Tema 1: Aspecte generale

privind autenticitatea și
falsificarea produselor
alimentare (4 ore)
  Obiective
 1.1.Noțiunea de autenticitate. Produs –
autentic.
 1.2. Specificul falsificării produselor
alimentare sau frauda alimentară
 1.3.Factorii care induc sau favorizează
falsificările
 1.1.Noțiunea de autenticitate. Produs –autentic.

 Conceptul de produs autentic înseamnă original,

veritabil, neîndoielnic etc., aplicat la produsele
alimentare, atestă că acestea sunt de origine indubitabilă
în concordanță cu standardele și normele în vigoare și
cu inscrisurile de pe eticheta de prezentare.
 Intr-o accepțiune generală, autenticitatea este o
componență a alimentelor și poate fi definită prin
conformitatea unui produs alimentar față de cel
referențial veritabil.
  Autenticitatea, ca parte componentă a calitații, trebuie să fie
certă (și certificată), de aceea, fiecare produs trebuie sa aibă o
denumire însoțită de un set legal de caracteristici pentru a
evita orice fel de confuzie pe piața de desfacere.
 Criteriile care definesc autenticitatea unui produs alimentar
sunt numeroase și variabile de la un produs la altul, cele mai
importante fiind:
 -originea geografică;
 -originea botanică sau specia (rasa) din care provine materia
prima;
 -compoziția;
 -tehnologia de procesare și conservare;
 -categoria, funcție de natura materiei prime agricole:
convenționale, organice sau modificate genetic;
 -anul de fabricatie ș.a
 Auntentificarea sau depistarea unor eventuale fraude presupune
parcurgerea a trei etape importante: prelevarea probelor,
investigarea analitică și prelucrarea și interpretarea datelor
obținute.
 Prelevarea probelor din alimentele procesate sau chiar din
materia primă reprezintă una din verigile de bază pentru
asigurarea veridicității rezultatelor.
 În acest scop, se face un plan de eșantionare care detaliază
modalitațile de prelevare a probelor, pentru că acestea sa fie
suficient de reprezentative pentru produsul supus investigațiilor
de autentificare.
 Investigarea analitica
Daca pîna acum câteva decenii practicile frauduloase erau
destul de empirice si se puteau descoperii cu tehnici analitice
relativ simple, acestea au evoluat continuu, devenind tot mai greu,
iar uneori aproape imposibil de identificat cu ajutorul metodelor
clasice de investigare.
Aceasta a impus găsirea unor tehnici analitice noi si
folosirea unei aparaturi performante, in concordanta cu progresele
tehnologice si cu practicile actuale de falsificare
 Pentru a corespunde exigentelor actuale, investigarea analitica trebuie sa fie in
stare sa deceleze prezenta unor componente sau chiar sub forma de urme si sa
evidențieze unele diferențe minore intre produsele originale si cele analoage sau
falsificate.
Important este ca toți cei implicați in evaluarea autenticității produselor
alimentare (producători, comercianți, organele de control abilitate) sa folosească
aceleași metode analitice si sa aibă acces la aceeași baza de date.
 Prelucrarea şi interpretarea datelor analitice
Autentificarea produselor alimentare şi depistarea unor eventuale
fraude necesită un spectru larg de investigaţii analitice, cu obţinerea unui
volum considerabil de date ce trebuie analizate şi interpretate.
Informaţiile bazelor de date trebuie să fie confidenţiale, ceea ce
presupune un paradox, întrucât trebuie să fie disponibile pentru instituţiile,
laboratoarele şi persoanele acreditate, dar inaccesibilă pentru potenţialii
falsificatori (producători necinstiţi, laboratoare neacreditate).
Rezultatele obţinute sunt interpretate cu metode statistice. Metodele
statistice clasice folosite până nu demult nu mai sunt capabile să
prelucreze eficient şi într-un timp util multitudinea de date, de aceea au
fost create altele, mai performante, din ce în ce mai solicitate ( Expert
system).
 Metodologia de autentificare trebuie să evolueze rapid, să fie în
concordanţă cu noile progrese tehnologice şi să se adapteze la
tradiţiile pieţei pentru a reuşi să descopere fraudele din ce în ce mai
sofisticate.
Interesul pentru autentificarea produselor alimentare a crescut
conntinuu, iar în prezent este mai actual ca oricând şi datorită
presiunii consumatorilor, ca urmare a crizei “bolii vacii nebune “ şi a
apariţiei pe piaţă a produselor din organisme modificate genetic
(OMG).
 1.2. Specificul falsificarii produselor alimentare sau frauda
alimentară

