Tema 1.

Rolul și importanța
biotehnologiilor agroalimentare (2 ore)
 Obiective
1.1 Rolul și importanța biotehnologiilor
1.2 Efectul aplicării biotehnologiilor moderne în agricultură
 1.1 Rolul și importanța biotehnologiilor

Biotehnologia este o știință complexă, care se bazează pe utilizarea integrată a

aspectelor specifice biochimiei, microbiologiei, biologiei celulare și a ingineriei genetice.

Denumirea de biotehnologie provine de la cuvintele grecești:

”BIOS” – care înseamnă viaţă

”TEHNIKOS”- care înseamnă tehnic

 ”LOGOS”- care înseamnă ”studiu”

Națiunile Unite definesc biotehnolgia ca și ”orice aplicație tehnologică care utilizează

sistemele biologice, organisme vii sau derivate ale acestora, pentru a crea sau modofica

produse în scopuri bine determinate”

 Încă de la începutul existenței sale, omul a început să își facă
viața mai ușoară pornind de la facilitățile pe care natura i le
oferea. Astfel, acesta a înțeles că este necesar să își modifice
comportamentul și că trebuie să desfășoare anumite activități
pentru a supravețui.
Apoi, pe măsură ce acumula noi informații, intervenea în
vederea obținerii de noi avantaje. Spre exemplu, în culturile
agricole omul a evoluat continuu oportunitățile și a selectat pentru
cultură doar acele grupe de plante care ii furnizau materii prime
indispensabile. Apoi, în alte etape ale evoluției sale, omul a
selecționat plante și prin combinarea semințelor a obținut noi
plante cu calități superioare.
Cel mai edificator exemplu îl constituie Zea Mays (porumbul), originară din America
Centrală și care își are originea într-o iarbă sălbatică denumită ”teosinte”. Această plantă
arată atît de diferit de porumb, încât a fost inițial clasificată într-un gen separat și rolul
său în originea porumbului a fost cotroversat mult timp. Printr-un proiect îdelungat de
selecție, care a început cu peste 6300 de ani în urmă în Mexic, au apărut primele
modificări genetice în populațiile de plante, cauza principală fiind reprezentată de
intevenția omului în plantare și în recoltare.
 Deși se părea inițial că mai multe gene au fost implicate
în transformarea teosintei în porumb, dovezi recente
sugerează faptul că aceste trasături, sau diferențe, sunt
controlate de doar cîteva gene. Una dintre diferențele
apărute între cele două plante se referă la faptul că boabele
de porumb se dezvotă în perechi și nu individual ca la
teosinte. Porumbul este, mai înalt, mai lat și mai gros, însă
dacă teosintea se poate îmulți singură porumbul are nevoie
de om ca să-i disloce boabele și să le împrăștie pe pământul
arat.
 Ulterior, de-a lungul timpul, fermierii au intervenit
combinând semințele pe care le semănau fiind astfel
convinși că vor obține cuturi cu o productivitate mai mare.
În prezent, în agricutura modernă, sunt cultivate multe
soiuri de porumb extem de productive. Transformările
obținute în cutura acestei plante reprezintă rezultatul unei
activități desfîșurate de către om timp de sute de ani.
 Conform societății americane de biotehnologie, biotehnologia
se ocupă cu studiul oricărei tehnici care folosește organismele vii,
pentru a obține sau modifica produse, îmbunătățirea caracteristicilor
unor plante și animale, sau a dezvolta microorganisme cu întrebuințări
specifice.
 Încă din antichitate omenirea a utilizat diferite metode la baza
cărora se află procesele de fermentație, procese ce decurgeau cu
participarea unor organisme vii (în special microorganisme) pentru
obținerea de produse alimentare.
 Dovezi scrise (papirusuri, tablițe, Biblia) arată ca sumerienii și
babilonienii produceau bere din drojdii cu 6000 de ani î.Hr., egiptenii
preparau pâine folosind maia cu 4000 de ani î.Hr., iar în Orientul
Apropiat se producea vin.
Cu 500 ani î.Hr. În China se producea lapte de soia mucegăit
folosit ca antibiotic pentru a trata arsurile, iar în anii 100 d.Hr., tot în
China, un praf aplicat ca insecticid pe crizanteme.
Bazele biotehnologiei moderne au fost puse de Gregor Mendel în
1865, care a descoperit modul în care la plante, caracterele ereditare
trec de la părinți.
Pana in anii ’70 conceptul de biotehnologie este, puțin folosit;
 §“microbiologia industriala”, se refera la utilizarea industriala a
potentialului productiv al culturilor de microorganisme.
 §revoluția științifica din biologie a condus la aparitia si evoluția
ingineriei genetice - doua mari etape:
 cea a biotehnologiei clasice (tradiționale), ca substituit,
inlocuitor modern al microbiologiei industriale;
 biotehnologia moderna (noua biotehnologie), care se bazeaza
pe ingineria genetica
 Biotehnologiile pentru industria alimentară are ca obiectiv
îndeplinirea misiunii de a forma, specialiști orientați spre prelucrarea
biotehnologică (enzimatică sau microbiologică) a diferitelor materii
prime în vederea producerii de alimente, aditivi alimentari, alimente
funcționale, alimente-medicamente, suplimente nutritive.
 Biotehnologii

