CITOLOGIA -

ŞTIINŢA
DESPRE CELULĂ
 PLANUL LECŢIEI
• Citologia
• Ciclul vital al celulei
• Modificarea cromozomilor în
perioadele ciclului celular
• Mitoza, semnificaţia ei
• Meioza, semnificaţia ei
• Gametogeneza
• Spermatogeneza
• Ovogeneza
 RECAPITULAŢI Organitele celulare
Nucleul –

Mitocondria –

Reticulul endoplasmatic –

Ribosomii –
Completaţi tabelul sintetizator
Organite Structura Funcţiile
celulare
Nucleul

Mitocondria

Reticulul
endoplasmatic
Ribosomii
 Mitocondriile
Mitocondriile sunt asezate de
obicei in jurul nucleului. Sunt
mai numeroase in celulele cu
activitate intensa(celule
hepatice, fibre musculare,
celule epidermice). Au rol in
respiratia celulara dar si in
eliberarea de energie iar din
aceasta cauza se mai numesc si
“uzine energetice”. La nivelul
lor are loc oxidarea
substantelor organice patrunse
in interiorul lor cu eliberare de
energie. Contin enzime oxido-
reducatoare. Mitocondria are o
forma alungita. Are doua
membrane iar in interior se
gaseste matricea mitocondriala
care contine enzime. O
mitocondrie este alcatuita dintr-
o membrana dubla (una externa
–neteda; interna-numeroase
pliuri sau criste mitocondriale).
MITOCONDRIA – UZINA ENERGETICĂ A MATERIEI VII
MITOCONDRIA ESTE O STRUCTURĂ CELULARĂ
SITUATĂ ÎN CITOPLASMA CELULELOR

ADN- ul mitocondrial
este circular, se
moşteneşte de către
copii numai de la
mamă
• Medicina Mitocondrială,
care caută să înţeleagă
rolul mutaţiilor ADN- ului
mitocondrial în bolile
genetice.
- Ribozomi (corpusculii lui Palade)
sunt liberi sau atasati de Reticulul
Endoplasmatic. Au rol in sinteza
proteica. Au forma sferica.

- Reticulul Endoplasmatic este un

sistem de canalicule care se
deschide cu un capat la nivelul
membranei celulare si cu celalalt
capat la nivelul membranei
nucleare. Are rolul de a transporta
intracelular substantele. Este de
doua feluri REN si RER (acesta din
urma prezentand ribozomi). RER
este intalnit la celulele cu activitate
intensa(celula hepatica). REN are
rol in sinteza lipidelor iar RER are
rol in sinteza proteinelor. RE are si
un rol mecanic adica este un suport
al citoplasmei.
CICLUL CELULAR
PERIOADELE CICLULUI CELULAR

G1– PERIOADA PRESINTETICĂ

S – PERIOADA SINTETICĂ
G2– PERIOADA POSTSINTETICĂ
M – MITOZA
 Interfaza
• reprezintă intervalul dintre două
mitoze consecutive
• Nucleul reprezintă o structură optic
uniformă, cromozomii sunt
despiralizaţi, nucleolii fiind vizibili
• Interfaza este formată din trei
perioade, iar fiecare dintre ele se
caracterizează printr-o serie de
particularităţi
 G1 – PERIOADA PRESINTETICĂ
• Perioada G1 constituie
25-50% din timpul interfazei
(4-10 ore)
• Se sintetizează intensiv
ARNm, proteinele, enzimele
• În celulă se acumulează ATP
• Numărul de organite celulare
creşte
 S – PERIOADA SINTETICĂ
• Perioada S ocupă 35-40% (5-8
ore) din interfază
• Are loc reduplicarea ADN-ului,
cantitatea lui variind între 2c şi
4c (după numărul de cromatide)
• Paralel cu sinteza ARNr
continuă sinteza ARNm
 G2 – PERIOADA POSTSINTETICĂ

• Perioada G2 are o durată de

20-35% (3-5 ore) din interfază
• Continuă sinteza ARN-ului şi a
proteinelor
• Se sintetizează în cantităţi mari
tubulinele, actina şi miozina,
acestea fiind necesare dividerii
celulare
Mitoza ocupă circa 10% din ciclul
celular şi este alcătuită din
4 faze succesive:

• PROFAZA
• METAFAZA
• ANAFAZA
• TELOFAZA
 M – MITOZA
• reprezintă diviziunea indirectă a
celulelor somatice cu dublarea
prealabilă şi repartizarea
uniformă a numărului de
cromozomi (materialul ereditar)
în celulele-fiice
Mitoza a fost descoperită pentru
prima dată de W. Fleming în 1879
FAZELE MITOZEI
 Profaza ocupă circa 50% (30 min) din mitoză

În profază are loc:

• dublarea centriolilor şi migrarea lor spre
polii celulei
• condensarea cromatinei şi evidenţierea
cromozomilor
• degradarea nucleolilor
• degradarea membranei nucleare
• formarea fusului de diviziune
• amestecul carioplasmei şi hialoplasmei
Metafaza alcătuieşte circa 13% (8 min)
din mitoză
- aranjarea cromozomilor la ecuatorul
celulei
- formarea plăcii metafazice
- aranjarea cromozomilor în formă de stea
(cu centromerul spre centru)
- fixarea cromozomilor prin intermediul
fusului de diviziune (fusul de diviziune este
alcătuit din fibrele centriolo-cromozomiale
şi fibrele centriolo-centriolare)
Anafaza durează circa 7% (4 min) din
timpul mitozei

- deplasarea cromatidelor
fiecărui cromozom spre
polii celulei
- aranjarea cromatidelor în
timpul deplasării în
conformitate cu poziţia
centromerului
 Telofaza
– decondensarea cromozomilor
– formarea unei noi membrane
nucleare
– formarea nucleolilor
– degradarea fusului de diviziune
– formarea centrului celular
– citochineza şi formarea a două
celule- fiice identice cu celula-
mamă
 a) profaza b) metafaza
Mitoza c) anafaza d) telofaza
• În rezultatul mitozei,
dintr-o celulă somatică
(diploidă-2n) se formează
două celule-fiice, în mare
măsură asemănătoare
între ele şi cu celula-
mamă
Semnificaţia biologică a mitozei
• asigură constanţa numărului de cromozomi
(a materialului ereditar) în procesul de
dividere a celulelor somatice
• asigură integritatea structurală a ţesuturilor
în caz de pierdere a celulelor (substituirea
eritrocitelor, a celulelor din epiteliul
intestinului etc.)
• asigură creşterea şi dezvoltarea
organismului pluricelular
• asigură regenerarea ţesuturilor şi a
organelor
 Meioza
• reprezintă diviziunea
indirectă a celulelor
germinale
(ovocitul şi spermatocitul de
ordinul I) în zona de
maturizare ce formează
celulele sexuale (gameţi)
 Meioza
a fost descoperită de
E. van Beneden în
1883 la Parascaris
equorum
 Meioza
Formarea gameţilor este
precedată de două diviziuni
succesive deosebite:
• diviziunea reducţională (sau
primară, heterotipică, meioza I)
• diviziunea ecuaţională (sau
secundară, homotipică, meioza
II)
• Meioza este precedată de interfază,
în care are loc reduplicarea
moleculelor de ADN (4c)
• Între diviziunea I şi II poate exista o
perioadă de trecere – interchineza,
dar fără sinteza suplimentară de
ADN
• Fiecare diviziune este formată din 4
faze succesive (profaza, metafaza,
anafaza, telofaza)
 Profaza I
este alcătuită din cinci
stadii succesive:
• leptoten
• zigoten
• pachiten
• diploten
• diachineză
 Profaza I
• În leptoten se evidenţiază
cromozomii subţiri,
formaţi din 2 cromatide,
fără clivaj longitudinal.
Ei se împletesc într-o
reţea numită spirem
 Profaza I
• În zigoten are loc împerecherea
cromozomilor omologi (unul matern şi
unul patern) pe axul longitudinal în
procesul sinapsei.

• Perechile de cromozomi omologi

formează bivalenţii descoperiţi de T. H.
Montgomery (1901) şi W.S. Sutton
(1902).
 Profaza I
• În pachiten are loc condensarea şi
spiralizarea cromozomilor în procesul
sinapsei
• Cei doi cromozomi omologi formează
o figură tetracromatidică, numită
tetradă
• Între cromatidele omoloage nesurori
se evidenţiază punctele de contact
(chiasmele), considerate drept
expresie citologică a crossing-overului
• Crossing-overul
reprezintă schimbul
de segmente dintre
cromatidele nefiice
ale cromozomilor
omologi
Meioza 1 a) profaza I b) metafaza I  
c) anafaza I   d) telofaza I
 Meioza II

a) profaza II  b) metafaza II  c) anafaza II  d) telofaza II

 Semnificaţia biologică a meiozei

• Asigură constanţa numărului de

cromozomi în cadrul
reproducerii sexuate,
micşorând de două ori numărul
lor în celulele sexuale
• Asigură diversitatea
(heterogenitatea) genetică ca
rezultat al crossing-overului
 Sarcină

Punctaţi deosebirea
între
mitoză şi meioză ?
 Sarcină

Care este deosebirea

între spermatogeneză
şi ovogeneză ?
SPERMATOGENEZA OVOGENEZA
Spermatozoizi
Un ovul şi un spermatozoid
ZIGOTA UMANĂ
 BIBLIOGRAFIA
1. Caruzina I.P., coautori, Bazele geneticii,
Chişinău, Lumina, 1990.
2. Helevin N.V., Lobanov A. M., Kolesova O. F.,
Culegere de probleme la genetica generală
şi medicală, Chişinău, Universitas, 1993.
3. Movileanu V., Popa N., Genetica, Lucrări
practice, Compendiu, Chişinău, Ştiinţa, 1996.
4. Botnarciuc L., Genetica medicală,
Compendiu, Polidanus SRL, Chişinău, 2010.