UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ȘI BIOTEHNOLOGII

CATEDRA DE ZOOTEHNIE SPECIALĂ

PISCICULTURA
(curs de prelegeri – 30 ore, 15 teme)

Specialitatea 614. 1 – Zootehnie

TITULARI: Mașner Oleg. dr. conf.

Eremia Nina, dr. conf.
 Descrierea unităţilor de curs/modulului
Administrarea unităţii de curs/modulului

Codul Total Contact Inclusiv Studiul Inclusiv Numărul de

cursului ore direct individual ghidat de credite
Prelegeri Lucrări Laborator Seminare profesor
practice

S. 05.0. 36 120 60 30 - 30 - 60 30 4

Obiectivele cursului exprimate în finalităţi de studiu şi competenţe

-Înţelegerea importanţei şi stării actuale privind modul de organizare şi producere a

peştelui în heleşteie. Cunoaşterea particularităţilor bioeconomice ale diferitor specii de
peşti, factorilor de influenţă asupra productivităţii piscicole a heleşteielor, lanţurilor
trofice în bazinele piscicole, tehnologiilor avansate de creștere și reproducere a peştilor,
de obținere a puietului şi peştelui pentru consum, metodelor şi principiilor de ameliorare
şi selecţie în piscicultură

-Abilitatea de a utiliza informaţia curentă vizând: formarea productivităţii piscicole a

heleşteielor, procesele și metodele de reproducţie la diverse specii de peşti, de creştere a
tineretului de populat şi îngrăşarea peştelui, sistemele intensive de exploatare a
heleşteielor, tehnologiile moderne de producere a peştelui, utilizarea parametrilor genetici
în perfecţionarea speciilor de peşti şi dezvoltarea capacităților lor productive. Formarea
deprinderilor privind calcularea suprafeţelor heleşteielor piscicole, materialului biologic
pentru popularea heleşteielor, cantităţii de hrană, îngrăşămintelor minerale şi organice
necesare crescătoriei, numărului de reproducători şi a tineretului de înlocuire pentru
unităţi piscicole necesare obţinerii producţiei scontate.
 Bibliografia recomandată

Obligatorie.
- Kojokaru, E.V.; Lobcenco, V.V.; Kojokaru, T.T. Tovarnoe i liubiteliscoe rîbovodstvo i
rîbolovstvo. Ed. Cartea Moldovenească, Chişinev, 1985, 237 s.
- Stan, T.; Păsărin B. Acvacultura “Curs”. Ed. C.M. Universitatea Agronomică “Ion
Ionescu de la Brad”, Iaşi, 1996, 286 p.
- Suhoverhov, F.M.; Siverţov, A.P. Prudovoe râbovodstvo. Ed. Piscevaia
promîşlennosti, Moskva, 1975, 469 s.

Suplimentară.
- Bud, I. Curs de piscicultură. Ed. Tipo Agronomia Cluj, Cluj-Napoca, 1989, 267 p.
- Dorohov S. Prudovoe rîbovodstvo. Ed. Agropromizdat, Moskva, 1952, 108 s.
- Foliman-Şipper. Transportirovca jivoi rîbî. Perevod s nemeţcogo E.Calmîcovoi,
Moskva, 1979, 63 s.
- Păsărin, B.; Stan, T. Acvacultura. Îndrumător practic. Ed. Karro Iaşi,Iaşi,2003,312 p.
- Pojoga, I. Piscicultura modernă în apele interioare. Ed. Ceres, Bucureşti, 1977,
365p.
- Privezenţev, Iu.A. Intensivnoe prudovoe rîbovodstvo. Ed. Agropromizdat, Moskva,
199, 366 s.
- Privezenţev, Iu.A. Practicum po prudovomu râbovodstvu. Ed. Vîsşaia şcola, Moskva,
1982, 208 p.
 5. Speciile de peşti fitofagi şi importanţa lor în piscicultură
5.1 Istoria introducţiei speciilor de peşti fitofagi în R. Moldova
5.2 Caracteristica zootehnică şi economică a speciilor de peşti fitofagi