Falsificarea alimentelor este o practică ce datează încă din

Roma antică, fiind interzisă falsificarea vinurilor cu arome şi
coloranţi.Trecerea la economia de piaţă, intensificarea
schimburilor comerciale (pe pieţele interne şiinternaţionale),
creşterea numărului de agenţi comerciali şi economici implicaţi în
producerea şi
comercializarea produselor alimentare, legislaţia deficitară în do
meniu, au favorizat dezvoltarea manoperelor frauduloase.
 Pe măsura evoluţiei tehnologiilor de producţie şi a metodelor de
analiză, au evoluat şi practicile frauduloase şi au devenit tot mai greu de
descoperit şi dovedit.

Problema depistării falsificărilor este considerată mijlocul principal de pro
tecţie a consumatorilor astfel încât constatarea unor falsuri duce, de
regulă, la oprirea imediată a producţiei şi ridicarea licenţei de fabricaţie
sau aplicarea unor amenzi civile, ajungându-se până la amendă penală sau
închisoare. Falsificarea produselor alimentare, inclusiv a băuturilor,
reprezintă totalitatea operaţiilor ilicite care au drept scop:
 substituirea totală sau parţială a unuia sau a mai multor componente ale
materiei prime;
 adaosul de substanţe naturale sau sintetice care determină
modificarea compoziţieichimice şi a însuşirilor senzoriale cu
scopul înlocuirii unor componente valoroase cuunele mai ieftine,
astfel obţinându-se beneficii nemeritate;
 adaosul de substanţe naturale sau sintetice în vederea mascării uno
r defecte sauconferirii unor proprietăţi nejustificate privind
compoziţia materiilor prime
 adaosul de substanţe naturale sau sintetice în vederea mascării uno
r defecte sauconferirii unor proprietăţi nejustificate privind
compoziţia materiilor prime;
 utilizarea unor ingrediente şi aditivi neadmişi sau în doze mai mari decât c
elerecomandate;
 comercializarea unui produs de imitaţie (surogat) în locul produsului
original;
 •falsificarea completă a unui produs prin asocierea unor componenţi
chimici care ar fitrebuit să fie naturali;
 •recondiţionarea unor produse alimentare degradate cu scopul ascunderii
defectelor carear putea pune în evidenţă deficienţele.
Pe scurt, se poate spune că falsificarea constă într-o etichetare
frauduloasă sau reprezintă contrafacerea produselor cu scopul de a vinde un
produs ieftin drept unul scump cu obţinerea unor venituri necuvenite.
 1.3 Factori care favorizează activitatea frauduloasă de falsificare a
mărfurilor