Tradiționale
- Au o istorie îndelungată (începând cu
6000 î. Hr.)
- Au la bază tehnicile tradiționale de
cultivare a microorganismelor
- Nu exclud utilizarea tehnicilor moderne
(clonare cu ADN, culturile celulare etc)
Moderne
Au o istorie mai scurtă (circa 50-100 ani):
- Utilizarea metodelor moderne
(tehnica ADN –ului recombinat,
culturile celulare etc)
 Dezvoltarea biotehnologiei este legată de revoluția biologiei
moleculare, care a urmat anilor ‘50 și a permis înțelegerea profundă a
legăturilor dintre structura moleculară, cea morfologică și capacitatea de
funcționare, creștere și multiplicare a diferitelor sisteme biologice.
Biotehnologia este aplicată în diverse domenii:
Agricultură;
Industria alimentară;
Farmaceutică;
Producție industrială;
Mediu (depoluare);
Medicină;
Medical-veterinar etc.
        Sfera domeniilor de aplicabilitate a biotehnologiilor este foarte
mare, dată fiind varietatea proceselor biotehnologice.    
 1.2 Efectele aplicării biotehnolgiiilor moderne în agricultură.

Progresele notabile, înregistrate în ultima vreme în domeniul

biotehnologiilor, au stat baza multor dintre rezultatele științifice de exepție
dintre care cele mai importante se referă la descoperirea, în 1953, a ADN-
ului. Ulterior, în anul 1973, s-a reușit stabilirea tehnicilor de manipulare
genetică pe baza cărora sau pus bazele unei biotehnologii moderne cu
efecte economice și socilale considerabile. În acest sens, s-au dezvoltat o
serie întreagă de biotehnologii moderne bazate pe aplicarea diferitor
tehnici de manipulare a informației genetice, mergînd până la nivel
molecular și astfel a apărut un domeniu nou, cu activități distinctive, și
anume ingineria genetică, pe baza căreia se pot realiza în laborator noi
genotipuri, existente în natură.
 Mulți specialiști din domeniu anticipează deja că în
viitorul secol configurația plantelor de cultură și cea a
animalelor va fi mult diferită de ceea ce se constată în
prezent. Toate aceste predicții nu sunt însă suficient de
argumentate științific și am convingerea că omul va ști să
intevină cu putință în acest domeniu, și doar în sensul
obținerii de noi avantaje care să-i confere un trai mai bun și o
îbunătățire evidentă a calității vieții.
 Așa s-a întîmplat de pildă în industria alimetnară, care este
poate cel mai vechi utilizator al biotehnologilor. Fermentația,
deși este un proces biotehnologic cunoscut de milenii, este
utilizată și în prezent la obținerea de produse alimentare de o
calitate deosebită. Izvoarele istorice atestă faptul că încă din
antichitate, pentru obținerea pânii, vinului și a berii, erau folosite
drojdiile. În urmă cu cca 5000de ani sumerienii fabricau 20 de
tipuri de bere utilizând același proces tehnologic, valabil și în
prezent.
Din acest punct de vedere, biotehnologiile moderne stau la
baza obținerii multor produse alimentare și au contribuit în mod
direct la creșterea volumului producțiilor din acest sectror.
 Acest fapt a generat și o creștere a enzimelor exogene,
utilizate în aproape toate ramurile industriale, a sintezei de
aminoacizi esențiali cu ajutorul bacteriilor, a obținerii de alcool
utilizat ca substituent în producerea de biomasă sau a produselor
petroliere și a valorificării prin fermentație a plantelor cu o
creștere rapidă.
Aplicarea biotehnologiilor moderne a avut efect major și în
multe alte sectoare, iar benificiile ecestora a impus evoluții rapide
ale producțiilor agricole și industriale, contribuind la creșterea
economică și îmbunătățirea condițiilor de viață.
 In momentul de faţă există o multitudine de “clase” de
biotehnologii, definite în principal după sectoarele economice în
care acestea sunt, sau se doreşte a fi, utilizate. Diferenţiem
astfel următoarele domenii biotehnologice:
 
