Sunteți pe pagina 1din 5

IE

IL
A
IN
M
R
A
C
E
R LE A
I
B E
N

R
VO R O
.
F

DE
P

II
C IT
ER
EX
EXERCITII DE VORBIRE
Rege Paragarafaramus, Un moş cu un coş,
când te vei dezoriginaliza? În coş un cocoş.
Mă voi dezoriginaliza când Moşul cu coşul
cel mai original dintre Coşul cu cocoşul.
originali se va Ţânţarul soţ însoţi soaţa
dezoriginaliza. ţâţâind sancţionând
Dar, cum cel mai original înţepând nesăţios.
dintre originali nu se va Până când a cărămidărit
dezoriginaliza, nici regele cărămidarul pe
Paragarafaramus nu se va cărămidăriţă, a cărămidărit
dezoriginaliza. cărămi-dăriţa pe
cărămidar .
Un sas cu glas de bas cam gras şi ras pe nas stă la taifas de-un ceas la
parastas despre un extras din pancreas.
Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi
cocostârci nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de
cocostârcăria lui.
Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte. Şi-n sus Şi-n jos de casa
sa, coseşte sasul şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi ştie.
Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de
întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmplă de
tâmplăria tâplarului cu întâmplarea.
Creaţa isteaţa, zâmbitoare şi glumeaţă, scandează cu dicţie fără interdicţie fel
de fel de poezii - azurii - cu copii şi făclii, pe hârtii, mii şi mii apoi pe-un
cal merg la bal triumfal.
E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe.
Boul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbârlobre-zi
bârlobrezitura din boii bârlobrezenilor.
Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal
oval, pal, real şi natural, fără rival, egal şi actual.  
Papucarul papucăreşte papucii nepapucăriţi ai papucăresei, dar papucărea-sa nu poate
papucării papuci nepapucăriţi ai papucarului care papucăreşte papu-ci nepapucăriţi.
O barză brează face zarvă pe-o varză.
Am tras pe nas un sos soios si gros .
N-accept acest proiect infect lipsit de confort .
Votul votanților și votul vontantului nu veneau de la votanții voinici, ci de la votanții voioși.
Valurile viteze vâjâiau vuind țărmurile vadurilor verticale.
Tiparii țesători țipau la țânțarii țanțoși, dar țânțarii țanțoși nu țipau la țiparii țesători.
Căluțul țicnit făcea țup țup de când a înghițit mulți țurțuri .
Capra calca piatra. Piatra crapa-n 4 . Gândindu-mă că te gândeşti
Crapa-i-ar capul caprei in 4 cum a Că mă gândesc la tine,
crapat piatra-n 4 . Gândeşte-te că mă gândesc
Că te gândeşti la mine.
Capra neagră-n piatră calcă,
Rică nu ştia să zică
Cum o calcă-n patru crapa! Râu, răţuşcă, rămurică.
Crape capu caprii-n patru Dar, de când băiatu-nvaţa
Cum a crăpat piatra-n patru! Poezia despre raţă,
Rică ştie-acum să zică
Capra neagră calcă-n clinci, Râu, răţuşcă, rămurică.
Crape capu caprii-n cinci  Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe
Cum a călcat capra-n clinci. negândite.
Capra paşte lângă casă Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară.
Stanca stă-n castan ca Stan.
Capu caprii crape-n şase!
  Prin Vulturi vântul viu vuia.
Capra noastră n-are lapte
Suspinând serios, stema steagului suit sus stătea
Crăpa-i-ar coarnele-n şapte! simpatic stârnind șușoteli.
Capra-n piatră a călcat Uneori, undeva urzicile uneltesc ursitoarele uimite de
Piatra-n patru a crăpat, umiditatea ulmilor .
Un unchi și un umil urbanist uitau că urchile îi ustură
Povestea s-a terminat! 
când umpleau ulcele cu ulei.

S-ar putea să vă placă și