 În condițiile vieții economice moderne a noului mileniu,

falsificarea și contrafacerea mărfurilor cunosc o dezvoltare amplă,
fără precedent, datorită unor factori favorizanți comuni tuturor
grupelor și subgrupelor de mărfuri, care pot fi grupați în:
 factori fizico-geografici,
 factori tehnici,
 factori economici,
 factori socio-economici,
 factori politici.
 Acești factori generali se intercondiționează cu un număr mare
de factori specifici fiecărei grupe de mărfuri.
Factori fizico-geografici:
Se referă la zona și regiunea în care este situată o tara,
precum și la vecinătatea acesteia. În cadrul unei țări, prezintă
importantă regiunea și localitatea societății comerciale
producătoare/distribuitoare, respectiv denumirea de origine.
Situarea geografică a Moldovei o poziționează în
vecinătatea țărilor în care se produc și continuă să fie distribuite
mărfuri-pirat/contrafăcute (Ex: România, Ucraina).
 Prin poarta de intrare și ieșire de la Marea Neagră, precum şi prin punctele
vamale se favorizează pătrunderea mărfurilor contrafăcute, neconforme și
periculoase. (Ex.: zahăr, grâu, conserve, produse electronice etc. ).
În plus, mărfurile din Orient şi Turcia tranzitează ușor prin Bulgaria, ajungând
în România.
Conform Legii 84/1998 (republicată în 2010), indicațiile geografice servesc - în
cadrul comerțului cu mărfuri – la deosebirea produselor și serviciilor unei persoane
fizice sau juridice de cele aparținând altor persoane.
Denumirea de origine (a locului de proveniență a produsului/serviciului),
concretizată prin utilizarea unei indicații geografice, este denumirea care ajută la
identificarea unui produs originar dintr-o tara, regiune sau localitate a unui stat în
cazurile în care o calitate, o reputație sau alte caracteristici determinate pot fi
esențial atribuite acestei origini geografice.
 Înregistrarea unei denumiri de origine trebuie să respecte
anumite prevederi de protecție. Sunt excluse de la protecție și nu
pot fi înregistrate conform Legii 84/1998 mărcile care pot induce în
eroare publicul cu privire la originea geografică, calitatea sau
natura produsului/serviciului. De asemeni, nu pot fi înregistrate
mărcile care conțin o indicație geografică identificând un
produs/produse care nu sunt originare din locul indicat sau care
conțin o indicație pentru produse care nu sunt originare din
teritoriul indicat, dacă utilizarea acestei indicații este de natură să
inducă publicul în eroare cu privire la locul adevărat de origine.
 Prin marcare, unele mărfuri sugerează indicații false sau
înșelătoare cu caracter geografic referitoare la proveniența
produselor/serviciilor (Ex.: NEWYORKER - pentru îmbrăcăminte
fabricată în Italia, AMERICAN CHICKEN - pentru carne şi produse
de carne din România, AMERICAN COLA - pentru băuturi
răcoritoare din România).
1. Factori tehnici:
Prezintă o importantă deosebită, deoarece progresul tehnic şi științific
în toate domeniile de activitate favorizează realizarea de materii prime noi,
de sinteză, a unor înlocuitori care imită foarte bine produsele naturale și
sunt dificil de identificat de către consumatori și uneori chiar de
specialiști. Cei mai importanți factori tehnici sunt:
o Diversificarea sortimentului pe grupe și subgrupe de mărfuri pe piaţa
mondială.
Progresul tehnologic contribuie la o expansiune a numărului de articole
în cadrul grupelor și subgrupelor de mărfuri în sens extensiv. Acest
fenomen trebuie corelat cu diversificarea sortimentală datorată cerințelor
consumatorilor ce orientează la o dezvoltare în sens intensiv
o Perfecționarea metodelor tehnice de imitare și copiere a
produselor realizate de firme renumite, inclusiv în domeniul
ambalajelor și mărcilor
Realizările în domeniul științei și tehnicii au perfecționat și metodele
de realizare a falsului, ceea ce contribuie la scăderea posibilităților de
depistare a acestuia.
Dezvoltarea unor tehnologii și tehnici permite realizarea de mărfuri cu
o estetică similară produselor de marcă, dar care din punct de vedere
calitativ sunt inferioare, fiind comercializate la preturi mai mici. Frecvent,
