Universitatea Tehnica “Gh.

Asachi”
Facultatea de Constructii si Instalatii Iasi

PROBLEME SPECIALE DE
GEOTEHNICA

PAMANTURI CU UMFLARI SI
CONTRACTII MARI
P.U.C.M.

STUDENT: Turcuman Manole

Grupa: 3408
 Definirea P.U.C.M.

 Pamânturile cu umflaturi si contractii mari, denumite si pamânturi

contractile (expansive sau active) sunt pamanturi argiloase care
prezinta proprietatea de a-si modifica sensibil volumul,atunci când
umiditatea lor variaza.Toate pamânturile active sunt potential
capabile de umflaturi si contractii importante la variatii de
umiditate,aceasta capacitate de umflare-contractie se manifesta
însa numai atunci cand conditiile locale prilejuiesc manifestarea
activa a potentialului de contractie-umflare a pamântului.
 Clasificarea P.U.C.M.
 Formatiuni de zona temperata (de la sfârsitul tertiarului si începutul
cuaternarului) constituite din depozite glaciare, lacustre sau marine
vechi, de natura marnoasa calcaroasa, decalcefiate prin spalare si
îmbogatite în coloizi, reprezentate prin formatiuni eluviale, coluviale
sau aluviale;

 Formatiuni de clima calda, bogate în materii organice,provenite din

evolutia biodinamica a solului de origine glaciara sau aluvionara,
care a suferit în timp o importanta evolutie pedologica devenind
argile fisurate,cu porozitate si plasticitate foarte mare (prezentând o
structura secundara, alcatuita din retele de fisuri care separa masa
lor în bucati poliedrice cu fete lustruite).Din aceasta categorie fac
parte depunerile argiloase si organice din Lunca si Delta Dunarii, de
pe cursurile unor râuri si depunerile argiloase lacustre (argile grase).
 Comportarea P.U.C.M. la variatiile
de umiditate

 In perioadele secetoase apar în teren crapaturi de contractie, de

obicei sub forma unei retele poligonale, fenomenul este mai
pronuntat la temperaturile puternice însorite, mai ales acolo unde
apele atmosferice (ochiuri de apa, balti de mica adâncime);

 In perioadele ploioase crapaturile încep sa se închida, închiderea

lor porneste atât de jos, datorita umezirii prin apa care s-a infiltrat
prin straturile superioare, cât si de sus unde straturile superioare se
umfla prin umezire uniforma.
Repartitia teritoriala a P.U.C.M. in Romania
 Zonele subcarpatice si piemontane din Oltenia, Muntenia, Banat si
izolat în Moldova si Dobrogea;
 Podisul Transilvaniei si mai ales în partea sa dinspre Nord si Vest;
 Zonele colineare dinspre Câmpia de Vest;
 Zonele de lunca si terase ale unor râuri, mai ales in Podisul
Moldovenesc;
 Unele zone din Lunca si Delta Dunarii.
Factori care influenteaza variatiile de volum
ale P.U.C.M.

 activitatea pamânturilor;
 conditiile hidrogeologice;
 variatiile de umiditate;
 presiunea transmisa de fundatie;
 grosimea stratului;
 suprafata umezita;
 proprietatile fizice si chimice ale lichidului care produce umezirea
pamântului.
 Degradările construcţiilor la care nu s-au luat
măsurile corespunzătoare
 La clădirile de zidărie de cărămidă cu fundaţii directe de beton,
fisurile in fundaţii şi ziduri apar de regulă în primul sau al doilea an
după execuţie şi evoluează contiuu ;
- clădirile cu schelet de lemn fisurează mai puţin, dar se
deformează foarte mult ;
- la toate felurile de construcţii, colţurile puternic însorite
dinspre sud-vest se tasează cel mai mult din cauza contracţiei,
provocând apariţia fisurilor şi crăpăturilor în V (deschise mai mult la
partea superioară). Dacă execuţia construcţiei s­-a efectuat într-o
perioadă secetoasă, în perioada umedă care urmează pământul se
umflă, provocând apariţia fisurilor şi crăpătirilor în A (deschise mai
mult la partea inferioarǎ).
 Măsuri de proiectare şi execuţie în cazul
P.U.C.M. şi corelarea lor cu posibilitatea de
manifestare a contracţiei sau umflării terenului
de fundare
 Adâncimea de fundare minimă se stabileşte în funcţie de nivelul
hidrostatic, după cum urmează :
- când nivelul hidrostatic este la adâncime mai mare de 10m
sau este între 2 şi 10 m, adâncimea de fundare se va lua de 2 m şi
nu mai mică de 1,50 m ;
- când nivelul hidrostatic este la o adâncime mai mică de 2 m,
adâncimea de fundare se va lua de 1,50 m ;
- când nivelul hidrostatic se menţine constant la o adâncime
mai mică de 2 m, sub 1,40 m umiditatea se menţine constantă şi nu
mai pot să apară variaţii de volum ;
- dacă sub adâncimea de fundare aleasă se află pământuri
contractile de natură organică, se va analiza posibilitatea depaşirii
parţiale sau totale a acestor straturi.
 Solutii pentru prevenirea degradarilor
cauzate de contractii sau umflaturi
 sectionarea fundatiei si a cladirii in tronsoane, prin rosturi de
tasare
 conductele instalatiilor de alimentare sau evacuare a apei care
intra sau ies din cladirile traversand fundatiile, trebuie sa fie
prevazute cu racorduri elastice
 se recomanda construirea unor trotuare etanse in jurul cladirii cu
o latime de minim 1m, atasate pe un strat de pamant stabilizator
(grosime de 20cm) si cu o inclinatie spre exterior de 5%
 amenajarea corespunzatoare a terenului din jurul cladirii cu pante
de scurgere spre exterior pentru o mai buna evacuare a apelor
pluviale
 anexele cladirii (scari, terase,etc.) trebuie sa fie fundate la
aceeasi adancime, respectand modalitatea folosita pentru
constructia de care apartin