!!! Importanța speciilor de pești fitofagi pentru piscicultura în heleștee rezultă din
contribuția lor la falorificarea bazei trofice naturale a bazinelor acvatice și sporirea
producției piscicole a heleșteelor…
Speciile fitofage - fac parte din genul Cypriniformes, care include circa 2900
specii unite în 18 familii, din care fac parte şi ciprinidele asiatice fiind membrii ai
familiei Cyprinidae.

5.1 ISTORIA INTRODUCŢIEI SPECIILOR DE PEŞTI FITOFAGI ÎN R. MOLDOVA

Speciile de pești fitofagi au fost introduse în piscicultura republicii,
începînd cu anul 1961, fiind importate din CHINA (r. Ianțzî) – 123,5 mii de
puieți. Din acest complex chinezesc fac parte:
-SÎNGER
-NOVAC
-AMUR ALB (Cosașul)

Primii 2 ani de la introducție puieții au fost crescuți în carantină în

crescătoriile piscicole: Cubolta (la Nordul republicii) și Krasnîi sadovod,
r-nul Tiraspol (în Centrul republicii)
În procesul de aclimatizare au fost studiate: creșterea și dezvoltarea lor,
particularitățile nutriției în condițiile noastre, rezistența iernare,
rezistanța la boli, etc.

După 2 ani de la introducție s-a constatat posibilitatea creșterii speciilor

la noi și cu tineretul de doi ani au fost populate lacurile mici de
acumulare a apei (Ghidigici, Costești, Komrat, Congaz, și al., inclusiv
unele gospodării piscicole, fiind continuată cercetarea lor..., inclusiv
pentru creștere în policultură cu crapul...

Femelele de Cosaș și Sînger au atins puberatatea la 5-6 ani, iar de Novac

la 6-7 ani, fiind constatată incapacitatea de reproducție pa cale naturală
în condițiile geoclimaterice și higrografice la noi!!!

Metoda de bază de reproducere a speciilor de pești fitofagi în condițiile

republicii (și în mai multe țări din lume) este – artificială prin utilizarea
injecțiilor hipofizare în scopul stimulării și sincronizării procesului de
maturizare definitivă a gonadelor...
 5.2 CARACTERISTICA SPECIILOR DE PEȘTI FITOFAGI

Ctenopharyngodon idella (Amurul alb, Crap Chinezesc)

Originea – fluviile din China, rîul Amur. Consumă plante acvatice macrofite.
- culoarea corpului în mare măsură depinde de mediul; fiecare solz pe părţile laterale
are marginea întunecată;
- la 10 şi mai mulţi ani atinge pînă la 32 – 45 kg;
-corpul fusiform, fără carenă, frunte lată, gură semiinferioară, peritonul gri închis sau
negru;
-dinţii faringieni ascuţiţi zimţuraţi, amplasați în 2 rînduri adoptate pentru mărunţirea
vegetaţiei;
-în linia laterală 43-45 solzi cicloizi;
-tubul degestiv mai lung faţă de corp cu 2-3- ori;
-degestia vegetaţiei se petrece în tubul degestiv cu ajutorul multiplelor bacterii;
-maturitatea sexuală atinge în funcţie de condiţii climaterice şi trofice la 5 – 10 ani
-prolificitatea femelelor variază între 100 – 800 mii icre
-depunerea icrelor în trei reprize la t° apei de 20 – 30° C în flaviile mari;
-icrele pelagice (5-6 mm);
-eclozionarea larvelor peste 32 – 40 ore după fecundare;
-rezorbţia sacului vetelin peste 5-6- zile;
-alimentaţia exogena începe la 6-7 zile, consumă plancton;
-la 2,5 – 3 cm lungime devine fitofag;
-nu se reproduce natural în heleşteie;
-reproducerea artificială se efectuează prin stimularea maturizării cu injecţii hipofizare;
-sporul de creştere depinde de condiţii trofice şi t° apei;
- la 1 kg spor de mază consumă de la 10 pînă la 100 kg de vegetaţie.