Clasificare:
•Biotehnologii rosii (Biotehnologii medicale)
•Biotehnologii verzi (Biotehnologii agricole)
•Biotehnologii albe (Biotehnologii industriale)
•Biotehnologii albastre (Biotehnologii marine)
Biotehnologii verzi (agricole) : Acestea ar
include în principal direcţii ca:
- microreproducerea plantelor şi
animalelor: prin tehnici de inginerie genetică,
hibridare somatică, selecţionare, culturi “in
vitro”, culturi celulare vegetale şia animale,
termeni apăruţi în ştiinţă în ultimii 30 de ani, se
pot obţine replicarea intensivă a seminţelor,
plantulelor sau liniilor animale selecţionate.
ameliorarea plantelor şi animalelor, pentru
obţinerea de linii înalt productive, rezistente la
boli dăunători şi condiţii climaterice extreme.
în această direcţie se înscrie obţinerea de plante
cu rate crescute de fotosinteză, plante rezistente
la temperaturi scăzute sau ridicate. la secetă
sau salinitate crescută a solurilor. Se pot obţine
de asemenea animale cu producţii crescute de
carne, lapte, ouă, lână, etc.
Eforturi susţinute se depun în direcţia
obţinerii de plante fixatoare de azot, altele
decât leguminoasele şi a plantelor de cultură
producătoare de biocxid de carbon. Se caută de
asemenea specii forestiere apte unor producţii
rapide de masă lemnoasă de calitate, înalt
regenerabile sau capabile de împădurire a
zonelor alpine extreme sau deteriorate puternic.
2) Biotehnologii aplicate în alimentaţie:
- prima formă de aplicaţie a biotehnologiilor, fermentaţia, îşi găseşte
în epoca bioreactoarelor cu proces automat noi aplicaţii, odată cu
apariţia tehnicilor ADN-ului recombinant. Practic orice substanţă
produsă de un organism biologic poate fi produsă teoretic în
bioreactoare, prin clonarrea genei-genelor care codifică sinteza sa în
organismul parental la vectori de expresie-bacterii, drojdii,
mucegaiuri.
 Practic, costurile uneori foarte ridicate şi procesele metabolice
complexe care trebuie elucidate de cercetarea fundamentală pentru a putea
clona o anumită genă rezultă într-o depărtare de posibilităţile teoretice a
practicului. Oricum, paralel cu diversificarea gamei de produse obţinute
prin fermentare, de la alimente la antibiotice şi enzime cu cele mai variate
aplicaţii, continuă perfecţionarea vechilor fermentaţii cunoscute şi aplicate
de mult timp în industria alimentară, ducând la eficientizarea şi creşterea
calităţii acestor procese.
o direcţie relativ nouă în cadrul acestui domeniu de aplicaţie a
biotehnologiilor o reprezină sinteza de proteine microbiene pentru
alimentaţia animalelor şi a omului, unde din nou există o multitudine
de variante şi posibilităţi de abordare. Sursa de energie pentru
producerea acestora poate fi mediul complex special creat sau
deşeuri organice vegetale sau animale, menajere sau chiar petroliere,
în acest caz biotehnologiile având dublu rol, de “scavanger” şi
producător “primar”.
- acvacultura - cultivarea pe scară largă a algelor unicelulare în scop
alimentar şi pentru extracţia unei multitudini de substanţe chimice se
înscrie aceluiaşi scop.
Biotehnologii destinate creşterii şi sănătăţii animalelor:
- transferul de embrioni, fertilizarea in vitro şi, foarte recent,
clonarea se înscriu în sfera biotehnologiilor aplicate organismelor
animale;
- protecţia animalelor prin vaccinare şi tratament cu substanţe
de sinteza biotehnologică contribuie şi ele la creşterea producţiei
şi eficienţei economice în acest domeniu;
Biotehnologii rosii (medicină şi sănătate
publică)
Acest domeniu deţine cea mai înaltă
rată de creştere de la apariţia marilor
descoperiri în biologia moleculară.
- Producerea de medicamente. Datorită
faptului că decade întregi au fost folosite
antibiotic, din clasa cefalosporinelor, în
momentul de faţă a apărut fenomenul de
rezistenţă la aceste antibiotice. Acest lucru
impune reevaluarea strategiilor de terapie
anti-microbiană spre alte clase de
antibiotice. Cea mai mare parte a
medicamentelor, produse şi comercializate
pe plan mondial, sunt produse într-o formă
sau alta prin biotehnologie. Evoluţiile
ştiinţifice au impus tehnici noi în clasa
biotehnologiilor medicale cum ar fi:
producerea de anticorpi monoclonari,
imunomodulatori sau imunoadjuvanţi.
- Producerea şi sinteza de vaccinuri. Folosirea
lor la ora actuală contra a numeroase boli
infecţioase, virale şi parazitare cunoaşte în
prezent o dezvoltare fără precedent. Acest
lucru reprezintă premiza fundamentală
pentru eradicarea unor boli care afectează
încă foarte grav populaţia globului. Unele
încercări au avut succes cum ar fi:
poliomielita eradicată în România în 1980,
rujeola controlată în limite stricte, gripa
stabilizată sub aspectul tulpinilor circulante,
etc.
Insulina umană a fost primul produs
real bazat pe biotehnologie,
aceasta înlocuind treptat insulina
provenită de la bovine şi porcine.
- Producerea de teste pentru
diagnosticare. Astfel de teste se
folosesc în cadrul clinicilor de
urgenţă pentru diagnosticarea
bolilor cardiovasculare acute,
pentru detectarea maladiilor cu
caracter ereditar sau a maladiilor
infecţioase precum HIV/SIDA.
 Biotehnologia gri
(se ocupa de domeniu ingineriei mediului)

