un lichid steril de dializă este
introdus în abdomen, unde rămâne pentru o
perioadă de timp, de regulă între 4 şi 12 ore.
Ulterior, acest lichid este drenat, eliminând
materiile reziduale şi excesul de apă din
corp.
Această procedură se repetă fie de 3-5 ori în
fiecare zi
Se perfuzează aproximativ 2 litri de lichid de
dializă în abdomen prin intermediul unui tub
special numit cateter DP. Acest proces se
numeşte „perfuzare”. Procesul de curăţare
utilizează membrana din interiorul
abdomenului dvs. drept filtru natural.
Materiile reziduale şi excesul de apă sunt
eliminate din corpul dvs. în lichidul de
dializă prin membrana peritoneală.
Introducerea cateterului
Cateterul este un tub subţire din plastic de
dimensiunea aproximativă a unui creion, care
se introduce de regulă prin peretele abdominal
în cavitatea abdominală. De obicei, este
introdus de un chirurg sau un nefrolog în
condiţii de anestezie generală sau locală.
Acesta este în permanenţă conectat în corpul
dvs. și doar o mică parte din tub iese prin
piele pentru conectarea setului de transfer şi a
pungilor DP în timpul schimburilor.
 Pot trăi o viaţă normală?

 Ca pacient dializat peritoneal, puteţi

continua să faceţi majoritatea lucrurilor pe care le
făceaţi înainte de a începe acest tratament, iar
funcţia dvs. renală reziduală poate fi menţinută
pentru durate mai mari de timp, permiţând o dietă
cu mai puţine restricţii. Poate fi necesar să
limitaţi volumul de lichide ingerate şi cantitatea
de sare pe care o consumaţi. În cadrul acestui
proces, veţi putea discuta aceste întrebări cu un
dietetician.
 HEMODIALIZA

Hemodializa este o metoda de tratament

care consta in schimbul de apa si solviti intre
sangele bolnavului si o solutie cu o
compozitie de electroliti analoga celei a
plasmei normale(solutie de dializa sau
dializant), printr-o membrana semipermeabila
 Obiectivele tratamentului prin dializa sunt :

controlul nivelurilor unui numar limitat

de substante;

mentinerea balantei hidrice si

electrolitice;
 corectarea acidozei metabolice;
 in intoxicatia cu etilenglicol si scoaterea
din sange a etilenglicolului si al
metabolitilor sai.
 PROCESE FIZICO-CHIMICE IN
CURSUL HEMODIALIZEI

Transportul difuziv ( conductia ) :

difuziunea este procesul prin care moleculele
de solvit se repartizeaza uniform intr-o
solutie, din cauza miscarii browniene . Daca
solutii avand concentratii diferite de solvit
dar acelasi solvent sunt separate printr-o
membrana semipermeabila, in timp
concentratiile se egaleaza. Acest proces de
transfer al solvitilor printr-o membrana
semipermeabila se numeste dializa
Transportul convectiv ( ultrafiltrarea ) :
desemneaza transferul solventului ( apa )
prin membrana semipermeabila sub
actiunea unei forte aplicate pe una din
fetele membranei. Forta aplicata poate fi
hidrostatica ( in cazul hemodializei ) sau
osmotica ( in cazul dializei peritoneale ) .
Odata cu solventul, se deplaseaza si
moleculele solvitilor care au dimensiuni
inferioare porilor membranei, in cantitati
apropiate concentratiilor lor initiale,
fenomen cunoscut ca " solvent-drag ".
 Efectul combinat al difuziei si
ultrafiltrarii

Eliminarea moleculelor cu dimensiuni

moleculare mici ( uree, creatinina, unii ioni
) se realizeaza in principal prin difuzie.
Apa, moleculele cu dimensiuni mai mari si
unii ioni sunt eliminati prin ultrafiltrare .
SOLUTIA PENTRU HEMODIALIZA

 Solutia dializanta (dializantul) : solutia

pentru hemodializa (solutie dializanta,
dializant) este o solutie apoasa non-sterila,
fara componente organice (exceptand
acetatul si glucoza), cu o compozitie
electrolitica asemanatoare cu cea a
lichidului extracelular normal.
Dializa cu bicarbonat are o serie de avantaje atat
pe termen lung cat si pe trmen scurt fata de cea cu
acetat. Avantajele pe termen scurt sunt : nu are
efect vasodilatator, permite ultrafiltrare cu debit
mare, nu interfera cu gazele sangvine sau cu
respiratia, nu produce acumulare de metaboliti in
cantitati nefiziologice,elimina bine fosfatii, nu
induce sinteza si eliberare de citokine,corecteaza
mai bine acidoza, in timp ce avantajele pe termen
lung sunt reprezentate de : normalizeaza
echilibrul acido-bazic, normalizeaza
metabolismul potasiului, optimizeaza greutatea
corporala si produce in timp putine complicatii
ELEMENTELE SISTEMULUI DE HEMODIALIZA