Hypophthalmichthys molitrix (Sînger, Crap argintiu)-

orizinea – bazinul r. Amur şi fluviile din Chima;
Face partea din genul Hypophthalmichthys.
Se deosebeşte de la alte specii familiei cyprinidae prin aceea că membrana care
acoperă branhiile formează o sită care poate filtra organisme microscopice
(fitoplancton de 6– 8 µn).
Lamele branhiale sunt foarte dezvoltate, unite printr-o punte cartilaginoasă.
Gura are poziţie superioară.
Ochii sunt aşezaţi foarte jos, ce se reflectă în denumirea sistematică a speciei...
Corpul este
alungit, înalt,
comprimat
lateral, partea
dorsală
închisă, părţile
laterale şi
partea ventrală
argentie;

-are carena ventrală

ascuţită de la istim pînă
la anală;
-capul mare, frunte lată;
-înotatoarea caudală
adînc bifurcată;
-marginea înotatoarei
anale scobită;
-atinge masă corporală
de peste 25 kg;
-dinţii faringieni aşezați întru-n rînd (4-4);
-solzii mărunţi, cicloizi;
-în linia laterală 110 – 124 solzi;
-lungimea tubului este mai lungă faţă de corp de 5 – 13 ori;
-maturitatea sexuală în funcţie de t° mediului şi condiţii de creştere de la 4 pînă la 7 ani;
-prolificitatea la primipare 500 mii icre, la cele peste 7 ani – pînă la 2 mln icre;
-masculii se maturizează cu 1 an mai devreme;
-icrele semipelagice, se hidratează în apă ajungînd pînă la 5 mm;
-perioada embrională (depinde de t° apei) 19 – 33 ore;
-vezică înotătoare se umple cu aer peste 80-85 ore după eclozare;
-la 4 zile larvele trec la consumarea formelor mărunte de zooplancton;
-la 15 mm încep a consuma fitoplancton;
-indivizii adulți pot sări din apă la peşte 2 m;
 Aristichtys nobilis (Novac, Crap marmorat)
Se deosebeşte de Sînger print-un corp mai întunecat şi pe părţile laterale ale corpului
are pete şi dungi mai întunecate, ceea ce face impresia de marmoră.
-origine–ca şi primele două specii, cu excepţia că în Amur, se întîlneşte foarte rar;
-capul mare, cu poziţia gurei asemănătoare la Sînger;
-corena ventrală vine de la anală pînă la înotătoarele ventrale;
-lungimea intestinului ceva mai scurtă faţă de Sînger;
-bronhiile nu formează o sită;
-consumă zooplancton;
-ritmul de creştere mai intens faţă de primele două;
-înotătoarele pectorale lungi şi ajung după baza celor ventrale;
-se reproduce în fluvii mari la t° apei 26 – 30° C şi curentul apei de 1–1,7m/sec;
-maturitatea sexuală se atinge la vîrsta 3-7 ani în funcţie de t° apei în care
creşte;
-masculii se maturizează cu un an mai devreme;
-icrele gălbui-verzuie 1,7 – 4,5 mm;
-prolificitatea medie 500 mii - max 2 mln. icre/femela;
-incubarea durează de la 18 pînă la 40 ore;
- t° apei la incubarea icrelor 18 – 32° C;
-vezică plutăroare la larve se împle cu aer peste 3 – 5 zile de la ecloziune;
-larvele se hrănesc cu forme mici de zooplancton;
-maturii consumă zooplancton şi pot consuma forme mari de fitoplancton.
Vă Mulţumesc
pentru atenţie!