Procesele biotehnologice
ajuta la asanarea solului, la
tratarea apelor riziduale,la
purificarea gazelor arse sia
noxelor si la valorificarea
rezidurilor
Biotehnologia albă

Biotehnologia este una din ramurile

cu cea mai rapidă creştere în zilele
noastre. Definită larg, ea cuprinde
aplicarea cunoştinţelor din biologie
şi biochimie în sectoarele tehnice.

ehnologia albă este ramura industrială a
ehnologiei,
Utilizează enzime și microorganisme
pentru a obține produse chimice, produse
alimentare, hrană pentru animale,
detergenți, celuloză și hârtie, textile și
bioenergie
Biotehnologia albă scade emisia de CO2
cu 3 de milioane de tone
 Determină o scădere a consumului de
energie electrică echivalentă cu cea
utilizată de 2,5 milioane de locuințe pe
an. Datorită biotehnologiei, transportul
devine mai ecologic (biocombustibili,
anvelope de cauciuc,piese de
bioplastice).
 Materialele sunt realizate din resurse
 regenerabile, în loc de combustibili
fosili
Biotehnologii orientate spre producerea de
energie: Există biotehnologii utilizate actual pe scară
largă pentru producerea surselor auxiliare de energie:
alcooli, metan, hidrogen, pe baza deşeurilor organice
rezultate în agricultură, zootehnie, silvicultură,
industria alimentară. Randamentul acestora depinde
însă drastic de resursele tehnologice utilizate, de
disponibilitatea tulpinilor microbiene transformate
înalt performate, de capitalul financiar disponibil
pentru a fi investit într-un asemenea “shift” energetic
şi nu în ultimul rând de dimensiunea exploatărilor.
Ca de altfel toate biotehnologiile, cum
este şi cea din discuţie, se pot dovedi
eficiente doar în măsura în care fac
parte dintr-un plan integrat de utilizare
privit din prisma ecologiei sistemice,
care să urmărească maximizarea
fluxurilor materiale şi energetice mai
degrabă în cadrul economic decât
creşterea aportului de resurse venite
din natură. Aceasta trebuie să vină în
paralel cu acoperirea gradată, dar
progresivă a datoriei faţă de mediu
acumulată în decade de dezvoltare ec.
guvernată doar de cerinţele pieţei
libere.
Biotehnologii aplicate în controlul poluării: Acestea ar trebui privite mai degrabă ca
biotehnologii de limitare a impactului negativ pe care îl are sistemul economic asupra
mediului înconjurător. Se ştie faptul că poluarea nu este singura verigă a acestui
impact, la aceasta adăugându-se supraexploatarea resurselor regenerabile, epuizarea
acelora neregenerabile deteriorarea mediului prin extinderea spaţială a sistemului ec.
Din fericire capitalul genetic existent oferă soluţii pentru managementul unor probleme
stringente legate de aceste acţiuni entropice, prin intermediul biotehnologiilor. Însă,
acţiuni izolate nu pot avea efectele aşteptate.