consumatorul intuiește - datorită prețului mai redus - calitatea produsului
sau realizarea falsului, însă acționează cumpărându-l, din dorința de a intra
în posesia unui produs la modă sau valoros din punct de vedere estetic.
 o Existența unor dificultăți tehnice de depistare sau de
determinare cantitativă a componentelor dintr-un produs
falsificat
Datorită performanțelor deosebite de execuție a mărfurilor falsificate,
ele au un aspect asemănător cu cel al mărfurilor originale și pot fi cu greu
deosebite prin metode organoleptice, nu numai de către consumatori, ci
chiar de către specialiști.
Metodele cele mai concludente sunt cele fizico - chimice (de
laborator), prin folosirea unor reactivi chimici specifici. Acestea însă
necesită o aparatură modernă, sofisticată, foarte scumpă, specialiști în
domeniu și uneori analize cu durată în timp. Se aplică la obiectele de artă,
obiectele de lux, bijuterii ş.a. dar și la produse de larg consum (mărfuri
alimentare sau industriale - cosmetice, mărfuri chimice, detergenți etc.).
 o Extinderea sectorului de producători și comercianți mici și
mijlocii.
În condițiile economiei moderne, numărul producătorilor și
comercianților creste continuu, fapt care favorizează și activitatea de
contrafacere a mărfurilor. Prin intensificarea schimburilor
comerciale și creșterea importurilor, pe piață apare o gamă largă de
produse şi mărci, iar consumatorul nu este suficient informat asupra
calității. Uneori, consumatorul este indus în eroare printr-o
publicitate înșelătoare asupra calității produselor.
1. Factori economici:
Constituie grupa de factori cea mai importantă deoarece se
referă la aspectele financiare.
o Posibilitatea realizării unui profit rapid cu eforturi minime.
Din ce în ce mai mulți producători, comercianți, distribuitori sunt
atrași de dorința de a realiza un profit cât mai mare și de tentația
de îmbogățire rapidă. Ca urmare a evoluției ascendente a pieței
contrafacerilor, se obțin profituri foarte mari prin practicarea
falsificărilor la aproape toate grupele de mărfuri sau prin folosirea
mărcilor şi ambalajelor unor firme de prestigiu pentru mărfuri
neconforme şi periculoase
 Prin produs periculos se înţelege produsul care, folosit în condiţii
normale sau previzibile, prezintă riscuri ce ţin de utilizarea acestuia.
Profitul cel mai mare îl obţin comercianţii sau distribuitorii
deoarece, ce cele mai multe ori, producătorul nu are relaţii directe cu
cumpărătorul.
Profituri ridicate se obţin în special în cazul obiectelor valoroase
din punct de vedere artistic (obiecte de lux - ceasuri, bijuterii, mobilă
de artă, auto etc. ), dar şi la produsele de larg consum, deoarece
acestea se vând în cantităţi mari: produse alimentare falsificate,
contrafaceri de produse industriale de larg consum.
o Tendinţa de scădere a costurilor în scopul realizării de produse
concurenţiale.
Această tendinţă are efecte nefavorabile asupra calităţii
produselor deoarece falsificatorii pot recurge la contrafaceri în
scopul comercializării lor la un preţ inferior celui practicat de
producătorul real.
Nivelul scăzut al veniturilor populaţiei.
Nivelul scăzut al veniturilor populaţiei în unele ţări slab
dezvoltate sau chiar în ţările dezvoltate pentru anumite categorii
sociale (şomeri, imigranţi, ş.a.), conduce la cumpărarea acestor
produse, favorizând astfel activitatea frauduloasă.
o Tendinţa de globalizare în cadrul economiei mondiale
Se concretizează prin expansiunea marilor producători (de mărfuri auto,
anvelope, băuturi răcoritoare ş.a.) pe cât mai multe piețe ale lumii. Acest
fenomen poate influenta pozitiv activitatea frauduloasă favorizând apariția
falsurilor pe piețe încă necristalizate, unde informarea consumatorilor este
insuficientă.
Factori socio-economici:
Creșterea continuă a populației globului;
Aceasta determină creșterea exponențială a necesarului pentru unele
mărfuri, ceea ce conduce la o expansiune a activității frauduloase de
falsificare.
Creșterea nivelului de pregătire profesională;
Acest factor permite falsificatorilor - folosind cunoștințe şi tehnică