Sistemul de hemodializa este constituit din

doua circuite :
 - circuitul sangvin extracorporeal, asigura
circulatia continua a sangelui de la bolnav la
dializor ( segmentul arterial ) si de la dializor la
bolnav ( segmentul venos),
 - circitul dializantului : asigura circulatia
dializantului de la sursa de dializant la dializor si
din dializor spre evacuare sau spre baia de
dializa/ regenerare.
Dializorul este dispozitivul care permite
schimbul de substante dintre sange si
lichidul de dializa. Este alcatuit din doua
compartimente : compartimentul sanguin,
prin care circula sangele bolnavului si
compartimentul dializantului, prin care
circula, in contracurent, solutia de dializa ,
separate printr-o membrana semipermeabila
 Aparatele pentru hemodializa trebuie sa
realizeze continua masurare, afisare si controlul
parametrilor tratamentului. De aceea, ele mai
sunt denumite monitoare, ele monitorizand pe
de o parte circuitul sanguin ( debitul sanguin,
presiunile din circuitul sanguin, monitorizarea
perfuzarii de heparina, detectarea prezentei
aerului in circuitul sanguin, presiunea arteriala
prin metoda oscilometrica, temperatura
sangelui, volumul sanguin relativ, concentratia
sanguina a ureei ), si pe de alta parte
monitorizeaza circuitul dializantului
TEHNICA HEMODIALIZEI
 Implica pregatirea bolnavului (realizarea
caii de abord vascular), pregatirea materialelor
necesare, pregatirea aparatului.

Heparinarea circuitului extracorporeal : cel

mai utilizat mijloc de asigurare al
anticoagularii circuitului extracorporeal este
heparina sodica (fiole/ flacoane, 50mg
5000UI)/ml ).
 Monitorizarea terapiei anticoagulante la
bolnavii hemodializati se face prin
determinarea periodica a probelor de
coagulare. Probele de coagulare si valorile
lor tinta sunt urmatoarele : timpul Lee-
White ( 20-30 minute, valoarea tinta ),
timpul de coagulare capilar ( 12-14
mimute), timpul de trombina , PT ( 60 de
secunde ), timpul de coagulare activat,
APTT ( 200-250 de secunde).
EVALUAREA EFICIENTEI
TRATAMENTULUI PRIN
HEMODIALIZA
1. clinici :
· stare generala buna ;
· apetit bun ;
· oscilati ale excesului ponderal de maxim 1 Kg/ zi ;
· presiune arteriala normala,
· parametri nutritionali in limite normale si in absenta tulburarilor neurologice.

2. paraclinici :
· ureea de dinainte de dializa cuprinsa intre 200-120 mg/dl;
· hematocritul stabil in jur de 30%;
· valori de 20-22,5 mEg/l ale bicarbonatului plasmatic ;
· >4g/dl serinemia;
· calciul cuprins intre 4,3-4,7 mEg/l;
· fosfatii intre 5-7 mg/dl;
· produsul fosfo-calcic mai mic de 60.
INDICATII SI CONTRAINDICATII
ALE HEMODIALIZEI
 In ansamblu hemodializa are urmatoarele indicatii :
 innsuficienta renala acuta;
 insuficienta renala cronica;
 intoxicatii cu substante organice dializabile
( exogene, endogene);
 dezechilibre grave hidro-electrolitice si acido-bazice;
 insuficienta cardiaca congestiva, ireductibila ;

 schizofrenie;
 psoriazis.
 Contraindicatiile hemodializei in
Romania, agreate de Ministerul Sanatatii
1.
 contraindicatii absolute :
·
 cancerul;

·
 boli psihice majore;
·
 sindroame hemoragipare ( hemofilie, boala vonWillebrand );
·
 hemoragii masive recente ;

·
 boli generale cu insuficiente pluriviscerale ;

·
 alergie la heparina;
·
 imposibilitatea conectarii sistemului vascular al bolnavului la rinichiul artifici
 

2.
 contraindicatii relative :
·
 varsta inaintata (peste 60 de ani);
·
 boli de sistem ( boala lupica, poliarterita nodoasa );
· boli cardio-vasculare ( cardiopatii cu/fara infarct miocardic, afectiuni vasculare
periferice, insuficienta cardiaca ).
 COMPLICATII ALE HEMODIALIZEI

1. complicatii cardio-vasculare :

 
o hipotensiune arteriala;
o hipertensiune arteriala;
o aritmi;
o stop cardiac;

o crizele anginoase si infarctul miocardic;

o cardiomegalia;
o insuficienta cardiaca;
o pericarditele;
o embolia gazoasa;
o endocarditele.
 2. complicatii generate de dializant :
 
o hiponatremia ( sindrom dializant hipoton);
o hipocaliemia;
o hipercaliemia;
o hipercalcemia;
o sindromul de apa dura;
o acidoza metabolica;
o alcaloza metabolica;
o hemoliza acuta.
3. complicatii determinate de reactiile de bioincompatibilitate :
 
o reactiile la dializor ( reactiilede tip A - anafilactice, reactiile de tip B -
nespecifice );
o leucopenia din cursul sedintei de hemodializa;
o activarea complementului.
 
 4. complicatii ale caii de abord vascular :
 
o cateterele venoase centrale ( infecti, tromboze, hemoragi);
o sunturile Scribner ( infecti, tromboze, sangerarile);
o fistule arterio-venoase( stenozele fistulei, trombozele, infectiile,
edemul/ischemia mainii, hematoamele, anevrisme si pseudoanevrisme, insuficienta
cardiaca).
 
 5. complicatii generate de anticoagulante :
 
o hemoragiile;

o sangerarile;

o coagularea circuitului extracorporeal .

 6. alte complicati :
 
o hipoxemia;
o crampele musculare;
o durerile toracice si de spate;
o cefalea;
o sindromul de dezechilibruindus de dializa;
o greata;
o varsaturile;
o pruritul;
o febra;
o frisoanele.
Va multumesc!