SUBIECT: ALGELE

LA BIOLOGIE
COORDONAT:BARAN RODICA
REALIZAT:NEGURA ION

UNGHENI 2020
Algele sunt capabile de a realiza procesul de fotosinteză cu ajutorul pigmentului
care este frecvent clorofila sau ficocianina. Astfel din apă, săruri minerale, CO2
folosind ca sursă de energie lumina solară și în prezența pigmentului verde
clorofilă, sintetizează substanțe organice.

Majoritatea algelor sunt organisme acvatice, dar se întîlnesc și pe uscat: pe sol și

pietre, pe copaci etc. Corpul algelor (talul) poate fi unicelular, colonial sau
pluricelular. Celula algelor este protejată de un perete din celuloză și pectină. În
citoplasmă se află unul sau cîteva nuclee, mitocondrii, reticul endoplasmatic,
vacuole, dictiozomi, cloroplaste (cromatofori). Cromatoforii pot avea formă de
cupă, panglică, stea, spirală, numărul oscilând de la unul până la câteva sute.
Corpul algelor pluricelulare nu este diferențiat în țesuturi și organe. În funcție de
dispoziția celulelor, el poate fi filamentos sau lamelar.
ALGELE ALBASTRE-VERZI SUNT ORGANISME PROCARIOTE, SINGURELE ALGE APARȚINÂND REGNULUI MONERA,
ÎNCRENGĂTURA CYANOPHYTA. TOATE FORMELE SUNT AUTOTROFE. CULOAREA O DATOREAZA PIGMENTULUI ALBASTRU
FICOCIANINA, CARE, ÎMPREUNA CU CLOROFILA, DAU ALGEI CULOAREA ALBASTRĂ-VERZUIE. PIGMENȚII SUNT ÎMPRĂȘTIAȚI
HAOTIC ÎN CITOPLASMĂ.[1] CITOPLASMA MAI CONȚINE GRANULE AMIDONOASE DE REZERVĂ. ACESTE ALGE SE POT ARANJA
SUB FORMĂ DE LANȚURI, COLONII SAU FILAMENTE. FIECARE CELULĂ DIN ACESTE FORME „MULTICELULARE” ESTE IDENTICĂ
CU CEALALTĂ. ASTFEL, REPRODUCEREA ESTE ASEXUATĂ. DE CELE MAI MULTE ORI, ACEASTA CONSTĂ ÎN FORMAREA
CELULELOR ÎN CADRUL FILAMENTELOR ÎN URMA PROCESULUI DE DIVIZIUNE CELULARĂ.[1]
ALGELE ROȘII (RHODOPHYTA) GRUPEAZĂ APROXIMATIV 6000 SPECII ȘI A CĂROR CARACTERISTICĂ
COMUNĂ ESTE PREZENȚA PIGMENTULUI ROȘU NUMIT FICOERITRINĂ. MAREA MAJORITATE A ALGELOR
ROȘII SUNT EUCARIOTE MULTICELULARE. ÎȘI DEPOZITEAZĂ NUTRIENȚII SUB FORMĂ DE AMIDON
FLORIDEAN (SUB FORMĂ DE VEZICULE ÎN CADRUL CITOPLASMEI CELULARE), IAR PERETELE CELULAR ESTE
ALCĂTUIT DIN PECTINĂ ȘI CELULOZĂ. CONȚIN FICOBILIPROTEINĂ: FICOERITRINĂ, FICOCIANINĂ ȘI
ALOFICOCIANINĂ, CE SE GĂSESC ÎN CORPUSCULI, NUMIȚI FICOBELIZOMI, IAR CLOROFILA ESTE DE TIP A.[5]
ALGELE BRUNE (PHAEOPHYCEAE) CUPRIND APROXIMATIV 1500 SPECII ȘI A CĂROR
CARACTERISTICĂ MAJORĂ ESTE PREZENȚA PIGMENTULUI FUCOXANTINĂ ȘI A CLOROFILEI DE TIP
A ȘI C. ACESTEA AU UN TAL RELATIV MARE, PUTÂND AJUNGE PÂNĂ LA 60 M. PERETELE CELULAR
ESTE FORMAT DIN SULFAȚI FUCANI ȘI ACID ALGINIC ȘI NU PREZINTĂ AMIDON CA SUBSTANȚĂ DE
REZERVĂ. REPRODUCERE MODALITATEA FACTORILOR DE MEDIU PRIN SPORI FLAGELAȚI,
RESPECTIV SEXUATĂ PRIN GAMEȚI MASCULINI FLAGELAȚI.[6] ARE CLOROFILĂ.
DIATOMEELE SUNT UNELE DIN CELE MAI COMUNE TIPURI DE FITOPLANCTON. MAJORITATEA SUNT UNICELULARE,
DEȘI POT TRĂI ÎN COLONII SUB FORMĂ DE FILAMENT SAU FUNDE. ELE SUNT PRODUCĂTORII LANȚULUI TROFIC. O
TRĂSĂTURĂ APARTE A CELULEI DIATOMEEI CONSTĂ ÎN ACEASTA FIIND ÎNVELITĂ ÎNTR-UN PERETE CELULAR
UNIC, FORMAT DIN DIOXID DE SILICIU HIDRATAT. ACESTA SE COMPUNE DIN DOUĂ PĂRȚI ASIMETRICE, CU O
FISURĂ ÎNTRE ELE - DE UNDE ȘI NUMELE ALGEI. DOVEZILE FOSILE SUGEREAZĂ CĂ ORIGINEAZĂ DIN TIMPUL, SAU
ÎNAINTEA, PERIOADEI JURASICE. DIATOMEELE SUNT FOLOSITE PENTRU MONITORIZAREA CONDIȚIILOR MEDIULUI
ȘI ÎN STUDIUL CALITĂȚII APEI.