avansată - realizarea unor produse asemănătoare cu cele originale
(ex.: falsuri de bancnote, de carduri etc.).
Rapiditatea decizională a actului de cumpărare datorită reducerii
timpului de efectuare a cumpărării;
 În prezent, timpul afectat de consumator pentru efectuarea
cumpărăturilor este tot mai mic, iar tehnicile moderne de realizare
a ambalajului, a mărcii și a marcării devin un limbaj rapid de
comunicare în comercializare. Consumatorul modern "cumpără
cu ochii" atunci când nu are cunoștințe despre caracteristicile de
calitate ale produsului, iar falsificatorii de produse se bazează pe
această rapiditate decizională indiferent de modalitatea în care
operează.
o Posibilitatea păstrării secretului și siguranței unor bunuri.
Se manifestă prin:
oRealizarea cu bună știință a unor falsuri, contrafaceri tocmai cu
scopul păstrării în siguranță a unor mărfuri valoroase (obiecte de artă,
bijuterii, pietre prețioase, ceramică, cristaluri, valori bănești ş.a.).
o Realizarea de copii, imitații ale unor piese de artă din colecții
particulare chiar de către posesori (ex.: ceramică, cristal etc.) atunci
când vor să vândă anumite obiecte valoroase fiind obligați de
constrângeri financiare. Astfel, piesa originală se înlocuiește cu o
imitație, iar posesorul deține acum doar o copie.
oLipsa de educație și informare a unor segmente de consumatori.
Există numeroase segmente de cumpărători care nu au
cunoștințe privind calitatea și prețul mărfurilor, marcarea și
ambalarea mărfurilor, posibilitatea de a face reclamații prin apelarea
autoritățile și organismele abilitate.
1. Factori politici:
o Percepţia insuficientă a factorilor de decizie faţă de impactul contrafacerilor
şi pirateriei asupra imaginii naţionale.
Organisme implicate în ținerea sub control şi stoparea fenomenului de
falsificare/contrafacere la nivel naţional:
 Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor;
 Autoritatea Naţională a Vămilor;
 Inspectoratul General al Politiei şi Inspectoratul General al Politiei de Frontiera;
 Garda Financiară;
 Asociaţia pentru Combaterea Contrafacerilor;
 Asociaţia Anti-Contrafacere REACT;
 Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci;
 Oficiul pentru Drepturile de Autor;
 Camera de Comerţ şi Industrie.
 Principalele obiective ale factorilor de răspundere care se ocupă
cu stoparea și diminuarea contrafacerilor, cu impact asupra
protecției consumatorilor, constau în:
o promovarea și protecția consumatorului față de riscurile ce
pot afecta siguranța în exploatare, sănătatea sau chiar viața;
o asigurarea accesului consumatorilor la informații corecte
privind calitatea tuturor produselor industriale comercializate
pe piață;
o promovarea unei cooperări internaționale în ceea ce privește
protecția consumatorilor de mărfuri falsificate/contrafăcute;
o promovarea acțiunilor de supraveghere a pieței pentru
respectarea legislației în vigoare referitoare la producerea și
comercializarea produselor contrafăcute;
o crearea unui sistem de educare și informare a consumatorilor
în privința mărfurilor contrafăcute existente pe piață;
o promovarea și protecția intereselor economice ale
consumatorilor.
 Falsificarea mărfurilor reprezintă în prezent un fenomen
complex și evolutiv, cu multe implicații economice, sociale și
juridice. Având în vedere efectele negative ale falsificărilor de
mărfuri asupra economiei la toate nivelurile, producerea unor
dereglări în sfera comerțului dar și denaturarea regulilor
comerciale, forurile naționale și internaționale acționează
permanent prin măsuri pentru combaterea acestor acte.
 
 
 oAdmirația pentru un obiect valoros din punct de vedere artistic
sau design-ului acestuia determină realizarea imitației, a
contrafacerii pentru a putea fi mai ușor observată și studiată.
oRealizarea unei copii, imitații a unui obiect valoros pentru a
justifica obținerea unei sume mari de bani prin licitație publică ca
urmare a vânzării acestuia. În realitate, se păstrează originalul de
către posesor, dar prin imitația realizată se manevrează vânzarea prin
licitație a obiectului.