Redresarea – văzută ca o reorientare a

dezvoltării sistemului ec. spre modelul de
dezvoltare durabilă – putându-se face doar
prin programe coerente de management al
relaţiilor sistemului ec. cu componentele
mediului înconjurător.
Viaţa marină s-a adaptat pentru a prospera în Biotehnologia albastra
condiţiile de mediu extreme caracteristice mărilor.
Biotehnologia albastră vizează explorarea şi

exploatarea diverselor organisme marine, cu

scopul de a elabora noi produse.

Explorarea biodiversităţii marine ne poate ajuta să

elaborăm noi produse farmaceutice sau enzime
industriale care să poată face faţă condiţiilor
extreme şi, prin urmare, să prezinte o valoare
economică ridicată. Pe termen lung, sectorul va crea
locuri de muncă de înaltă calificare şi va reprezenta
o sursă de oportunităţi şi pentru alte activităţi
economice.
Pe viitor. Aplicarea biotehnologilor se va itensifica, încerând
să se găsească soluții și la alte probleme, cum ar fi:
- Identificarea proteinelor alergice din lapte, soia, alune și
eliminarea lor din producțiile vegetale viitoare;
- Reducerea conținutului de substanțe toxice prezente în
produsele alimentare naturale;creșterea calității
produselor și îndeosebi a aminoacizilor esențiali.
De asemenea prin aplicarea biotehnologiilor se va
urmări și modificarea unor caracteristici ale materiri prime
alimentare în vederea creșterii calității și a pratabilității la
procesare industrială.
Procesul tehnologic reprezinta totalitatea operatiilor concomitente sau
ordonate in timp, necesare fie pentru obtinerea unui produs (prin
extragere, prelucrare, asamblare), fie pentru intretinerea sau reparea
unui sistem tehnic. Procesul tehnologic poate fi realizat prin tehnologii
diferite. Tehnologia indica schimbarile esentiale de forma, de structura
si de compozitie chimica necesare pentru realizarea unui produs si are
la baza fenomene fundamentale si legi caracteristice.
Procedeul tehnologic indica modul corect, respectiv mijloacele
tehnice prin care se realizeaza procesele tehnologice de obtinere a unui
produs. Operatia tehnologica reprezinta o etapa prin care se
realizeaza o anumita transformare a materiei prime. Diferite grupe de
operatii constituie o faza de fabricatie (de preparare, de separare etc.),
iar timpul necesar pentru ca materiile prime sa parcurga toate etapele
procesului tehnologic constituie ciclul de fabricatie.
 Succesiunea logica a tuturor etapelor de transformare a materiei
prime in produs constituie fluxul tehnologic al procesului
considerat. Fluxul tehnologic se reprezinta prin scheme de operatii,
care contin succesiunea in timp a operatiilor, inscriptionate in
dreptunghiuri si prin scheme cu utilaje (scheme tehnologice), care
reprezinta succesiunea utilajelor (notate conventional prin simboluri)
corespunzatoare operatiilor prin intermediul carora se realizeaza
procesul tehnologic.
Operatiei principale din cadrul unui proces tehnologic ii
corespunde un utilaj principal; in functie de capacitatea acestuia se
stabileste capacitatea de productiei a intregii instalatii. De cele mai
multe ori, pentru a intelege fenomenele care au loc intr-o anumita
etapa de transformare a materiei prime in produs se face apel la
schema de principiu a utilajului principal.