Pietonul aerului

E.Ionescu
Josephine
N-am nimic de spus. Am cugetul curat. Caut in mine si nu
gasesc nici o vina, n-am ce sa va spun, n-am nimic de ascuns.
Va jur, nu inteleg, nu inteleg...Daca toata lumea trebuie
judecata, de ce sa fiu eu prima? De ce m-ati ales tocmai pe
mine printre atatia oameni? De ce sa fiu eu tapul ispasitor?
Singura, dintre toti, eu sunt fara aparare. N-am avocati. Sunt
cea mai curata. Deasta sunt vulnerabila? Nu sunt vinovata de
nimic, nu-i vina mea. N-am nici o vina. Spuneti-i calaului sa nu
ma ucida, domnule presedinte. Ce-am facut? Ce mi se poate
reprosa? Nu mi se poate gasi nici o pata. Am fost mereu
fidela...am fost virtutea intruchipata, mi-am facut intotdeauna
datoria, intotdeauna.
Nu mi-am parasit niciodata postul. Am stat la locul meu
cuminte, trista, resemnata si nefericita...si nefericita...vreti sa
ma pedepsiti fiindca am fost nefericita? Vreti sa condamnati
virtutea? Nu, nu-i asa? Nu, sigur ca nu...nu va inteleg, nu va
inteleg, domnule presedinte. In lup trebuie sa loviti. Eu sunt
mielul! Or sa ma condamne, nu vor sa creada. Nu, nu, nu.
Nu vreau...nu vreau...ce-am facut? n-am facut nici un rau.